Tribuna, august 1901 (Anul 18, nr. 143-160)

1901-08-12 / nr. 149

Pag. 594 Fii de plângere şi de suspine ziua şi noaptea. După aceea cu voea şi cu aju­torul Domnului din cer, şi cu rugăciunea cinstiţilor părinţi în zi şi în noapte, şi plângerea mea şi suspinele sărăciei lor de ţările străine, doară sfinţia lui din înaltul cerului a auzit şi s’a milostivit, de ’i-au scos din ţările străine în ţeara de moştenire, şi mai vîrtos au cugetat la sfânta mănăstire în Cozia pentru bă­trâna şi jalnica lor maică. Şi dacă se adunară unii cu alţii, mare plângere şi suspin fu între ei de jelea fiiu-seu Mihail-Vodă şi pentru patima lor ce au păţit prin ţările străine, doamna Stanca şi fiiu-seu Ioan Nicola-Vodă, şi fiic-sa doamna Florica­. Revistă esternă. Imperatul Rusiei şi al Germa­niei mijlocitori de pace, înainte de a merge în Francia, Ţa­rul Nicolae se va întâlni cu împăratul Wilhelm. Precum se anunţă din Copen­haga, în cercurile ruseşti se crede, că Ţarul este decis se tracteze dimpreună cu împăratul german chestia resboiului sud-african. Ţarul e de părere, că ar fi potrivit fără a mai perde multă vreme a se începe o amicală acţiune de mijlocire a păcii. Conflictul franco-turc. Deocamdată nu poate fi vorba de o demonstraţie a flotei franceze în con­tra Turciei. O astfel de demonstraţie însă nu este eschisă pentru viitor. Din China. Ziarul­­Times* din Londra publică protocolul pentru pace care a fost supus miniştrilor străini din Peking de către plenipotenţiarii chinezi. Protocolul con­ţine condiţiunile cunoscute, printre cari este şi plata unei indemnităţi fixate la 450 milioane de taeli­­ga , Ţarul în Francia. Astăzi s-a ţinut în Paris un consi­liu de miniştri, pentru a lua dispoziţiile trebuincioase primirii Ţarului. Părechea imperială­­rusească va fi însoţită de marele duce Alexie, ducele Dolgoruchi, contele Benkendorff şi de generalul Hesse. Nu se ştie încă nimic sigur, câtă vreme va rămână Ţarul în Francia, şi că oare va visita în mod ofi­­cios şi Parisul. Ziarul­­Times* din Londra intr’un articol foarte amicabil se ocupă cu că­lătoria proiectată a Ţarului în Francia. »Times« felicită statul vecin pentru această visită. Lumea — zice foaia en­gleză — are lipsă de Francia, de indu­stria şi comerciul ei. De altă parte însă politica franceză a luat de la încheierea alianţei ruso-franceze o direcţie hotărît pacînică. , Mai multe consilii judeţene din Fran­­dia au votat nişte adrese prin cari es­­primă omagiile lor Ţarului, Ţarinei şi lui Loubet şi felicitări pentru călătoria in Francia a părechii imperiale ruseşti. volver, să-­şi scrie numele pe o tabelă aşezată la 25 de paşi; asemenea, de la aceeaşi distanţă, găureşte portocale sau alte obiecte aruncate în aer, fără a greşi vre­odată. Une­ori, în scurtele sale momente de repaos, Padişahul merge în odaia sa unde bea un rachiu, pe când o voce melodică cântă pentru el vr’o «manea«. Mai adese­ori se retrage în ate­lierul seu, unde se ocupă cu olăria, cia­­sornicăria, pictura şi analisele chimice, spre a controla mâncările şi băuturile ce li­ se presintă. Pe lângă acestea, de­oare-ce în tinereţea sa a fost un tîmplar admirabil, a lucrat altă-dată cu mânile sale întreaga ornamentaţiune de lemn a uneia din camerile sale, şi acum în urmă