Tribuna, mai 1902 (Anul 19, nr. 79-99)
1902-05-01 / nr. 79
Nr. 79 Conferenţă despre Buri. Mâne, Miercuri, va ţină fostul comandant de Buri, dl I. P. Iposte din Pretoria, în ■ala de la »Gesellschaftshaus« o conferenţă despre răsboiul bur. A luat parte activă la acest războiu, aşa că conferenţa promite a fi foarte interesantă. Venitul curat e destinat pentru femeile şi copiii buni din castrele de concentrare. Bilete de intrare an cord pentru locurile numerotate se capătă numai la I. DrotSeff, strada Cisnădiei 23 şi cele de 50 bani pentru locul de stat numai sala la cassă. Având în vedere actualitatea conferenţei şi scopul, pentru care se tine, o recomandăm publicului nostru burofil. Un profesor diplomat de limba franceză stabilit aici, dă instrucţiune sistematică şi basată din aceasta limbă. Doritorii de a se împărtăşi de instruc-ţiune să se adreseze redacţiei ziarului nostru.* Dar, în sinodul diecezei aradului s’a anunţat, că dl. Iosif V. Pop din Oradea-mare a dăruit comunei bisericeşti de acolo o casă în valoare de 70.000 coroane. Alergare de cai, în măria timpu- lui nefavorabil alergarea de cai, săriturile peste bare şi jocul de bare împreunate cu împărţire de premii, ce s’a aranjat Duminecă, în 11 p. din partea regimentului nr. 1 de husari de aici, a fost o aleasă festivitate de sport. In presenta unui public număros, la sunetul musicei reg. nr. 2 de infanterie »’a început la orele 2 p. m. alegările de întrecere ale oficerilor, după cari a urmat alegările gorniştilor. Producţiunea gorniştilor, cari suflând din goarne aveau să treacă în goana calului peste bariere şi obstacole, a fost foarte interesantă. Jocul de bară sau de baie a dat prilegiu multor husari împărăteşti a ’şi arăta o abilitate remarcabilă; asemenea şi salturile de întrecere, la care au luat parte şi recruţi, au fost foarte bine succese. Premiile decernite prin domnii coloneli baronii Miglius şi Unterrichter au fost împărţite prin doamna baroneasă Unterrichter. Premiul prim, o preţioasă măsuţă pentru fumat, oferită de comandantul corpului, ’l-a câştigat dl locotenent Tarnay. Al doilea premiu sublocotenentul Szentkirălyi. Al 3 lea capit. bar. Duka şi al 4 lea subiect. Steinhart Dintre gornişti premiul dintâiu ’l-a obţinut Imre din escadronul al 2 lea; al doilea premiu Buday, gornist de divisie; Kun din escadronul al 4 lea; Eder din escadr. 6. La asalt au obţinut premii următorii oficeri: căpit. bar. Duka, sublocot. Tarnay, looot. Lang, loc. Bogyay. La jocul de bară: Premiul 1 l-a obţinut sublocot. Szentkiráli, al doilea Mrazek. Suboficerii asemenea s’au împărtăşit de premii frumoase, precum : galbini, portmonee şi alte. Producţiunii şi-a urmat dans, care s'a ţinut seara la 8 ore In localităţile casinei. Avansări în armata comună Cu ocasiunea avansamentului de primăvară şi următorii Români au fost avansaţi: maiorul general Ladislau Cela de lot, mareșal campestru comandant al brigadei XI. de artilerie. Colonelul Emil Nestor de maior general, comandant al brigadei XI. de artil. Căpitanul de cl. a II. Vincențiu Bejan de căp. de cl. I. în reg 86 de infant. Corneliu Cozgarea în reg 55 de infant. Victor Goglea în reg. 97 şi Gustav Aleşi în reg. 51. Locotenenţii: Ştefan Blondean, de căpitan de ol. II. în reg 3. Augustin Pilvan in reg 76 şi Antoniu Lehar în reg. 50 de infant. Sublocotenenţii: Francisc Marcian de locotenent în reg. 16 de infant, şi loan Pintar în reg. 75 de if. Cadetul George Cartalia de sublocotenent reg. 29 de inf. Medicul de reg. de clasa II. Eugeniu Nestor de media de cl. I în reg. 7 de dragoni și necesistul de comptabilitate Moise Barb de oficial de comptabilitate de cl. III. în ministerul de răsboiu.