Tribuna, august 1901 (Anul 18, nr. 143-160)
1901-08-12 / nr. 149
Pag. 594 Fii de plângere şi de suspine ziua şi noaptea. După aceea cu voea şi cu ajutorul Domnului din cer, şi cu rugăciunea cinstiţilor părinţi în zi şi în noapte, şi plângerea mea şi suspinele sărăciei lor de ţările străine, doară sfinţia lui din înaltul cerului a auzit şi s’a milostivit, de ’i-au scos din ţările străine în ţeara de moştenire, şi mai vîrtos au cugetat la sfânta mănăstire în Cozia pentru bătrâna şi jalnica lor maică. Şi dacă se adunară unii cu alţii, mare plângere şi suspin fu între ei de jelea fiiu-seu Mihail-Vodă şi pentru patima lor ce au păţit prin ţările străine, doamna Stanca şi fiiu-seu Ioan Nicola-Vodă, şi fiic-sa doamna Florica. Revistă esternă. Imperatul Rusiei şi al Germaniei mijlocitori de pace, înainte de a merge în Francia, Ţarul Nicolae se va întâlni cu împăratul Wilhelm. Precum se anunţă din Copenhaga, în cercurile ruseşti se crede, că Ţarul este decis se tracteze dimpreună cu împăratul german chestia resboiului sud-african. Ţarul e de părere, că ar fi potrivit fără a mai perde multă vreme a se începe o amicală acţiune de mijlocire a păcii. Conflictul franco-turc. Deocamdată nu poate fi vorba de o demonstraţie a flotei franceze în contra Turciei. O astfel de demonstraţie însă nu este eschisă pentru viitor. Din China. ZiarulTimes* din Londra publică protocolul pentru pace care a fost supus miniştrilor străini din Peking de către plenipotenţiarii chinezi. Protocolul conţine condiţiunile cunoscute, printre cari este şi plata unei indemnităţi fixate la 450 milioane de taeliga , Ţarul în Francia. Astăzi s-a ţinut în Paris un consiliu de miniştri, pentru a lua dispoziţiile trebuincioase primirii Ţarului. Părechea imperialărusească va fi însoţită de marele duce Alexie, ducele Dolgoruchi, contele Benkendorff şi de generalul Hesse. Nu se ştie încă nimic sigur, câtă vreme va rămână Ţarul în Francia, şi că oare va visita în mod oficios şi Parisul. ZiarulTimes* din Londra intr’un articol foarte amicabil se ocupă cu călătoria proiectată a Ţarului în Francia. »Times« felicită statul vecin pentru această visită. Lumea — zice foaia engleză — are lipsă de Francia, de industria şi comerciul ei. De altă parte însă politica franceză a luat de la încheierea alianţei ruso-franceze o direcţie hotărît pacînică. , Mai multe consilii judeţene din Frandia au votat nişte adrese prin cari esprimă omagiile lor Ţarului, Ţarinei şi lui Loubet şi felicitări pentru călătoria in Francia a părechii imperiale ruseşti. volver, să-şi scrie numele pe o tabelă aşezată la 25 de paşi; asemenea, de la aceeaşi distanţă, găureşte portocale sau alte obiecte aruncate în aer, fără a greşi vreodată. Uneori, în scurtele sale momente de repaos, Padişahul merge în odaia sa unde bea un rachiu, pe când o voce melodică cântă pentru el vr’o «manea«. Mai adeseori se retrage în atelierul seu, unde se ocupă cu olăria, ciasornicăria, pictura şi analisele chimice, spre a controla mâncările şi băuturile ce li se presintă. Pe lângă acestea, deoare-ce în tinereţea sa a fost un tîmplar admirabil, a lucrat altă-dată cu mânile sale întreaga ornamentaţiune de lemn a uneia din camerile sale, şi acum în urmă încă a oferit Ţarului o masă de biurou lucrată admirabil de mânile sale. Pe la oră 6 vara, sau la 4 iarna, la cină, foarte frugală, cu toate ceremoniile şi formalităţile. După cină, reîncepe cetirea diferitelor rapoarte ale spionilor, şi între timpuri e dispus a ride şi îşi chiamă bufonul. Unul din cei ce au putut să-l facă a rîde mai mult era decedatul Chiataneiman Aii efendi; stăpânul seu îl arunca în apă, îi mîsgălea obrazul cu cenuşă, şi făcea cu el diferite alte asemenea glume, pentru care Aii, se înţelege, băga