încă a oferit Ţarului o masă de biurou lucrată admirabil de mânile sale. Pe la oră 6 vara, sau la 4 iarna, la cină, foarte frugală, cu toate ceremoniile şi formalităţile. După cină, reîncepe cetirea diferi­telor rapoarte ale spionilor, şi între tim­puri e dispus a ride şi îşi chiamă bu­fonul. Unul din cei ce au putut să-­l facă a rîde mai mult era decedatul Chia­­tane­iman Aii efendi; stăpânul seu îl arunca în apă, îi mîsgălea obrazul cu cenuşă, şi făcea cu el diferite alte ase­menea glume, pentru care Aii, se înţe­lege, băga foarte mult de seamă să nu se supere, ştiind că toate aceste înjosiri vor fi urmate de gratificaţii rotunde. (Va urma). S­i­b­­­i­u, Duminecă, „Asociaţiunea“ la Mercurea De sub Poiana, 17 August c. Duminecă, în 11 August n. a. c. ,şi-a ţinut despărţământul Mercurei prima sa adunare generală, în centrul seu, în opi­­dul Mercurea, — prima întrunire de inaugurare, — sub presidenţa directo­rului seu, veteranul protopresbiter I. Droc. Din depărtare ca şi din apro­piere, n’au hesitat a participa, toată ra­mura inteligenţei noastre: preoţi, învă­ţători, medici, notari, proprietari, comer­cianţi, meseriaşi şi popor, din localitate şi vecinătate, însemn în fuga condeiu­lui pe preoţii: I. Lazar şi T. Orăştean din Apoldul-inferior, Romul Pop cu fa­milia din Gârbova, Albon din Doştat, N­. Dobrotă şi N. Dobrotă cu preotesele, Aron Şerb din Poiana, I. Moga şi T. Genie din Rod, I. Munthiu din Cărpeniş, N. Creiţariu din Şpring, D. Ivan din Dobârca ; învăţătorii: N­. Georgescu, N. Şerb, domnişoara învăţ. Vlad din Poiana, Nic. Simulescu şi Dăian din Mercurea, N­. Oltean, D. Orăştean din Apoldul in­ferior, D. Ivan din Apoldul-sup., Tanase din Ludoş, Bărbat din Şpring; notarii: Micu cu doamna din Poiana, Munthiu cu doamna din Reciu, Juga din Rod, Cosma din Ludoş; proprietarii: Măcelar cu fa­milia din Sângătin, Colbaşi din Şpring; adv. Albu cu familia, medicul Dr. Mihu din Poiana şi alţii şi alţii. A fost im­­posantă şi însufleţită această adunare, spaţioasa biserică din Mercurea, unde s’a ţinut şedinţa, era îndesuită de pu­­blic. Şi meritul principal, ca şi la alte întruniri îl are dl protopresa. 1. Droc, care deşi ajuns în anii bătrâneţii, dar’ cu inima încă tinără pentru biserică şi naţiune, şi deşi din cause sanitare, per­mutat cu locuinţa în Sălişte, de acolo din depărtare a făcut totul, ca să însu­fleţească publicul nostru, şi afară de con­vocatoarele de prin jurnale, n’a prege­tat a trimite apeluri speciale tuturor fruntaşilor noştri de prin comunele des­părţământului. Şedinţa, care s-a început la Î11­, ore, a fost precedată de serviciul divin împreunat cu sf. liturgie, celebrat cu multă demnitate în biserica ortodoxă din Opid, de dl protopop, asistat de ase­sorii scaunului protopresbiteral I. Moga, I. Lazar şi Romul Pop, şi de substitutul parochial, părintele Al. Şerb. Celebra­rea serviciului divin, cântările duioase de strană, apoi răspunsurile şi cântările liturgice predate escelent de un grup de tineri elevi ai seminarului »Andreian«, intruniţi anume aici spre a ridica şi cu concursul dumnealor splendoarea zilei, au stîrnit în toţi o adevărată pietate, şi ne-au arătat şi de astă-dată, cât de su­blim este ritul bisericei noastre. La finea serviciului, domnul