* De la „Reuniunea română de musică din Sibiul". Miercuri la 14 Maiu a. c. probă ordinară la orele 6 p. m. in localul obişinuit. * Programul călătoriei presidentului Loubet la Petersburg este deja stabilit definitiv. Presidentul va pleca azi la 13 Maiu la Brest, de unde mâne îşi va continua drumul cu vaporul »Montcalon«, însoţit de ceacadra baltică , compusă direct pentru acest scop. La 19, ■au 20 Maiu Loubst va sosi în Kronstadt unde va fi salutat de cătră Ţ rul Nicolae II, învitându-l de oaspe la Zarskoje-Selo. La 21 Maiu va avea loc o mare revistă militară de gală. După aceasta presidentul însoţit de părechea imperială va visita Petersburgul unde va primi deputaţiunile coloniei franceze şi a oraşelor ruseşti. La legaţiinea franceză va avea loc un prânz festiv, după care o reprezentaţie de gală la operă. La 23 Maiu Loubet va visti Kronstadtul, de unde va fi petrecut de părechea imperială până la vaporul »Monoalon«. La 28 presidentul va sosi deja la Dunkerque. Preparandie de fete. In ultima şedinţă a sinodului diecesei Aradului s’a decis înfiinţarea unei preparandii de fete * Fapte nobile. Ni se scrne: In parochia Mintiul român, protopopiatul Bet- Jeanului, lipsa de şcoală a fost simţită aşa cât fu ameninţată şi din partea regimului. In decursul anului 1901 s’a edificat o şcoală corespunzătoare — aşa cât afară poate de districtul Năsăudului alta asemenea nu este în diecesa Gherlei. Edificarea a îndeplinit-o arhitectul Ioan Moldovan. Spesele le-a suportat poporul. Donaţiuni separate a’au făcut din partea preotului loan Bulbuc, înveţătorului Elia Petrean şi curatorului loan Brăşfiîlean, cari fiecare au donat câte 100 coroane, prin ce s’a şi acoperit şcoala cu tinichea. Tot în anul 1901 crepându-se un clopot la Sf. biserică lipsa acestuia asemenea era simţită. Aceasta o suplini di Simeon Marţian jude pensionat, şi dna sa Tatiana cumpărând un clopot în preţ de 510 coroane. Până când într’un popor se află simţul de a jertfi pentru cultură şi religiune între împrejurări atât de critice, până atunci omnipotenţii pot disputa viitorul, dar’ nu ne pot nimici. Un călător.* Miserii. Din Silvas ni se scrie: Timpul e foarte slab, sămănăturile în cea mai mare parte perite, ear’ cele neperite foarte slabe. Gerul a luat florile şi mugurii pomilor. Cu un cuvânt stăm înaintea unei plăgi amare de cari numai bunul Dumnezeu ne poate mântui. Daunele cele mai mari le causează neîntreruptul vânt Incendiaţii din Silvaş sunt în cea mai dureroasă stare; nefericiţii nu au fost ajutoraţi cu nimica, deşi la timpul seu s’a făcut un apel în afacerea tristă, însă fără resultat. Bibliotecă nouă. In editura cunoscutei reviste săptămânale »Bunul Econom« (revistă pentru agricultură, industrie şi comerciu), din Orăştie au apărut 3 broşuri de interes agricol, cari merită o deosebită atenţiune din partea cărturarilor noştri, cari se interesează de propăşirea ţăranului nostru. Broşura 1: Despre nutreţurile ierboase, cositurile, prepararea fânului şi păşunile. — Broşura 2: Porcii, oile şi caprele. — Broşura 3: Sămânţa plantelor agricole şi semănatul lor. Preţul broşurii nr. 1, 2 şi 3 câte 30 bani (pentru România 50 bani). — Din »Biblioteca pedagogică * au apărut: Pestalozzi pentru cultura şi fericirea poporului. — Propagarea cunoştinţelor agricole prin învăţător. De Toma Dioescu. Câmpulung 1902. Preţul 60 bani.