Tribuna, octombrie 1902 (Anul 19, nr. 180-200)
1902-10-01 / nr. 180
Pag. 718 Sibiiu, Marţi, TRIBUNA 1/14 Octomvrie 1902 Nr. 180 anul 1867 şi împărţirea în două a raonarchiei. »După 1867, de când au ajuns Maghiarii sub forma constituţionalismului la cea mai completă stăpânire peste toate popoarele Ungariei şi Transilvaniei, se începe un nou period de suferinţe pentru Români, deşi nu mai greu ca pentru toţi ceialalţi Nemaghiari din ţeară. In primii ani ai activităţii parlamentului ungar au participat Românii, asemenea Saşilor şi Sârbilor, prin câţiva deputaţi foarte naţionalişti la desbaterile din parlament, participând in mod aspru la desbaterile asupra legii de naţionalităţi şi protestând în numele poporului lor contra legii despre »uniunea Transilvaniei cu Ungaria«. Anii următori au întărit însă tot mai mult fi mai mult puterea guvernului maghiar fi au slăbit influenţa fi mijloacele politice auxiliare ale naţionalităţilor, îndeosebi şi ale Românilor. Participarea lor la vieaţa constituţională a Ungariei scăzu tot mai mult, pentru-că Românii erau prea tineri ca popor, ca să poată dispune de numărul reperat de politicieni deprinşi, şi pentru-că organisarea lor, care se estinse într’aceea prin înfiinţarea unui partid naţional cu comitete naţionale răspândite peste toate ţinuturile Ungariei fi Transilvaniei, nu era în stare să resiste apăsării fi omnipotenţei guvernului. In anul 1881 stabiliră Românii într’o conferenţă mare un așa numit program naţional, ale cărei puncte principale erau: pasivitatea fi autonomia Transilvaniei, aşadar’ reţinere de la orice muncă politică fi recunoaşterea independenţei Transilvaniei, contrar cu contopirea totală decretată prin uniune cu privire la această legătură veche cu Ungaria astfel, căci vechiul nume al Transilvaniei avea să se peardă. (Va urma). După recepţia făcută de rectorul Dumitrescu la fundaţiunea Carol, a’a dat joi la 12 luni. Splendidul banchet, oferit de primăria capitalei în foierul teatrului naţional, la 3 s’a ţinut festivalul la Ateneu, seara a urmat banchetul, dat de comitetul de recepţie în sala Kosman, car’ Vineri a fost festivalul la teatrul naţional. Banchetul primăriei. La banchetul oferit de primărie au participat 90 de persoane. S’a servit un bogat menu, curgând şampania în abundenţă. S’au ţinut multe şi frumoase toaste. Seria toastelor a început-o d-nul D. Ionescu, care presida banchetul din partea primăriei, vorbind in o corectă italiană şi bând în sănătatea regelui Italiei. Au mai vorbit apoi între alţii Giglio- Tosin franţozeşte, pentru regele şi regina României, Persico pentru Uniunea studenţilor români, St. Sihleanu pentru universităţile italiene, Ramua Iliescu a beut pentru primarul Capitalei, Al. Fiorescu, din partea Ligei culturale, a aclamat pe studenţii italieni, uitendu-le »fiţi bine-veniţi«! »Liga pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, care urmăreşte conservarea individualităţii noastre etnice, vă salută şi vă îmbrăţişează. Trăiască Italia! Trăească solidaritatea latină ! Luigi Cassavillan a beut pentru România etc. In timpul banchetului au sosit din toată ţeara un număr foarte mare de telegrame, care din partea celor presanţi s’au trimis depeşe regelui la Sinaia şi prinţului de Colonna, primarul Romei. Hora înfrăţirii. După terminarea banchetului, studenţii italieni dimpreună cu studenţii români, au încins o horă a înfrăţirii în sala de banchet, şi pe terasa teatrului, în sunetele unui taraf de lăutari,cari au cântat alternativ arii naţionale româneşti şi cântece italieneşti. La orele 2 jumătate această prea frumoasă petrecere a luat sfîrşit şi oaspeţii întovărăşiţi de întreg comitetul de recepţie de sute şi sute de studenţi, urmaţi de o mulţime imensă au pornit cu cele două steaguri în frunte, unul al Italiei, altul al României, înspre Ateneul român, unde erau invitaţi la un mare festival artistic. La Ateneu. Frumoasa rotundă a Ateneului român era plină de întreaga elită intelectuală a Capitalei. Loji, fotoliuri erau luate încă de ea vreme cu asalt şi când studenţii italieni îşi făcură Intrarea în sală împreună cu cele două stindarde naţionale, întreaga sală sculându-se în picioare, a aclamat cu frenesie timp de câteva minute Era ceva grandios care înălţăm inimile şi sufletele tuturor asistenţilor. Executarea programului. La orele 3 începe executarea programului, alcătuit cu multă îngrijire de comitetul de recepţie şi la care program participă tot ce avem noi mai distins petărîmul artistic. Marşul regal italian, ascultat în picioare de întreaga asistenţă, este executat magistral de societatea corală română Carmen, sub conducerea profesorului Kiriac. Profesorul Elinescu execută din flaut frumoasa bucată: »Scenă pastorală română«. Apare în urmă pe scenă, îmbrăcată în costumul ţărancei române, marea şi iubita noastră Romaneasca, care cu glasul seu dulce şi talentul ei deosebit, recitează Ginta latină, opera nemuritoare a nemuritorului poet Alexandri. Sala întreagă entusiasmată se scoală in picioare şi o aplaudă cu frenesie. Studentul Giglio-Tos se cue pe scenă şi în culmea entusiasmului îşi ia tricolorul dela piept şi îl pune pe pieptul marei artiste. D-ra Camilla Mihăilescu a cântat in urmă frumoasele bucăţi : »Mândruliţă dela munte« şi »De ce plângi?