protopop, într’un dis­curs înţeles de toţi, a arătat ce este »Aso­­ciaţiunea« pentru poporul român. Ca şi la serviciul divin, şi la şe­dinţă, precum am amintit, biserica a fost plină de public, popor şi inteligenţă, care cu viu interes a ascultat cuvântul festiv de deschidere şi inaugurare al di­rectorului şi preşedintelui acestei adu­nări, şi tot cu acelaşi interes au par­curs obiectele desfăşurate, în presenţa şi a dlui prim-pretor Mangesius, ca re­­presentant al potestăţii publice. Mai remarcabilă dintre obiecte a fost disertaţiunea domnului învăţător N. Simulescu, menită mai cu seamă pen­tru popor, anume: organisaţiunea noa­stră politică în comună, pretură, comi­tat şi stat, şi apuitarea de membri prin comisiunea esmisă ad hoc. Domnul di­­sertant a dovedit frumos studiu şi pă­trundere în tema sa, care merită să fie dată publicităţii, mai cu seamă într’o foaie cetită de popor. Semn învederat că publicul a înţeles glasul »Asociaţiu­nii« este şi numărul frumos de membri ordinari „şi ajutători apultat cu această ocasiune. Taxele încassate au ajuns suma de peste 300 lor. La urmă s’a ales delegaţiunea pen­tru adunarea generală dela Sibiiu, dl protopop I. Droc şi Colbaşi. Publicul s’a depărtat din biserică la orele 2 p. m. , pentru­ ca tot cu aceeaşi dragoste frăţească să se întrunească la masa, ce a avut loc în sala hotelului comunal. La masă s’au ţinut următoarele toaste: protopopul I. Droc pentru plă­­măditorii »Asociaţiunii«, doctorul Mihu din Poiana, pentru directorul despărţă­mântului, Macelariu pentru judele cer­­cual Vag şi prim-pretorul Mangesius, Romul Pop pentru tinerimea studioasă şi special pentru grupul present al ab­solvenţilor teologi-pedagogi, cari au ri­dicat splendoarea zilei cu corul lor, II. Dobrotă pentru frumoasa cunună de dame presente etc. etc. Seara la orele 8 s-a început con­certul, dat de tinerimea inteligentă din Mercurea şi jur cu concursul grupului de seminarişti, în favorul şcoalei din Mercurea. Sala de la hotelul opidan a fost îndesuită de public ales, dame şi bărbaţi, chiar şi străini, Nemţi şi Un­guri. La cassă s’a adunat frumoasa sumă de 252 cor. S’au distins în predarea pieselor corul grupului teologic - pedagogic, sub conducerea domnului Tănase. După producţiune a urmat petre­cerea cu joc până în zori de zi. Anima­ţie generală. Escelentă impresie a fă­cut săliştenescul port naţional al da­melor. Cu acestea s’a eshauriat programul sărbătorii şi toţi s’au retras pe la ale TRIBUNA sale, satisfăcuţi de progresul îmbucură­­­tor al societăţii noastre româneşti. La revedere în centrul «Asociaţiu­nii« la Sibiiu, ca acolo mai mult să în­­­­văţăm­ şi esperiem şi mai mult — să ne , cultivăm. R. axSE*** ~ Din Sătmar. (Urmare şi fine). După discursurile domnilor Şuta şi Const. Lucaciu, parochul Săsarului, dl Alexă Pop, face propunerea, ca să se întreprindă paşii necesari, ca frumoasa vorbire de deschidere a dlui director să se publice în organul oficios al «Aso­­ciaţiunii», ceea-ce se şi primeşte. Ur­mează raportul secretarului despre acti­vitatea comitetului din anul espirat şi darea absolutorului. Secretarul, d-nul Dr. V. Lucaciu în frumoasele cuvinte de introducere, ne­­ documentează, că înfiinţarea «Asocia- I ţiunii» a fost un resultat al cursului