foarte mult de seamă să nu se supere, ştiind că toate aceste înjosiri vor fi urmate de gratificaţii rotunde. (Va urma). Sibiu, Duminecă, „Asociaţiunea“ la Mercurea De sub Poiana, 17 August c. Duminecă, în 11 August n. a. c. ,şi-a ţinut despărţământul Mercurei prima sa adunare generală, în centrul seu, în opidul Mercurea, — prima întrunire de inaugurare, — sub presidenţa directorului seu, veteranul protopresbiter I. Droc. Din depărtare ca şi din apropiere, n’au hesitat a participa, toată ramura inteligenţei noastre: preoţi, învăţători, medici, notari, proprietari, comercianţi, meseriaşi şi popor, din localitate şi vecinătate, însemn în fuga condeiului pe preoţii: I. Lazar şi T. Orăştean din Apoldul-inferior, Romul Pop cu familia din Gârbova, Albon din Doştat, N. Dobrotă şi N. Dobrotă cu preotesele, Aron Şerb din Poiana, I. Moga şi T. Genie din Rod, I. Munthiu din Cărpeniş, N. Creiţariu din Şpring, D. Ivan din Dobârca ; învăţătorii: N. Georgescu, N. Şerb, domnişoara învăţ. Vlad din Poiana, Nic. Simulescu şi Dăian din Mercurea, N. Oltean, D. Orăştean din Apoldul inferior, D. Ivan din Apoldul-sup., Tanase din Ludoş, Bărbat din Şpring; notarii: Micu cu doamna din Poiana, Munthiu cu doamna din Reciu, Juga din Rod, Cosma din Ludoş; proprietarii: Măcelar cu familia din Sângătin, Colbaşi din Şpring; adv. Albu cu familia, medicul Dr. Mihu din Poiana şi alţii şi alţii. A fost imposantă şi însufleţită această adunare, spaţioasa biserică din Mercurea, unde s’a ţinut şedinţa, era îndesuită de public. Şi meritul principal, ca şi la alte întruniri îl are dl protopresa. 1. Droc, care deşi ajuns în anii bătrâneţii, dar’ cu inima încă tinără pentru biserică şi naţiune, şi deşi din cause sanitare, permutat cu locuinţa în Sălişte, de acolo din depărtare a făcut totul, ca să însufleţească publicul nostru, şi afară de convocatoarele de prin jurnale, n’a pregetat a trimite apeluri speciale tuturor fruntaşilor noştri de prin comunele despărţământului. Şedinţa, care s-a început la Î11, ore, a fost precedată de serviciul divin împreunat cu sf. liturgie, celebrat cu multă demnitate în biserica ortodoxă din Opid, de dl protopop, asistat de asesorii scaunului protopresbiteral I. Moga, I. Lazar şi Romul Pop, şi de substitutul parochial, părintele Al. Şerb. Celebrarea serviciului divin, cântările duioase de strană, apoi răspunsurile şi cântările liturgice predate escelent de un grup de tineri elevi ai seminarului »Andreian«, intruniţi anume aici spre a ridica şi cu concursul dumnealor splendoarea zilei, au stîrnit în toţi o adevărată pietate, şi ne-au arătat şi de astă-dată, cât de sublim este ritul bisericei noastre. La finea serviciului, domnul protopop, într’un discurs înţeles de toţi, a arătat ce este »Asociaţiunea« pentru poporul român. Ca şi la serviciul divin, şi la şedinţă, precum am amintit, biserica a fost plină de public, popor şi inteligenţă, care cu viu interes a ascultat cuvântul festiv de deschidere şi inaugurare al directorului şi preşedintelui acestei adunări, şi tot cu acelaşi interes au parcurs obiectele desfăşurate, în presenţa şi a dlui prim-pretor Mangesius, ca representant al potestăţii publice. Mai remarcabilă dintre obiecte a fost disertaţiunea domnului învăţător N. Simulescu, menită mai cu seamă pentru popor, anume: organisaţiunea noastră politică în comună, pretură, comitat şi stat, şi apuitarea de membri prin comisiunea esmisă ad hoc. Domnul disertant a dovedit frumos studiu şi pătrundere în tema sa, care merită să fie dată publicităţii, mai cu seamă într’o foaie cetită de popor. Semn învederat că publicul a înţeles glasul »Asociaţiunii« este şi numărul frumos de membri ordinari „şi ajutători apultat cu această ocasiune. Taxele încassate au ajuns suma de