* Celor interesaţi pentru locuri de clasă le recomandăm »Societatea de schimb naţională pe acţiuni în Budapesta«, ca cel mai sigur institut, având o cauţiune în valoare de 330000 cor, cea mai mare dintre cele depuse la direcţiunea loteriilor de clasă. Culesurile cumpărate dela această societate s’au câştigat cele mai mari sume. Cumpărătorilor din provincie li se face favorul de a-şi putu primi banii şi prin mijlocirea băncilor mai mari din provincie fără nici o provisiune sau alte spese. Dare de seamă şi mulţumită publică. Cu opasiunea aranjeni petrecerii din 2 Martie st. n. a. p. din Soborşin, în favorul înfiinţării unei biblioteci poporale, au binevoit asuprasolul următorii prea stimaţi domni: Ilustr. Sa domnul Dr. Alesăndru Mocsonyi, Birchiş 10 cor.; Ilustr. Sa dl conte Hunyady Károly, Soborşin 20 cor.; Burned Rott, comerc., Soborşin 3 cor.; N. Cosma, corn., Căpruţa 1 cor.; Seidner Matai, Soborşin 3 cor.; Seidner Márton, Soborşin 2 cor.; Teofil Valean, preot gr.-cat., Giulitia 1 cor.; Victoria Lesnican, H.Dobra 2 cor ; Procopiu Givulescu, preot, Curtici 4 cor ; Panteleimon Teodorovici, înv. em. Soborşin 2 cor.; Alesandru Ţăran com. Totvărădia 1 cor.; Ştefan Budei, vicenot. şi matr. civil, Căprioara 1 coroană. Venitul întreg a fost de 139 cor. din care detrăgându-se spesele de 96 coroane 26 bani, rămâne un venit curat de 42 cor. 74 bani care se va folosi spre scopul arătat. Primească deci şi pe această cale marinimoţii suprasolvitori profunda mea mulţumită şi recunoştinţă. Soborşin, 13 4 Martie 1902. Iosif Ognean, paroch gr. or.* Ştiri mărunte. Teatrul din Alexandria (Piemont) a ars cu deseverşire. — în Paris a fost arestată văduva unui deputat, pentru escrocherii de 40 milioane franci. — Castelul Dekelia al regelui Greciei, fiind jefuit într’o noapte, cercetările au descoperit ca făptuitori 5 gendarmi, cari erau puși de pază — Părechea regală germană va visita în luna Octomvrie curtea italiană. — In Ronn (Suedia) a fost descoperită o fabrică de bani unde se făceau imitaţii perfecte a banilor de hârtie a băncii austro-ungare şi bancnotelor germane. Fabricanţii au fugit Poliţia a secuestrat o mulţime colosală de banc-*note false. Sumele sub 200 cor. nu vin supuse la dare, d. e. după un salar de 720 coroane se plăteşte o dare de 6 coroane ca după 600 coroane. Membrii familiei plătesc în ol. IV. câte 2 coroane, dacă capul familiei n’a plătit în comuna, unde domiciliază, mai mult de 80 cor. dare directă în anul premergător. Dacă a plătit peste 80 coroane, e darea de 4 cor. Membrii familiei servitorilor de cancelarie încă plătesc în felul acesta, se înțelege numai după ce au trecut de 16 ani. (Va urma). * * Măsurarea dării de clasa IV. Salar Dare Salar Dare în coroane în coroane 2002 2600 42 4004 2800 46 6006 3000 50 8008 3200 56 1000 10 3400 62 1200 14 3600 68 1400 18 3800 74 1600 22 4000 80 1800 26 4200 86 2000 30 4400 92 2200 34 4600 98 2400 38 4800 104 91aşa mai departe. Sibiiu, Mercuri, TRIBUNA Despre dări şi aruncuri. (Urmare). Date de clasa a IV, plătesc cei ce au venite statornice, salare, pensiuni, funcţionarii de stat, comunali, fundaţionali, bisericeşti, privaţi, precum şi văduvele acestora, apoi preoţii, profesorii, învăţătorii, instructorii, scriitorii, artiştii, servitorii de cancelarie, inspectorii, conducătorii, administratorii, comptabilii, cassarii etc., apoi calfele şi ajutoarele, cari au o plată lunară de peste 80 coroane. Scutiţi de darea aceasta sunt ambasadorii şi consulii, precum şi personalul ambasadelor şi consulatelor, ofiţerii armatei, soţiile funcţionarilor de stat şi comitatenşi, activi şi pensionaţi, şi copiii lor, dacă locuiesc laolaltă, şi nu au o ocupaţiune