Tribuna, august 1901 (Anul 18, nr. 143-160)

1901-08-12 / nr. 149

Nr. 149 O nouă dramă a lui Tolstoi. Romanul de mare renume al lui Tolstoi: »învierea« a fost dramatisat și de cu­rând se va representa pe scena teatrului Acvarium din Mosova. * împăratul în Cinci-biserici. Cu prilegiul manevrelor din­­jurul Cinci-bi­­sericilor, Maiestatea Sa s’a decis să visi­­teze şi oraşul. Congregaţia a votat cu însufleţire suma de 12.000 por. ca spese de primire. *. 200 mii mărci pentru acţiune confesională. Consistorul evangelic din Halle, a votat 200 mii de mărci pentru propagande evangelice în Austria. • Milano — fără carne. De câteva zile locuitorii (l/* milion) din Milano nu au nici un fel de carne, sunt constrînşi a mânca numai galiţe şi peşti. Măce­larii din Milano ţin prăvăliile închise din causă, că veterinarii prea sunt stricţi şi nu îi lasă să vândă decât carne de tot proaspătă. S’au pus deci în grevă. Consecvenţa e cam aspră, nu-’i vorbă. * O nouă îmbrăcăminte pancer: înainte cu câţiva ani un croitor Dowe spunea, că a inventat un costum, prin care nu pătrunde glonţul de puşcă. Acum s’a ivit pe prisontul croitoriei un alt inventator, Ioan Szczepanik îl chiamă. Acesta susţine că a inventat o haină prin care nu străbate glonţul. Haina e din mătasă şi are greutate cam de 2 chig. ’Şi-a şi arangiat un »laboratoriu« în Viena. Un exemplar de probă din noua invenţie a trimis împăratului Wilhelm al II-lea.* Politician maghiar. Meszlényi La­jos, un însemnat politician maghiar, a răposat în 21 August. Meszlényi a fost independist înflăcărat. • Comitetul internaţional pentru sprijinirea Burilor va presenta un memoriu Ţarului, cu ooasia vizitei sale în Francia, memoriu prin care va cere intervenţia puterilor pentru Buri. * Adunarea reuniunilor săseşti. Reuniunile săseşti îşi vor ţină adunarea generală anuală în Sibiiu, în 25 şi 26 i. c. Vor lua parte reuniunile: Gustav Adolf, reuniunea pentru cunoaşterea ţării, reuniunea femeilor sase şi reu­niunea carpatină. Solemnităţi mai mari nu se vor face. 9 Prinţul Cion la Berlin. De­putăţia chineză, pentru aplanarea di­vergenţelor ivite din incidentul omo­­rîrii lui Ketteler, condusă de prinţul Csun, va sosi Luni, în 26 i. c. la Pots­dam. In audienţă oficială va fi primită din partea împăratului Wilhelm Marţi. * Inundaţie iudaică. Din Marmaţia ,primim ştirea, că cu coasta esposiţiei­ndustriale din Sighet, se va ţină şi o conferenţă, spre a căuta mijloace de a ajuta poporul. Satele româneşti sânt inundate acum de Jidani, ca cele rute­­neşti. Se sporesc perciunaţii ca năsipui mării. Câte 800—1000 de Jidani în câte un sat. Ca o mică Palestină. — E de dorit ca să se înceapă odată o mişcare severă contra lighioanelor căci, altcum biet Român săracul ajunge la sapă de lemn. * Curat ca într’o pădure, i-a venit pofta unui biet păpucar din Papa, so vază şi el capitala ţării, despre a cărei minunăţii atâta trimbiţă fraţii lui.­­Şi-a ales ziua Sf. Ştefan, zi de recreaţie şi a umblat omul toată ziulica holbându-se in dreapta în stânga. Seara obosit rupt, ’l-a apucat aproape de Városliget. Ce s’a gândit omul să se odihnească puţin. Ca odihna deplină să-’i fie, s’a dezbră­­cat şi desculţat şi punându-’şi hainele căpătâiu, s’a dat dorului. Când s’a trezit cu spaimă a constatat patriotul, că cu puţin a rămas mai îmbrăcat ca Adam în raiu. Toate hainele, banii, păpucii şi pălăria ’i­ le-a furat. — Ce putea face? Aşa cum era în cel mai strict negliga, s’a dus la poliţie, unde ’i au sălăşluit până îi vor trimite bani de acasă, să-’şi cumpere haine.