peste 300 lor. La urmă s’a ales delegaţiunea pentru adunarea generală dela Sibiiu, dl protopop I. Droc şi Colbaşi. Publicul s’a depărtat din biserică la orele 2 p. m. , pentru ca tot cu aceeaşi dragoste frăţească să se întrunească la masa, ce a avut loc în sala hotelului comunal. La masă s’au ţinut următoarele toaste: protopopul I. Droc pentru plămăditorii »Asociaţiunii«, doctorul Mihu din Poiana, pentru directorul despărţământului, Macelariu pentru judele cercual Vag şi prim-pretorul Mangesius, Romul Pop pentru tinerimea studioasă şi special pentru grupul present al absolvenţilor teologi-pedagogi, cari au ridicat splendoarea zilei cu corul lor, II. Dobrotă pentru frumoasa cunună de dame presente etc. etc. Seara la orele 8 s-a început concertul, dat de tinerimea inteligentă din Mercurea şi jur cu concursul grupului de seminarişti, în favorul şcoalei din Mercurea. Sala de la hotelul opidan a fost îndesuită de public ales, dame şi bărbaţi, chiar şi străini, Nemţi şi Unguri. La cassă s’a adunat frumoasa sumă de 252 cor. S’au distins în predarea pieselor corul grupului teologic - pedagogic, sub conducerea domnului Tănase. După producţiune a urmat petrecerea cu joc până în zori de zi. Animaţie generală. Escelentă impresie a făcut săliştenescul port naţional al damelor. Cu acestea s’a eshauriat programul sărbătorii şi toţi s’au retras pe la ale TRIBUNA sale, satisfăcuţi de progresul îmbucurător al societăţii noastre româneşti. La revedere în centrul «Asociaţiunii« la Sibiiu, ca acolo mai mult să învăţăm şi esperiem şi mai mult — să ne , cultivăm. R. axSE*** ~ Din Sătmar. (Urmare şi fine). După discursurile domnilor Şuta şi Const. Lucaciu, parochul Săsarului, dl Alexă Pop, face propunerea, ca să se întreprindă paşii necesari, ca frumoasa vorbire de deschidere a dlui director să se publice în organul oficios al «Asociaţiunii», ceea-ce se şi primeşte. Urmează raportul secretarului despre activitatea comitetului din anul espirat şi darea absolutorului. Secretarul, d-nul Dr. V. Lucaciu în frumoasele cuvinte de introducere, ne documentează, că înfiinţarea «Asocia- I ţiunii» a fost un resultat al cursului I firesc, a naturii popoarelor. Nu numai Românului îi aduce ea folos, ci şi statului când să insueşte, să ’i crească fii culţi, îndeamnă poporul să dee ajutor «Asociaţiunii« şi esplică că spre ce scop se folosesc banii adunaţi. După raportul mai puţin îmbucutor al dlui cassar, urmează alegerea diferitelor comisiuni. Părintele C. Lucaciu îşi ţine disertaţiunea ocasională «O naie», o alegorie frumoasă despre poporul român. Raportează apoi diferitele comisiuni. S’au înscris mai mulţi membri noi, s’a strîns suma de 140 cor. De însemnat, că taxele anuale ale membrilor le-a înîncassat comitetul central prin mandate poştale, de aci suma, la părere mică. Se dă absolutorul comitetului, care însă se realege din nou, cu schimbarea, că în locul dlui Mărcuş, demisionat, fu ales de cassar Vasile Ardelean, parochul Vetişului. La invitarea dlui Ioan Pop, se decide, ca viitoarea adunare să se ţină în Ugocia, la Turţ. Presidentul încheie şedinţa la orele 21*. Un curator al bisericei şi senator, al cărui nume, durere, nul-am putut afla, mulţumeşte pentru distincţia adusă comunei Iojib, care a putut găzdui atâţia oaspeţi iubiţi. Banchetul. După şedinţă a urmat banchetul, participând vreo 120 de inşi. Şirul toastelor îl deschide părintele Şuta, descriind iubirea de neam, patrie şi tron a Românului şi închină întru onoarea înaltei case Habsburgice. Dl Dr. Felician Brap, viharul Careilor mari închină pentru factorii, cari lucră mai mult întru interesele «Asociaţiunii«, pentru preşedintele, pentru comitetul central şi local. La toţi le pofteşte înţelepciune la alegerea noului president