I firesc, a naturii popoarelor. Nu numai Românului îi aduce ea folos, ci şi sta­tului când să insueşte, să ’i crească fii culţi, îndeamnă poporul să dee ajutor «Asociaţiunii« şi esplică că spre ce scop se folosesc banii adunaţi. După raportul mai puţin îmbucu­­tor al dlui cassar, urmează alegerea di­feritelor comisiuni. Părintele C. Lucaciu îşi ţine disertaţiunea ocasională «O naie», o alegorie frumoasă despre poporul ro­mân. Raportează apoi diferitele comi­­siuni. S’au înscris mai mulţi membri noi, s’a strîns suma de 140 cor. De însemnat, că taxele anuale ale membrilor le-a în­­încassat comitetul central prin mandate poştale, de aci suma, la părere mică. Se dă absolutorul comitetului, care însă se realege din nou, cu schimbarea, că în locul dlui Mărcuş, demisionat, fu ales de cassar Vasile Ardelean, parochul Ve­ti­şului. La invitarea dlui Ioan Pop, se de­cide, ca viitoarea adunare să se ţină în Ugocia, la Turţ. Presidentul încheie şe­dinţa la orele 21­*. Un curator al bise­­ricei şi senator, al cărui nume, durere, nu­­l-am putut afla, mulţumeşte pentru distincţia adusă­ comunei Iojib, care a putut găzdui atâţia oaspeţi iubiţi. Banchetul. După şedinţă a urmat banchetul, participând vre­o 120 de inşi. Şirul toa­­stelor îl deschide părintele Şuta, descri­ind iubirea de neam, patrie şi tron a Românului şi închină întru onoarea înaltei case Habsburgice. Dl Dr. Feli­­cian Brap, viharul Careilor­ mari închină pentru factorii, cari lucră mai mult întru interesele «Asociaţiunii«, pentru preşe­dintele, pentru comitetul central şi local. La toţi le pofteşte înţelepciune la ale­gerea noului president şi imploară aju­torul lui Dumnezeu spre acest scop. Cu mult interes a fost ascultat toastul dlui Fabian din Beiuş, în care a combătut principiul, că e bine a lăsa ţărănimea în starea sa primitivă. Inteligenţa română a dat dovadă cât de tare condamnă acest principiu — încă de mulţi susţinuţ­i când a înfiinţat «Asociaţiunea«. Ne dă micul istoric al ei, ridicând zelul cu care au grăbit şi aleşii acestui jur la în­fiinţarea aceleia. Toastul ţinut cu multă elocinţă ’l-a finit cu cuvintele: «Să tră­­ească «Asociaţiunea«. Dl Şer­bac, pa­rochul Vamei din »Ţeara Oaşului« ridică păharul întru onoarea parochului Const. Lucaciu, care aşa mult a ostenit pentru reuşita zilei de azi. Dl preot V. Arde­i­lean din Vetiş ţine toast pentru femeia­­ română, care susţine în casă şi colibă dulcea şi sonora noastră limbă. Mai in­­­­teresant a fost, pentru actualitatea lui,­­ toastul părintelui Alexă Pop din Săsari.­­ Soartea noastră, zice, mai bine o parap- I terisează împrejurările, ce ne-au adus din Megieş la Iojib, din castelul din Megieş în şura popii din Iojib. Ne-a alungat, pentru­ că ar grasa morburi contagioase în Megieş. Dar’ bine a făcut. Aici e locul nostru, în şură, între ţăranii noştri, nu castelul şi inteligenţa are lipsă mai mare de noi, ci casa simplă a ţăranului şi poporul român. Şi apoi avem noi şi morturi, barem el le pri­veşte de acelea, ca şi naţionalismul, iu­birea de limbă, lege şi neam, numai — durere — nu sunt destul de conta­gioase, nu se lipesc de aceia, cari ar avă lipsă de ele. Şi avem şi oameni cari le af­laţi acelea, ca comitetul de faţă şi îndeosebi directorul despărţământului