« Ce ’ţi-e Ungurul mândreţ. Un negustor de flori artificiale din Cinci­­biserici, s’a tot socotit cum să atragă atenţia lumii asupra lui. A văzut cu du­rere, că nu-’i ajunge să umble prin­tre cutiile cu flori, îmbrăcat în uniformă strălucitoare de oficer de pompieri. Oa­menii nu îi admirau. A socotit el vre­mea când să se facă renumit. ’Şi-a ales ziua Sf. Ştefan, în care avea să sune doba şi să-’i petreacă banda pompierilor la cimiter. S’a îmbrăcat în uniformă cu găitane sclipitoare, ’şi-a legat un şter­gar la gât, ca sângele să nu murdă­rească gulerul aurit şi­­ s a puşcat drept in cap. — Şi în ziua Sf. Ştefan ’l-au aşezat la cele eterne, unde nu o să-’l mai persecute ideea făloşeniei. A lăsat o mulţime de scrisori, în care făcea disposiţii cine să ia parte la înmor­mântare, pe cari strada se treacă cu conductul, cum să fie parada şi ce peatră la căpătâiu să facă atent călătorul cu geolo zace — un pompier. * S i b i i u, Duminecă. Trebue ţinut la principiul, că ce e mai bun e şi mai ieftin. Adevărat, că e greu să faci algerea potrivită în­tre multele feluri de lac pentru padi­mente. După experienţa noastră pro­prie ţinem lacul de padimente cu marca »Urs« de productul cel mai perfect şi mai bun între cele de felul acesta; ori­cât de usate ar fi podelele, cele tractate cu acest lac îşi păstrează un luciu viu, lacul rămâne tare şi poate fi spălat. Din cauza aceasta ţine firma »Concordia«, so­cietate comercială pe acţii în Sibiiu, tot­deauna calităţi mari de toate felurile din acest product cu marca­­Ursu. * Avis. Atragem atenţiunea si­­co­titoare asupra inseratului din numărul de astăzi al firmei bine cunoscute Par­fümeria Meitzer, Sibiiu, depositoarea principală a cremei Margit de Arad. 9 Ştiri mărunte. In India e timpul foarte ploios. în urma acestora miseria e mare. Intre locuitorii câtorva ţinuturi a erupt foamete. — Funcţionarii tramvaiurilor electrice din Sofia s’au pus în grevă, în urma căreia s’au făcut turburări. Soldaţii au restabilit ordinea. — Fabrica de tutun din Cluj în 31 Aug. a. c. îşi sărbează jubileul de 50 de ani. Câţi bani prefăcuţi în fum — de atunci! — Se anunţă că piscurile Tatrei sunt aco­perite de zăpadă. — Dörfler, fiiul primarului din Elbogen, a bătut cu bastonul pe deputatul reichsrath-ului Hofer, care în foaie a ofensat pe tatăl seu. — Din Oberhausen un mare fabricant a dispărut cu suma de doue milioane. Poliţia îl urmăreşte. Vieaţa socială. Petre­cere şi teatru in Roşia­­săsească. Duminecă, în 11 Augu­st. n. s’a ţi­nut în comuna Roşia­ săsească o petre­cere de vară împreunată cu teatru, in locuinţa învăţătorului P. Bânda. Scopul acestei petreceri a fost pro­curarea celor 12 Minee pentru biserică, de­oare­ce biserica din Roşia nu dis­pune decât de un Mineu vechiu, legat pentru toate 12 lunile şi acela căpătat în dar dela o biserică, la stăruinţa ac­tualului parooh I. Bânda prin anii 1860. Suma necesară pentru procurarea Mineelor a început să o colecteze învă­­ţarul P. B, care în vara anului 1899 a adunat 27 cor. Pe cât insă scopul a fost de su­blim şi pe cât s’au străduit de mult ti­nerimea adultă, în frunte cu absolven­tul de pedagogie I. B. şi învăţătorul lo­­cal P. B. pentru buna reuşită, pe atât de tare au fost înşelaţi în aşteptarea