deosebită, tot aşa profesorii călugări, dacă n’au salar, ci trăesc numai din venitele ordului lor călugăresc. In clasa IV, nu se fac fasionări, scăzându-se darea aceasta la cei ce-’şi primesc salarul din cassele statului atunci, când li se plăteşte. La funcţionarii privaţi dela bănci şi alte întreprinderi se scot dările prin acestea din salare şi se plătesc la cassele statului. Darea aceasta se măsură prin perceptorat, în contra ei se poate reclama la comisiunea municipală şi în instanţa a doua la tribunalul administrativ. Procurorii de stat, municipali şi comunali, inginerii şi medicii plătesc după salarele lor fixe dare de clasa IV. şi după praxa privată dare de pl. III. Dacă sunt însă numai în serviciul unei întreprinderi, plătesc şi după salarul lor fix dare de clasa III. IMîbliografie. „Istoria literaturii române în secol, al XVIII. (1688—1821)“, de N. Iorga, prof. la univers, din Bucureşti. Vol. I. (550 pag.) Epoca lui Dimitrie Cantemir. — Epoca lui Chesarie de Rîmnic. Bucureşti, 1901. Preţul întregei lucrări (3 volume) 20 lei. Vol. I. Epoca lui Petru Maior, are următorul cuprins : Curentele şi influenţele. — Istoriografia cronicarilor în principate. — Şcoala de renovaţie a istoricilor din Ardeal. — Studiile asupra limbii, filologii din principate şi din Ardeal. — Legăturile noue culturale între Ardeal şi principate. — Istoricii de transiţie în acestea. — Literatura religioasă — Influenţa apuseană în literatura beletristică şi ştiinţă. Noue genuri literare. — Triumful spiritului nou: Acachi şi Lazăr. Escursuri. Cronicele moldovene înainte de 1688. — O istorie românească a Crăiei Ungureşti. — Cronicile muntene înainte de 1688. — Alcătuitorii de condici. Preţul unui volum 5 lei. „Clipe de Repaus“. Volumul anunţat săptămânile trecute ,Clipe de Repaus, de Sorcovă, a apărut zilele acestea. Autorul volumului elegant, „Sorcova“ este bine cunoscut publicului şi aceasta eschizăşie destulă pentru valoarea conţinutului. De vânzare la tipografia A. Murăşan, Braşov. Preţul 2 coroane plus 20 de bani porto. 1/14 Maiu 1902 Tablouri româneşti. La administraţia »Tribunei« se află de vânzare următoarele tablouri, cari fac podoaba ori-cărei case româneşti: Portretul Metropolitului Andrem baron de Şaguna . . cor. —.40 Portretul Metropolitului Sterea Şuluţiu..............................» —.40 Portretul profesorului Gregoriu Silași..........................» —.30 Prefectul Avram Iancu în fruntea oștirii.......................... » —.40 Portretul N. Sale dlui Dr. D. Radu, episcopul Lugojului » —.30 Catedrala din Blaj . . . . » —.60 * „Cartea de Aur“. A apărut „Cartea de Aur“, sau »Luptele politice naţionale ale Românilor de sub coroana ungară«, vol. I, de T. V. Păpăfian — o bogată şi preţioasă colecţiunee de acte şi documente referitoare la luptele noastre politice — naţionale din trecut. O privire aruncată asupra cuprinsului acestui prim volum din cartea dlui T. V. Păcăţian e de ajuns pentru a ne convinge despre netăgăduita valoare ce o are cartea, şi despre indispensabila necesitate de a face acest o parte din biblioteca fie-cărui Român nteligent. Cuprinsul volum. I. e următoriul: Prefaţă. — I. înainte de redeşteptare. — Introducere. — Biserica română sub principii calvini. — Diploma leopoldină. — »Unirea«. — loan Inocenţiu Klein. — împăratul Iosif II. şi Românii — Plânsoarea clerului şi poporului iliric. — »Suplex libellus Valachorum«. — Petiţiunea Românilor din diecesa Aradului.