pentru cari închină pocalul seu. Preo­tul C. Ardelean vorbeşte pentru dl Dr. V. Lucaciu, care acesta vorbeşte la adresa representanţilor guvernului şi oaspeţilor maghiari, arătând în urmă, că o adevărată cultură poate fi numai na­ţională, îşi goleşte păharul pentru «liber­tate, egalitate şi frăţietate în cultură ade­vărată«. Producţia. Seara a dat o bine reuşită produc­­­­ţie corul din Vasmort, sub conducerea­­ învăţătorului Bretan. Cântecele bine alese şi esecutate ale corului şi frumoasele declamaţiuni ale­­ dlui student jurist Ciurdariu şi a d-şoarei­­ Sabo au delectat mult publicul, cum şi petrecerea cu joc, ce a urmat cu mare veselie. De încheiere dau aci o listă a oas­peţilor, cari au luat parte la adunare şi sărbări, deşi recunosc că nu e com­pletă. Am observat următoarele familii : Şuta (Moftinul-mic), V. Lucaciu (Şişeşti), Anderco (Odoreu), Andreiu Pop (Băiţa), Cornel Gitta (Borhid), Alexă Pop (Să­­sari), Alexandru Pop (Băbăşeşti) Nic. Breban (Jiba), Nic. Fabian (Beiuş), Szi­lágyi (Ovariu), Sorba (Vama), Negrea Saraseu), Marcuş (Mădăraş), G. Barbul (Seini), Berinde (Seini), Lemănyi (Pri­­log), Ossian (Vârâşmort) Cherecheş (Recea), Aur. Pelle (Pomi), Smoogi (Şurdeşti), Savonia (Şişeşti), Oredean (Tirsolţ), Târnovean (Amaţ), Roman (Gherţa-mică), Vas, Ardelean (Vetiş), Sil­­■vâsi (Sătmar), Steţ (Cluj), Bran (Bârseul­­d -jos), Avram (Baia-mare), Doboşi (Me­gieş), Ioan Doboşi (Turţ), Steer (Beiuş) etc, cele mai multe din aceste familii presentate cu doamne şi domnişoare drăgălaşe. Au mai fost de faţă: Dr. Bran (Careii­­ mari), Napolan (Botiz), Constantin Lucaciu (Jojip), Dr. Dragoş (Baia măre), Aug. Dragoş (Hideaga), Ioan Târnovean, Andreiu Doboşi, Bor­­bola, Corodan, Vidrigin, Frenţ, Dr. Bar­bul, Hoţea, Gogia, Pteancu, Vict. Anderco, Miculaş, Câmpian, Ciurdariu, Aug. Gitta etc. etc. Buciumul. 12/25 August 1901 Convocare. Despărţământul Oradea-mare al »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român« îşi va ţine adunarea generală cercuală în comuna Bratca, la 8 Septemvrie n. (26 Aug. v) 1901, d. m. la 31/­ ore, în localitatea şcoa­lei de acolo, la care se învită toţi mem­brii fondatori, onorari, ordinari şi aju­tători, precum şi toţi sprijinitorii culturii poporului român. PROGRAM: 1. Deschiderea adunării. 2. Raportul comitetului. 3. Raportul cassarului. 4. Alegerea a 3 comisiuni toate din câte 3 membri : a) pentru censurarea raportului co­mitetului; b) pentru censurarea raportului cassarului; c) pentru înscrierea membrilor noi şi incassarea taxelor. 5. Disertaţiune insinuată cu 8 zile înainte la preşedinte. 6. Deliberare asupra rapoartelor comisiunilor alese sub a, b, c, p. 4. 7. Statolirea budgetului anual pentru trebuinţele despărţământului. 8. Eventuale propuneri. 9. Alegerea directorului şi comite­tului cercual pe noul period. 10 Alegerea a 2 delegaţi pentru adunarea generală a »Astrei«. 