lor la sprijinirea acestei petreceri. Toţi tinerii au satisfăcut chemării lor, îndeosebi au esperat tinerii I. B., ab­­­­solvent de pedagogie, Ilie Cojocar, mă- n­iestru rotar, apoi I. Mecriş, econom june,­­ Ana Ţiban, fetiţă de econom din Roşia­­ etc..., aşa că cu un cuvânt fiecare din , cei de faţă au putut duce o plăcută su-­­ venire şi au putut fi mulţumiţi faţă de­­ predările tinerilor din Roşia. Se vede, că şcoala din acea comună, unde se aranjează asemenea producţiuni e la culmea chemării sale şi învăţătorul ace­lei şcoale ştie să desvoalte bogată ac­tivitate nu numai între cele 4 ziduri, ci şi în afară. — Spre laudă servească-’i. Cu durere am trebuit să constat , insă, că pe cât de mult s’au străduit­­ conducătorii întru buna reuşită a petre-­­ cerii, pe atât de slab au fost sprijiniţi­­ din partea celor chemaţi, atât moral­­minte, cât şi materialiceşte. Membrii din comitetul parochial au dat p­rea pildă poporului şi nu au par­ticipat pentru bagatelul preţ de intrare de 20 bani. Plăcută impresiune a făcut presenţa a 10 persoane din Sibiiu, domni şi dom­nişoare, cari nu au pregetat a ne onora cu presenţa d-lor şi prin aceasta au con­tribuit foarte mult la reuşita, atât mo­rală, cât şi materială, pentru care li se aduce şi pe această cale cea mai căldu­roasă mulţumită. După producţiunea teatrala a ur­mat discursul de mulţumită cătră cei presenţi, ţinut în numele tinerimii de învăţătorul P. B., prin care sa arătat mai ales locul de frunte ce-’l ocupă în vieaţa poporului român şcoala. După acestea s’a deschis în lo­­cuinţa învăţătorului P. B. o vie petre­cere cu dans, care a durat până în re­vărsatul zilei. De încheiere rog pe con­ducătorii acestei fruntaşă comune a ne mai da asemenea plăcute ocaziuni de întrunire şi totodată doresc, ca fruntașii comunei să sprijinească mai cu inimă ase­menea întreprinderi culturale, căci nu­mai epriginindu-ne omul pe altul putem face paşi spre progres. Un participant. Serată musicală în tilaj» Reuniunea femeilor române din Blaj invită la serata musicală declama­torică-teatrală, ce se va ţină Duminecă, la 1 Septemvrie n. 1901, în sala hotelu­lui »Univers«. Preţul de intrare: locul I. 1 con 60 bani; locul II. 1 cor. 20 bani; stal 80 bani; studenţi stal 40 bani; în­ceputul precis la 7V* ore seara. Biletele t­RIB U N A de întrare se vând înainte la »Consum«, care seara la cassă. Programa: 1- »Comoara«, piesă în­­tr’un act, prelucrată de N. Băiaş. — 2. »Ilustraţiunea română«, R. Karasz, pian, eşec, de d-şoara Cornelia Deac. — 3. »Regina Ostrogoţilor«, de Coşbuc. Dom­nişoara Silv. Negruţiu. — 4. »Duet«, So­pran şi Alt D-şoarele Irina şi Valeria Muntean. — 5. »Prima rochie lungă«, de I. Vulcan, predată de d-şoara Cornelia Chirilă. — 6. »Rapsodiă română«, de A. Sequent, pian. D-şoara Eug Deac. — 7. »La sate«, piesă într’un act de M. K. localisată de S. F. N. După producţiune urmează dans. Din public.*) Dare de seamă şi mulţumită publică. Cu ocasiunea petrecerii de vară aranjată de sodalii români din Câmpeni, în scopul de a înfiinţa o reuniune a so­­cialilor români, au binevoit a suprasolvi­­­nii: Dr. Zosim Chirtop 18 cor., Ivaşcu 4 cor., N. Cothişel 3 cor., R. Furdui, I. Motora, N. Oneţ, V. Tomuţa, T. Orlea, M. Mihon, I. Aiudeanu, A. Ionehie, An­­toniu Veczeg, cu câte 2 cor., N. Palade, Hans Binder, Ioan Vlas, Ertsey Pal, G. M. Corcheș, I. Moldovan, P. Morariu, T. Marc, R. Jefler, I. Mucea, D. Ionette, I. Kolozsi, Matye Kálmán,câte 1 cor., Bauer Sándor 40 bani și George Ilea 10 bani. S’a încasaat peste tot suma de 190 cor. 50 bani, car’ spesele au fost 140 cor. 50 bani. A rămas un venit curat de 50 cor., care s a depus la institutul de cre­dit şi economii »Doina« în Câmpeni. Pentru această marinimositate primească d-nii de mai sus şi pe această cale mul­­ţumitele comitetului aranjator. G. Tode­a, A. Ivaşcu, president, cassar. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacti­unea nu e responsabilă. MAI NOU. Retragerea lui Krieghammer. *N. P. Journal« e informat din isvor sigur, că retragerea lui Krieg­­hammer din postul de ministru de răs­­boiu, e lucru decis. Retragerea va urma după manevre. De urmaş al seu se amin­tește baronul Waldstadten, inspectorul infanteriei. Relaţiunile ruso-române. O ştire sosită din Bucureşti la Viena anunţă, că manevrele de toamnă ale armatei române la Prut s’au amî­­nat. Aceasta se consideră ca o urmare a visitei escadrei ruseşti la Constanţa şi ca un simptom, că relaţiile ruso-ro­mâne s’au îmbunătăţit. Memorandul guvernului român. Ministrul român de externe pregă­teşte un memorand cătră marile puteri, în care se vor arăta toate rasele propa­gandei comitetului macedonean până la achitarea lui Sarafoff şi se va declara, că România lasă pe viitor toată răs­punderea în sarcina marilor puteri. Sarafoff felicitau Boris Sarafoff a primit cu ocasi­u­­nea achitării sale de cătră curtea cu ju­raţi sute de telegrame din toată ţeara şi din străinătate. Printre telegramele primite se află una dela fiiul lui Garibaldi, una dela Quillard, redactor la »Aurore« din Paris şi una dela un comitet revoluţionar din străinătate. POSTA REDACŢIEI Io. Modul, în care voeşti se are şi gre­şeala aranjerilor dela petrecerea din Reghin, nu e potrivit pentru publicul mare. — Nu se poate publica.____».­­—____ Stipendii dela capitolul din Blaj. — Escriere de concurs. — Până în 16 Septemvrie n. 1901 se publică concurs la următoarele sti­pendii din fundaţiunile archidiecesane: 1. Din fundaţiunea Suluţană. 1. Un stipendiu de 600 cor., la care pot concurge tineri, cari studiază meta­lurgia, technica, pedagogia, sau ori-ce ştiinţă reală. — 2. Două stipendii de câte 400 cor., destinate pentru jurişti la uni­versitatea din Cluj. — 3. Trei stipendii de câte 200 cor., destinate pentru gim­­nasişti din clasele superioare. — 4. Două stipendii de 120 cor., destinate pentru gimnasişti în clasele inferioare. Studenţii înscrişi ca ordinari la şcoalele de mai suss, cari doresc a obţine vre-unul din stipendiile înşirate, au să întrunească următoarele condiţiuni şi să dovedească: a) că sunt români gr­oat, miseri născuţi în Transilvania; 12/25 August)’1901 Pag. 595 b) că pe lângă purtare morală bună au din studii calculi de eminenţă ; c) dintre concurenţi vor ave pre­ferinţă, cari vor pută dovedi că sunt consângeni cu piui fundator, spre care scop trebue să producă atestat compus de respectivul oficiu parochial, care să cuprindă tabela genealogică exact dedusă; d) concurenţii la suplica scrisă şi subscrisă de mâna lor proprie în limba română, au să alăture testimoniu şco­­lastic în copie autentică, carte de botez, atestat de paupertate, testimoniu medi­cal şi să numească espres institutul, la care şi unde vor continua studiile în anul 1901/902, să determine apicat suma şi soiul stipendiului, după care suplică, că altcum suplica nu vă fi luată în con­­sideraţiune, pe cum nici suplicele intrate după terminul mai sus statorit. II. Din fundaţiunea Vancea numită »cassa archidiecesană«. 