— Rugămintea episcopilor Moga şi Lemănyi. — In chestia episcopiei neunite a Ardealului. — întărirea Maghiarismului. — II. Anii redeşteptării (1848—49) — Revoluţia francesă. — Mişcarea popoarelor în Austria. — Evenimentele de la Viena. — Maghiarii la Viena. — Cererile naţiunii maghiare. — Pretensiunile Cehilor. — Pretensiunile naţiunei croate. — Concilianta Saşilor. — Ministerul unguresc. — Kossuth şi Croaţii — Activitatea dietei maghiare. — Mişcarea Slovacilor. — Congresul Sârbilor. — Maghiarii din Ardeal. — Opiniunea publică română. — Mişcarea Românilor. — Simeon Bărnuţiu. — Adunarea dela Dumineca Tomii. — Pregătiri pentru adunarea cea mare. — Conferenţă prealabilă. — Vorbirea lui Bărnuţiu. — 3/15 Maiu. — Actele adunării naţionale. — Adunarea dela Pesta.— Adunarea dela Lugoj. — Dieta dela Cluj. — Deputăţia română la Monarchul. — Trei proclamaţiuni. — Deschiderea dietei ungare. — Activitatea comisiunei regnicolare. — Chestia română în parlament. — Croaţia şi Ungaria. — Trei adunări româneşti. — Manifeste şi decrete împărăteşti. — Acţiunea lui Kossuth — Apel la popularitatea lui Şaguna. — Comitetul român de pacificaţiune. — Alta manifeste şi proclamaţiuni. — Abzicerea împăratului Ferdinand. — In contra guvernului din Cluj. — Adunarea naţională dela Sibiiu. — Românii la Monarchul. — Constituţia din 4 Martie (1849). — Alte petiţiuni. — Proclamaţia lui Csănyi. — Detronarea dinastiei. — Misiunea lui Dragoş. — Scrisoarea lui Butean. — Petiţiunea naţiunilor unite. — Urepriul naţiunei române. — Petiţiune în favorul celor arestaţi. — Al doilea ursoriu, adresat Monarchului. — Răspunsul lui Bach şi replica Românilor. — Convenţia românomaghiară. — Proiect de lege în chestia naţionalităţilor. — In chestia despărţirii hierarchies. — Reclamarea unei academii de drept. — Petiţiunea Arădanilor.— Petiţiunea Bănăţenilor. — Pentru cei morţi. — Petiţiunea episcopului Erdélyi—. Ultima representaţiune a delegaţiunei române. — Memorandul lui Şaguna. — Repriviri. — III. Sub absolutism. — Zece ani grei (1850—1859). Sperăm, că toţi cei ce pot, şi cei ce trebuinţă au de ea, se vor grăbi să-şi procure cartea, — făcând astfel posibilă autorului edarea şi a celorlalte volume următoare (vor fi de tot opt) din valorosul seu op, cu care a făcut mare serviciu neamului românesc. Cartea sa poate procura de la autorul în Sibiiu (Strada Măcelarilor 34) şi costă exemplarul (50 de coaie tipărite) broşat 10 coroane, legat în pânză 11 coroane 60 bani, plus porto. 9 Mormântul lui Bărnuţ. Institutul nostru a scos în editură cărţi poştale ilustrate m mormântul lui Bărnuţ la Bocşa-română. Cărţile poştale împodobite cu acest monument naţional sunt foarte frumoase. Atragem atenţiunea amatorilor de cărţi ilustrate asupra lor. In orice caz facem un lucru bun şi românesc, dacă răspândim astfel de cărţi, cu ilustraţii naţionale, în loc de-a trimite la cunoscuţi ilustrate cu subiecte străine, adeseori fără gust. Ilustratele cu mormântul lui Bărnuţ costă bucata 6 bani (3 cr.). Venzătorilor să dă rabat cuvenit * „Cultura cânepii şi a inului de V. S. Moga. Bucureşti, 1901. Zilele acestea au apărut: Carte de cetire şi gramatică maghiară pentru şcoalele poporale cu limba de propunere română, de Dr. A. Schullerus şi I. Popovici. Partea I. şi N. Sibiiu W. Krafft 1902. — Preţul 50 bani, resp. col. 170. în legătură cu aceasta a apărut tot acolo: Manual pentru propunerea limbei maghiare la şcoale poporale cu limba de propunere română, de aceiaşi autori. După cum se ştie, art. de lege XVIII din 1879 impune limba maghiară ca obiect de învăţământ obligat în şcoalele poporale. Organele statului — inspectorii regeşti — basaui pe această lege pretind tot mai multă limbă