11. încheierea adunării. Oradea-mare, din şedinţa comite­tului ţinută la 17 August n. 1901. Nicolau Zigre, Andreiu Horvath, preşedinte, secretar. Tot cu această ooaste se va aranja­­ de tinerimea de pe Criş şi o serată tea­­trală-musicală împreunată cu dans. Ssesisa silei. Sibiiu, 24 Aug. n. 1901. Căsătoria moştenitorul­ui german. Moştenitorul tronului german călătoreşte prin Anglia. Din prilegiul acesta se fac diferite combinaţii. Cea mai nouă com­binaţie politică era zilele din urmă că­sătoria prinţului cu o princesă de Cum­berland. Din părţi competente însă se desminte categoric. * Cercul literar al junimii române din Sibiiu ’şi-a ţinut aseară a cincia I întrunire. Din »Istoria literaturii ro-­­ mâne în sec. 18 lea* de N. Iorga s’a ce-­­ tit şi s’a comentat biografia şi activita-­­ tea culturală şi literară a lui Petru Maior.­­ Sub escelenta impresie a ace­stor întruniri literare, provocate de apa­riţia monumentalei lucrări a dlui N. Iorga, cercul literar a decis să trimită distinsu-­­ lui profesor şi autor de la Bucureşti o adresă de recunoştinţă pentru nepre-­­­ţuitul serviciu adus culturii naţionale prin publicarea operei sale. * Consistor plenar. Joi, la 15 ori, s’a ţinut în Blaj consistor plenar. Din­tre esterni au fost de faţă protopopii: Hăţăgan (Dergea) şi Maior (Aiud), vi­­ceprot. Bărbat (Blaj) şi Pascu (D.­Sân- Mărtin). Cu acest prilegiu s’au declarat vacante 37 stipendii, pentru conferirea cărora s’a escris concurs, cu terminul de 16 Sept. n. S’au primit în internatul de băieţi 116 studenţi, 16 au fost respinşi, la teologie au fost primiţi 14, respir­şi 8. Concursul pentru internatul de fete a rămas deschis. Cu ooasia aceasta s’a raportat, că în anul sool. trecut din 25 fundaţiuni de stipendii s’au împărtăşit 133 tineri, cu suma de 31 070 cor. • Neindestuliri în mănăstire. Că­lugării benedictului din Solemes nu vo­­esc să să supună legii mai noue de con­gregaţie şi în măria lor mai bine pără- 3880 Francia. In luna Septemvrie călu­gării vor eşi din mănăstire şi vor emigra. Nu vor eşi numai călugării ci şi două pacifice locuitoare ale mănăstirii, cari Nr. 149 retrasa de lume îşi petreceau vieaţa în rugăciuni. Una este principesa de Hol­stein, a doua principesa de Braganza, mama principesei Maria Teresia, soţia principelui Carol Ludovic. Principesa de Braganza e văduvă şi are 70 de ani. S’a retras la mănăstire în 1897. * La papricaş Alegerea din Beu­­cherecul mic, la care am semnalat că sânt corte şi mulţi preoţi şi dascăli ro­mâni, s’a ţinut în 19­1.­6 reuşind Stei­ner, guvernamental. E dureros, ceea ce ni­ai scrie despre atitudinea Românilor. La alegere — scrie corespondentul — au luat parte o mulţime de Români, şi ceea ce e mai regretabil, în frunte cu preoţii şi învăţătorii lor. De astă dată nu le mai înşir numele, în speranţă că la alegerile generale de la toamnă vor rămână acasă şi nu ne vor mai com­promite neamul, îmbulzindu-se la pa­­pricaşul şi rachiul lui Szülő ori la al lui Steiner! Cu speculă. Din Dej ni se scrie: In vestitul nostru oraş Dej şi dl advo­cat Dr. Farkas János, deputat sinodal bisericesc umblă în ruptul capului să prindă un candidat pentru careva cerc din acest comitat. Lucru de sine înţe­les, căci doară acuma este sesonul de vânat interese private pe conta causei naţionale şi numitul domn fiind om chibzuit, află de mai consult, ca de astă­­dată să lucre pe punga altuia, decât pe a d-sale. Cercurile oficioase sunt îngri­jite mai ales pentru cercul Sicului, unde numitul advocat a prins un contra­can­didat în persoana Jidanului Révai din Budapesta. Frumos, frumos ! ? * „Tribuna Literară“ adaosă ca »um­plement la unul de azi al »Tribunei« are următorul cuprins: Să tac?... poesie de Octavian. — Mihail Cogălniceanu, după «Apăr. Naţ«, de Păun. — Efectul poe­­siei, poesie de Nicu Dracinschi. — La crucea de aur. (Noveletă chineză). Trad. de I. P. Reteganul. — Psiche. (După tra­­diţiunea antică). — Felurimi. — Glume. — Sfaturi practice. « In amintirea iubiţilor răposaţi. Părintele protopresbiter Simeon Monda din Borgo Bistriţa, cu scop de a eter­­niza memoria mult regretatei sale soţii Reveca­n. Buzdug, a dăruit la fondul văduvelor şi orfanilor meseriaşilor ro­mâni din Sibiiu numit şi al iubiţilor ră­posaţi creat de «Reuniunea socialilor ro­mâni din Sibiiu«, suma de 5 cor. Tot d-sa servind taxa de membru ajutător la numita reuniune pe 2 ani cu 8 cor. şi preţul unui «Anuar« cu 1 cor. 20 bani, a mai dăruit şi la fondul de 20 bani creat cu scop de a acuira o casă cu hală de vânzare suma de 5 cor. 80 bani. * Studenţii din Turnu-Severin în escursiune. »Deutsches Tagblatt für Ungarn« scrie, că Marţi seara, spre orele 9 se găsiau în gara centrală din Timişoara «figuri juvenile, într’o uni­formă cu totul specială, aproape militară. Chipiuri elegante, în felul celor-ce purta odată armata franceză, acopereau ca­pete în adevăr de Adonis; bruse închise, cu câte două rînduri de nasturi aurii, mantale elegante, îmbrăcau pe tineri , şi băteau la ochi într’un mod intensiv din stofa întunecată tresele de aur de pe mânecă«. Erau absolvenţii liceului »Traian« din Turnu-Severin, cari sub conducerea unui profesor fac escursiuni. Din Turnu-Severin ei au pledat pe Dunăre în sus la Belgradul Sârbiei, unde au fost primiţi cu multă distincţie. Au dat un concert mult admirat, la care au participat notabilităţile din capitala Sâr­biei. Se ştie, că elevii liceului din Turnu-Severin primesc nu numai o edu­­caţiune militară, ci formează şi cor şi orchestră, cari cu drept cuvânt atrag luare aminte şi admiraţie. De la Timişoara elevii liceului »Traian« au plecat înspre Ţeara­ Haţe­­gului, pentru a visita ruinele capitalei lui Decebal, Sarmisegetuza, mai târziu Ulpia-Traiană. De acolo se vor reîn­toarce iarăşi prin Bănat, şi vor visita Lugojul, minele de la Răşiţa şi alte po­doabe ale acestui ţinut. # Nenorociri elementare în Rusia. Una după alta vin din Rusia veştile de­spre distrugerea pădurilor, câmpurilor şi satelor prin foc. Seceta mare alimen­tează în mod înfiorător aceste distrugeri. In jurul Mosovei s’a putut împedeca fo­cul numai prin munca neobosită a sol­daţilor. Alte incendii din jurul Mosovei au distrus sate şi au omorît oameni. în jurul liniei ferate dela Nishegorod flă­cările mistite un teren păduros. Fumul des acopere toată câmpia şi face impo­sibilă vederea la distanţă chiar şi mai mică. Din guvernamentul Kazan se anunţă asemenea incendii înfiorătoare, cari s’au lăţit peste întinsele păduri ale statului şi ameninţă cu totală distrugere şi pădurile particularilor. Din Kalupa anunţă o telegramă, că de câteva zile oraşul e în întunerec învăluit în fumul pădurilor incendiate. In cercul Medyn incendiul distruge fabrica Howard. Fo­cul s’a întins şi asupra satului vecin ni­micind 80 case şi lăsând oamenii pe drumuri. Tot asemenea nenorociri se semnalează din satul Fedvor și din Bo­­rissoglebsk.

Next