1. Un stipendiu de 200 cor. destinat pentru studenţi gimnasişti. — 2. Un sti­pendiu de 300 cor. pentru elevele ordi­nare a şcoalelor de fete. — 3. Trei sti­pendii de câte 120 cor destinate pentru elevi preparandiali; stipendiile acestea în sensul §­lui 8 din literile fundaţionali se vor conferi numai pe anul scolastic 1901/1902. Cererile să fie instruite ca cele pentru stipendiile Suluţane. III. Din fundaţiunea »Cipariu«. Două stipendii de 100 cor. Cererile să fie instruite ca cele pentru stipendile Suluţane. IV. Din fundaţiunea »David Br. Ursu. Două stipendii de câte 200 cor. Concurenţii au să dovedească cu carte de botez, că sunt greco-catolici născuţi în vre­una din comunele arondate în comitatele Făgăraş, Sibiiu, şi Hune­doara, cu atestat medical, că sunt deplin sănătoşi, cu atestate de frecventare, că sunt şcolari în prima clasă a gimnasiului gr.-cat. din Blaj, eară fetele în a V. clasă a şcoalei de fetiţe din Blaj, şi că au purtare morală bună şi fac progres în studii, şi ca sunt sau pot fi suscepuţi în seminarul junimii române gr.-cat., eară fetele în internatul de fetiţe din Blaj. V. Din fundaţiunea »Alutan« Un stipendiu de 80 cor. Cererile au să fie instruite ca cele pentru sti­pendiile Şuluţane. VI. Din fundaţiunea * Par­tenie Mol­dovan.* Un stipendiu de 80 cor. Cererile să fie instruite ca cele pentru stipen­diile Şuluţane. VII. Din fundaţiunea »Ioan Daniel (Dănuţ)*­ Un stipendiu de 600 cor. Acest stipendiu numai în acel caş îl pot căpăta şi alţi studenţi, dacă între concurenţi nu se află consângeni de ai funda­torului. Cererile au să fie instruite ca cele pentru stipendiile Sulutane. VIII. Din fundaţiunea „ Cercul Oreştie*. Un stipendiu de 80 cor., la care pot concurge numai strudenţi români gr.-cat. cari cercetează gimnasiul gr.-cat. din Blaj ori vre­o academie de drepturi şi sunt născuţi în vre­ una din comunele următoare ale cercului Orăştie, şi anume: Şibot, Orăştioara de jos, Balomir, Biaţinţ, Beriu, Cioara, Vinerea, Orăştioara-de-sus, Grid, Ghiajmar, Castău, Dâncu-mic, Oco­­lişul-mic, Totia-mică, Costeşti, Cugir, Ieledinţi, Ludeşti, Măgura, Mărtineşti, Bucium, Dâncu-mare, Totia-mare, Spini, Prieez, Petriniu, Pişchinţ, Répás, Romos, Romoşel, Sibişelul-vechiu, Sereca, Tăm­ă­­şeasca, Tărtăria, Turdaş, Turmaş, Vaideiu, Simeria. Cererile se fie instruite ca cele pentru stipendiile Şuluţane. IX. Din fundaţiunea »Baldi«. Un stipendiu de 160 cor. Cererile au să fie instruite ca cele pentru sti­pendiile Şuluţane. X. Din fundaţiunea »Klein*. Un stipendiu de 360 cor. şi unul de 240 cor. Cererile se fie instruite ca cele pentru stipendiile Suluţane. XI. Din fundaţiunea »Ramonţai«. Două stipendii de câte 630 cor., unul de 200 cor., două de 268 cor. şi patru de 126 cor. Cererile să se in­­strueze ca cele pentru stipendile Suluţane. XII. Din fundaţiunea »Gavrilă Vajdai. Un stipendiu de 140 cor. Cererile să fie instruite ca cele pentru stipen­diile Şuluţane. XIII. Din fundaţiunea »­. Pop Bota». Un stipendiu de 120 cor. pentru tinerii născuţi în Şard, şi cei consân­­geniieu fondatorul, cari frecventează vre-o şcoală medie. Cererile sunt a se instrui ca cele pentru stipendiile Suluţane. XIV. Din fundaţiunea Stefan Fer­dinand