maghiară în şcoalele naţionalităţilor, ba se dau şi premii învăţătorilor mai zeloşi în propunerea acestei limbi. Urmarea este, că progresul în limba maghiară se face în contul celuilalt învăţământ pierzendu-se o grămadă de vreme cu memorisarea unor cuvinte şi trase de cele mai multe ori neînţelese de elevi. Cărţile de cetire ale dlor Schullerus şi Popovici, întrebuinţate conform indignărilor metodice cuprinse în manualul amintit, vor scoate din şcoale formalismul sec. Ele dau vieaţă învăţământului, îl fac interesant şi conduc pe elevi aşa zicând rupându-se la învăţarea limbei maghiare. Metodul urmat de domnii autori în adevăr e cel mai natural şi uşor atât pentru învăţători cât şi pentru elevi. Pentru învăţători e de mare preţ manualul, care-şi conduce pas de pas, dând preparaţiuni întregi şi indigitări metodice amenunţite şi uşurând în mod însemnat greaua lucrare a învăţătorilor. Aceste cărţi ni se par cele mai bune între câte avem noi pentru propunerea limbei maghiare. Le recomandăm cu toată căldura. Se pot procura de la editorul W. Krafft în Sibiiu. Pentru învăţători. Cunoscutul ABCD ar: Micul prietin al copiilor adecă Cartea pentru învăţarea scrierii şi cetirii de Silvestru Moldovan a apărut la tipografia archidiecesană din Sibiiu, în a doua ediţie, revăzută şi augmentată. Acest abedar compus după cel mai practic metod, este unul dintre cele mai bune manuale de acest fel, asupra căruia atragem atenţia învăţătorilor. Preţul broşat 44 bani legat 50 bani. Se poate procura de la librăria archid, în Sibiiu.* Novele, de Ioan Pop Reteganul, este titlul unui volum ce a apărut acum în Bucureşti, în editura librăriei Leon Abulay. Conţin bucăţile: Firuţa Nuţului, Cerşitorul, Tudorica, Minte de muiere şi pace! Bietul Istode, Mitru Puseului, Petrea Iovului, şi se află de vânzare la autorul în Retteg, preţul 1 cor. — Tot acolo se află şi scrierea lui Novele şi Schiţe, asemenea cu preţul de 1 coroană. Această scriere conţine: Biserica pocăinţa, Blândocul, O inimă nobilă, Nenea Alee, Popa Toma, Salvina şi Susana cea nebună. Ambele aceste scrieri le recomandăm cetitorilor noştri ca scrieri morale şi lesne de priceput.* Scrisori cătră plugari de Constantin Sandu, diplomat al şcoalei de agricultură de la Herăstrău. Este o broşură a bibliotecii poporale a administraţiei domeniului coroanei. Administraţiunea domeniului coroanei a edat până acum 19 broşuri pentru ţărani, de cuprins mai cu seamă economia. »Scrisori cătră plugari« este broşura sau cărticica a XIX-a şi e împodobită cu portretele MM. II. Regele şi Regina şi au mai multe ilustraţii în text. Cărticica cuprinde mai multe capitole economice, instructive, d. e. Pluguri. — Arături. — Grape. — Semenatul. — Despre fânaţe etc., scrise toate în limbaj uşor, poporal, esoffsiţi în La 13 Maius 1802. Hotel »împăratul Romanilor .•« Pr. Baezo, adv., Solyom, not Dobriţin , Bianul şi fam., prof. Bucureşti; Beck, funcţ., Budapesta ; Böjthe, dir. şcol. Ighiu; Schnurpfeil, Avrig ; Schul şi soţia, com. Făgăraş ; Oberbauer, St. Alba-Iulia. Hotel »Meltter«; Forget, maior Fiume ; I Paul, not., Dragan, Bucium ; Roman, Mediaş Hotel ,Central*: Müller, I. Güttlinger, pălăr. Făgăraş ; Hawesek, propr. Şercaia Münzberg, montator Iägerndorf. Pag. 315 Teatru orăşenesc în Sibiiu. Mercuri, 14 Maiu. „DER PROFET“ Operă în 5 acts de Meyerbeer. — — Ti r'i 1— -- I r 'I i-1-nrniiWi -| i i r i inn---'-- .. ■ —■■.—Tinl....TiiitT..ilY.ri. Pentru redacţie şi editură responsabilă George Mohan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, socii»tata pe acțiuni: losif Marschal.