şi imploară ajutorul lui Dumnezeu spre acest scop. Cu mult interes a fost ascultat toastul dlui Fabian din Beiuş, în care a combătut principiul, că e bine a lăsa ţărănimea în starea sa primitivă. Inteligenţa română a dat dovadă cât de tare condamnă acest principiu — încă de mulţi susţinuţi când a înfiinţat «Asociaţiunea«. Ne dă micul istoric al ei, ridicând zelul cu care au grăbit şi aleşii acestui jur la înfiinţarea aceleia. Toastul ţinut cu multă elocinţă ’l-a finit cu cuvintele: «Să trăească «Asociaţiunea«. Dl Şerbac, parochul Vamei din »Ţeara Oaşului« ridică păharul întru onoarea parochului Const. Lucaciu, care aşa mult a ostenit pentru reuşita zilei de azi. Dl preot V. Ardeilean din Vetiş ţine toast pentru femeia română, care susţine în casă şi colibă dulcea şi sonora noastră limbă. Mai interesant a fost, pentru actualitatea lui, toastul părintelui Alexă Pop din Săsari. Soartea noastră, zice, mai bine o parap- I terisează împrejurările, ce ne-au adus din Megieş la Iojib, din castelul din Megieş în şura popii din Iojib. Ne-a alungat, pentru că ar grasa morburi contagioase în Megieş. Dar’ bine a făcut. Aici e locul nostru, în şură, între ţăranii noştri, nu castelul şi inteligenţa are lipsă mai mare de noi, ci casa simplă a ţăranului şi poporul român. Şi apoi avem noi şi morturi, barem el le priveşte de acelea, ca şi naţionalismul, iubirea de limbă, lege şi neam, numai — durere — nu sunt destul de contagioase, nu se lipesc de aceia, cari ar avă lipsă de ele. Şi avem şi oameni cari le aflaţi acelea, ca comitetul de faţă şi îndeosebi directorul despărţământului pentru cari închină pocalul seu. Preotul C. Ardelean vorbeşte pentru dl Dr. V. Lucaciu, care acesta vorbeşte la adresa representanţilor guvernului şi oaspeţilor maghiari, arătând în urmă, că o adevărată cultură poate fi numai naţională, îşi goleşte păharul pentru «libertate, egalitate şi frăţietate în cultură adevărată«. Producţia. Seara a dat o bine reuşită producţie corul din Vasmort, sub conducerea învăţătorului Bretan. Cântecele bine alese şi esecutate ale corului şi frumoasele declamaţiuni ale dlui student jurist Ciurdariu şi a d-şoarei Sabo au delectat mult publicul, cum şi petrecerea cu joc, ce a urmat cu mare veselie. De încheiere dau aci o listă a oaspeţilor, cari au luat parte la adunare şi sărbări, deşi recunosc că nu e completă. Am observat următoarele familii : Şuta (Moftinul-mic), V. Lucaciu (Şişeşti), Anderco (Odoreu), Andreiu Pop (Băiţa), Cornel Gitta (Borhid), Alexă Pop (Săsari), Alexandru Pop (Băbăşeşti) Nic. Breban (Jiba), Nic. Fabian (Beiuş), Szilágyi (Ovariu), Sorba (Vama), Negrea Saraseu), Marcuş (Mădăraş), G. Barbul (Seini), Berinde (Seini), Lemănyi (Prilog), Ossian (Vârâşmort) Cherecheş (Recea), Aur. Pelle (Pomi), Smoogi (Şurdeşti), Savonia (Şişeşti), Oredean (Tirsolţ), Târnovean (Amaţ), Roman (Gherţa-mică), Vas, Ardelean (Vetiş), Sil■vâsi (Sătmar), Steţ (Cluj), Bran (Bârseuld -jos), Avram (Baia-mare), Doboşi (Megieş), Ioan Doboşi (Turţ), Steer (Beiuş) etc, cele mai multe din aceste familii presentate cu doamne şi domnişoare drăgălaşe. Au mai fost de faţă: Dr. Bran (Careii mari), Napolan (Botiz), Constantin Lucaciu (Jojip), Dr. Dragoş (Baia măre), Aug. Dragoş (Hideaga), Ioan Târnovean, Andreiu Doboşi, Borbola, Corodan, Vidrigin, Frenţ, Dr. Barbul, Hoţea, Gogia, Pteancu, Vict. Anderco, Miculaş, Câmpian, Ciurdariu, Aug. Gitta etc. etc. Buciumul. 12/25 August 1901 Convocare. Despărţământul Oradea-mare al »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român« îşi va ţine adunarea generală cercuală în comuna Bratca, la 8 Septemvrie n. (26 Aug. v) 1901, d. m. la 31/ ore, în localitatea şcoalei de acolo, la care se învită toţi membrii fondatori, onorari, ordinari şi ajutători, precum şi toţi sprijinitorii culturii poporului român. PROGRAM: 1. Deschiderea adunării. 