Hirsch. Un stipendiu de 400 cor., la care pot concurge numai Români greco-cat., cari sunt născuţi în comunele următoare: Turda, Copand, Tur, Comiţig, Banabic, Aiton, Sânmărtinul-deşert, Agârbiciu, Mischiu, Sînd, Petridul-de-sus, Petridul­­de-mijloc, Petridul-de jos, Berchiş, Mă­gura, Şchiopi (Puszta-Egeres), Pusta* Sân­craiu, Surduc, Bicalat, I­ra-inferoară, Agriş (Ruha-Egeres), Muntele-Băişoarei, Ocolişul-mic, Ocolişul-mare, Runc, Ca­­cova, Săcel, Lita-magiară, Lita-română, Filea-de-jos, Filea-de-sus, Ciurda, Sălişte, Sălicea, Micuş, Hâşmaş, Magiaruş (Ma­gyarság), Şutu, Silvaşul-maghiar, Indol, Ceanul-mare, Băişoara, Muntele-Filei (F.­­Havas), ca unele, cari odinioară au for­mat pesare regeasca pretura Turzii, sub presidenţa fericitului fundator. Cererile să fie prevăzute cu docu­mentele indigitate în escrierea de con­curs pentru stipendiile Suluţane. XV. Din fundaţiunea „Elie Vlassa*. Un stipendiu de 340 cor., la care pot concurge nu numai elevi, ci şi eleve la vre­ o şcoală publică, dacă acestea pot dovedi, că sunt în legătură de consân­­genitate cu piul fundator. Preferinţă au, pe lângă ori­ce cal­­cul din studii, întru­cât acela este cel puţin suficent, consângenii piului fun­dator, care în locul al doilea fii de preoţi archidiecesari. Concurenţii au să alăture la cereri, atestat de botez, atestat de eventuală consângenitate cu fundatorul, testimoniu medical, testimoniu de pe anul şcolastic espirat 1900/901, testimoniu de frecven­­tare pe anul şcolastic curent, şi even­tual şi testimoniu de paupertate, întru­cât ei nu sunt înrudiţi cu fondatorul. Cererile au să se înainteze la acest consistor până la terminul indicat Blaj, din şedinţa consistorială ţi­nută în 15 August 1901. Victor Mihályi, archiepiscop şi metropolit de Alba-Iulia şi Figiraş, loviţi în Sibiiu. La 24 August n. 1901, Hotel »împăratul Romanilor«: Florian, Capelan militar din Plevlje; Teutschländer cu soţia, căpitan din Sebeşul­ săsesc; Dózsa cu fiiul, deputat dietat din Makfalva; Gabor cu soţia din Budapesta, Kondász din Cluj, directori; Axente din Rîmnic, Mitescu din Bucureşti, pri­­vatieri; Nagy din Budapesta, Heitz, Rosenberg, din Viena, László din Clu­j, Knall din Sighişoara, Korber din Sân-Miclăuşul-mare, comercianţi; Hotel »Meitzer«, Stanchioh, controlor din Budapesta/ Stefanescu, privatier din Piteşti; Held din Focşani; Oancea, hotelier din Piteşti­; Stănescu din Bucureşti, Corbescu din Piteşti, Ionescu din Câmpulung, comercianţi; Soreau din Bucureşti, Florian din Piteşti, oficiali; Chiuş­­dea din Şinca-nouă, Bepescu din Piteşti, preoţi; Hotel­­Mihaiu*, Maksay din Teaca, To­bias din Armeni, notari; Tulka din Caransebeş, Ranger din Alba-Iulia, privatieri; Lotz din Cuie- Sereda, Răioianu din Brindir, oficiali; Pelă­­rescu, Bandeanu, din Bucureşti, Fischer din Cernăuţi, Weiss din Viena, Taub din Budapesta, Grünfeld din Viena, Benescu din Craiova, Can­­didescu din Rîmnic, comercianţi; Trala, maşi­nist din Graz; Dr. Mátyás, advocat din Buda­pesta; Totes, student din Lemberg. Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Babteş. Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pe acţiuni: Iosif Marschall. Doctorul 11971 8 Romulus L. Crăciun KARLSBAD, Alte Wiese ,.Strcuzss“. Consultațiuni dela 1 Maia până In 15 Octomvrie 50000000C000C00OC EPV* Apa amară este unicul mijloc purgativ natural care se folosește CU plăcere. [93] 15—23

Next