2. Raportul comitetului. 3. Raportul cassarului. 4. Alegerea a 3 comisiuni toate din câte 3 membri : a) pentru censurarea raportului comitetului; b) pentru censurarea raportului cassarului; c) pentru înscrierea membrilor noi şi incassarea taxelor. 5. Disertaţiune insinuată cu 8 zile înainte la preşedinte. 6. Deliberare asupra rapoartelor comisiunilor alese sub a, b, c, p. 4. 7. Statolirea budgetului anual pentru trebuinţele despărţământului. 8. Eventuale propuneri. 9. Alegerea directorului şi comitetului cercual pe noul period. 10 Alegerea a 2 delegaţi pentru adunarea generală a »Astrei«. 11. încheierea adunării. Oradea-mare, din şedinţa comitetului ţinută la 17 August n. 1901. Nicolau Zigre, Andreiu Horvath, preşedinte, secretar. Tot cu această ooaste se va aranja de tinerimea de pe Criş şi o serată teatrală-musicală împreunată cu dans. Ssesisa silei. Sibiiu, 24 Aug. n. 1901. Căsătoria moştenitorului german. Moştenitorul tronului german călătoreşte prin Anglia. Din prilegiul acesta se fac diferite combinaţii. Cea mai nouă combinaţie politică era zilele din urmă căsătoria prinţului cu o princesă de Cumberland. Din părţi competente însă se desminte categoric. * Cercul literar al junimii române din Sibiiu ’şi-a ţinut aseară a cincia I întrunire. Din »Istoria literaturii ro- mâne în sec. 18 lea* de N. Iorga s’a ce- tit şi s’a comentat biografia şi activita- tea culturală şi literară a lui Petru Maior. Sub escelenta impresie a acestor întruniri literare, provocate de apariţia monumentalei lucrări a dlui N. Iorga, cercul literar a decis să trimită distinsu- lui profesor şi autor de la Bucureşti o adresă de recunoştinţă pentru nepre-ţuitul serviciu adus culturii naţionale prin publicarea operei sale. * Consistor plenar. Joi, la 15 ori, s’a ţinut în Blaj consistor plenar. Dintre esterni au fost de faţă protopopii: Hăţăgan (Dergea) şi Maior (Aiud), viceprot. Bărbat (Blaj) şi Pascu (D.Sân- Mărtin). Cu acest prilegiu s’au declarat vacante 37 stipendii, pentru conferirea cărora s’a escris concurs, cu terminul de 16 Sept. n. S’au primit în internatul de băieţi 116 studenţi, 16 au fost respinşi, la teologie au fost primiţi 14, respirşi 8. Concursul pentru internatul de fete a rămas deschis. Cu ooasia aceasta s’a raportat, că în anul sool. trecut din 25 fundaţiuni de stipendii s’au împărtăşit 133 tineri, cu suma de 31 070 cor. • Neindestuliri în mănăstire. Călugării benedictului din Solemes nu voesc să să supună legii mai noue de congregaţie şi în măria lor mai bine pără- 3880 Francia. In luna Septemvrie călugării vor eşi din mănăstire şi vor emigra. Nu vor eşi numai călugării ci şi două pacifice locuitoare ale mănăstirii, cari Nr. 149 retrasa de lume îşi petreceau vieaţa în rugăciuni. Una este principesa de Holstein, a doua principesa de Braganza, mama principesei Maria Teresia, soţia principelui Carol Ludovic. Principesa de Braganza e văduvă şi are 70 de ani. S’a retras la mănăstire în 1897. * La papricaş Alegerea din Beucherecul mic, la care am semnalat că sânt corte şi mulţi preoţi şi dascăli români, s’a ţinut în 191.6 reuşind Steiner, guvernamental. E dureros, ceea ce niai scrie despre atitudinea Românilor. La alegere — scrie corespondentul — au luat parte o mulţime de Români, şi ceea ce e mai regretabil, în frunte cu preoţii şi învăţătorii lor. De astă dată nu le mai înşir numele, în speranţă că la alegerile generale de la toamnă vor rămână acasă şi nu ne vor mai compromite neamul, îmbulzindu-se la papricaşul şi rachiul lui Szülő ori la al lui Steiner! Cu speculă. Din Dej ni se scrie: In vestitul nostru oraş Dej şi dl advocat Dr. Farkas János, deputat sinodal bisericesc umblă în ruptul capului să prindă un candidat pentru careva cerc din acest comitat. Lucru de sine înţeles, căci doară acuma este sesonul de vânat interese private pe conta causei naţionale şi numitul domn fiind om chibzuit, află de mai consult, ca de astădată să lucre pe punga altuia, decât pe a d-sale. Cercurile oficioase sunt îngrijite mai ales pentru cercul Sicului, unde numitul advocat a prins un contracandidat în persoana Jidanului Révai din Budapesta. Frumos, frumos ! ? * „Tribuna Literară“ adaosă ca »umplement la unul de azi al »Tribunei« are următorul cuprins: Să tac?... poesie de Octavian. — Mihail Cogălniceanu, după «Apăr. Naţ«, de Păun. — Efectul poesiei, poesie de Nicu Dracinschi. — La crucea de aur. (Noveletă chineză). Trad. de I. P. Reteganul. — Psiche. (După tradiţiunea antică). — Felurimi. — Glume. — Sfaturi practice. « In amintirea iubiţilor răposaţi. Părintele protopresbiter Simeon Monda din Borgo Bistriţa, cu scop de a eterniza memoria mult regretatei sale soţii Revecan. Buzdug, a dăruit la fondul văduvelor şi orfanilor meseriaşilor români din Sibiiu numit şi al iubiţilor răposaţi creat de «Reuniunea socialilor români din Sibiiu«, suma de 5 cor. Tot d-sa servind taxa de membru ajutător la numita reuniune pe 2 ani cu 8 cor. şi preţul unui «Anuar« cu 1 cor. 20 bani, a mai dăruit şi la fondul de 20 bani creat cu scop de a acuira o casă cu hală de vânzare suma de 5 cor. 80 bani. * Studenţii din Turnu-Severin în escursiune. »Deutsches Tagblatt für Ungarn« scrie, că Marţi seara, spre orele 9 se găsiau în gara centrală din Timişoara «figuri juvenile, într’o uniformă cu totul specială, aproape militară. Chipiuri elegante, în felul celor-ce purta odată armata franceză, acopereau capete în adevăr de Adonis; bruse închise, cu câte două rînduri de nasturi aurii, mantale elegante, îmbrăcau pe tineri , şi băteau la ochi într’un mod intensiv din stofa întunecată tresele de aur de pe mânecă«. Erau absolvenţii liceului »Traian« din Turnu-Severin, cari sub conducerea unui profesor fac escursiuni. Din Turnu-Severin ei au pledat pe Dunăre în sus la Belgradul Sârbiei, unde au fost primiţi cu multă distincţie. Au dat un concert mult admirat, la care au participat notabilităţile din capitala Sârbiei. Se ştie, că elevii liceului din Turnu-Severin primesc nu numai o educaţiune militară, ci formează şi cor şi orchestră, cari cu drept cuvânt atrag luare aminte şi admiraţie. De la Timişoara elevii liceului »Traian« au plecat înspre Ţeara Haţegului, pentru a visita ruinele capitalei lui Decebal, Sarmisegetuza, mai târziu Ulpia-Traiană. De acolo se vor reîntoarce iarăşi prin Bănat, şi vor visita Lugojul, minele de la Răşiţa şi alte podoabe ale acestui ţinut. # Nenorociri elementare în Rusia. Una după alta vin din Rusia veştile despre distrugerea pădurilor, câmpurilor şi satelor prin foc. Seceta mare alimentează în mod înfiorător aceste distrugeri. In jurul Mosovei s’a putut împedeca focul numai prin munca neobosită a soldaţilor. Alte incendii din jurul Mosovei au distrus sate şi au omorît oameni. în jurul liniei ferate dela Nishegorod flăcările mistite un teren păduros. Fumul des acopere toată câmpia şi face imposibilă vederea la distanţă chiar şi mai mică. Din guvernamentul Kazan se anunţă asemenea incendii înfiorătoare, cari s’au lăţit peste întinsele păduri ale statului şi ameninţă cu totală distrugere şi pădurile particularilor. Din Kalupa anunţă o telegramă, că de câteva zile oraşul e în întunerec învăluit în fumul pădurilor incendiate. In cercul Medyn incendiul distruge fabrica Howard. Focul s’a întins şi asupra satului vecin nimicind 80 case şi lăsând oamenii pe drumuri. Tot asemenea nenorociri se semnalează din satul Fedvor și din Borissoglebsk.