«. A plecat de pe scenă după-ce răpise aplausele tuturora. Urmează în urmă Nottara, care cu talentul lui cunoscut recitează satira III. din Eminescu. In fine partea ântâia se încheie cu o piesă frumoasă »La T.Măgurele, jucată de d-ra Titi Gheorghiu şi Soreanu. După o pausă de o jumătate de oră, îa care timp Italienii, sărbătoriţi de toată lumea vin prin lojile Ateneului, făcând cunoştinţi cu multă lume, se începe partea a doua a programului, care începu cu cântece naţionale,, esecutate , de societatea corală sub conducerea profesorului Kiriac. Liciu urcă scena şi cu humorul teu, talent neîntrecut de a imita pe Ungur şi pe Evreu, recitează mai multe anecdote, între cari Ungurul in tren, Evreul în China, etc. Modul seu de recitare scoate aplausele tuturora. Buică, cunoscutul şef de orchestră, cântă din vioară »arii româneşti« cu un aşa talent, încât e rechemat de nenumărate rînduri. Leonsaou în mod magistral declamă »Sentinela română«. Cu vocea sa puternică face să vibreze coardele inimilor Italienilor şi Românilor, cari îi răsplătesc cu sgomotoase aplause. Se esecută in urmă dansuri naţionale de cunoscutul Moceanu, cari plac foarte mult studenţilor, înfrăţirea dalo-romflui. După terminarea programului scena se umple cu studenţii italieni şi români. Mulţimea în delirul entusiasmului agită batistele şi strigă : Trăiască Italia! Studentul Jean Demetrescu, preşedintele Uniunei, luă un steag român care Remus Iliescu pe cel italian şi se urcară pe scenă. Giglio Tos, sărbătoritul student italian, leagă steagurile, simbolisând astfel frăţia italo română. In sală atunci era un potop de aplauze. După terminarea festivalului, studenţii au plecat la Uniune pentru a depune steagurile, aclamaţi pe străzile Capitalei de mii de oameni. Banchetul de seară. La Cosman, pe bulevard, s’au întrunit joi seara 100 de persoane sărbătorind în un strălucit banchet pe Italieni. S’au rostit discursuri din ambele părţi. Remus Iliescu în sănătatea studenţilor italieni şi în special a lui Giglio Tos. Persipo, in numele comitetului »Corda Fratres«, bea în sănătatea sexului frumos terminând »Trăiască România!« Septimiu Murăşianu, advocat şi delegat al Ligei, a rostit un frumos şi entusiast discurs în numele Românilor din Transilvania. D-sa a vorbit cam următoarele : Suntem adunaţi aici, ca să sărbăm pe fraţii de cari ne leagă comunitatea de origine, aceleaşi tradiţiuni până la un punct, aceleaşi aspiraţii de rasă, latine. Şi-i sărbătorim cu dragostea cu care numai Românii, ştiu să-şi sărbătorească amicii şi fraţii. Şi dacă la bucuria noastră generală eu voiu face o notă cam tristă, să mă iertaţi, căci este glasul durerii unui popor, care de veacuri nu cunoaşte decât amarul, suferinţa şi durerea. Vă vorbesc în numele acelei fracţiuni din neamul nostru, care din împrejurări cunoscute şi vouă, iubiţi fraţi italieni, nu poate să asiste ,la aceasta sărbătoare naţională, cu tot dorul ce ar avea de-aş îmbrăţişa fraţii de pe pimentul sfânt şi clasic al frumoasei Italii, patria şi mama comună a Latinilor. Face apoi un scurt istoric al Românilor din Ungaria, Golgota naţionalităţilor. Când aţi venit în România fraţi italieni, aţi avut peasiunea a trece prin Transilvania şi v’aţi putut convinge, după-cum a spus'o marele Fiio-Român de Gubernatis, că Ungaria a rămas vecinic............. Ungurii v’au dovedit şi cu aceasta opasiune, că nu respectă nici dreptul natural al manifestaţiunilor de frăţească dragoste, pentru voi, cari treceaţi pe pământul cel stăpânesc dela cuperirea Daciei, prin divul Traian, ca o sentinelă bravă vedate trează menirii lor de popor latin în mijlocul unei mare de străini lacomi, fără simţământ de umanitate şi fără noţiunea dreptăţii »suum puique tribuere«; în mijlocul unui entusiasm de nedescris, dl Murăşianu face un călduros apel Italienilor de a îmbrăţişa cu toată inima causa Românilor subjugaţi, luptând din răsputeri pentru triumful ei, care în acelaşi timp e un triumf al ideii latine. Prin mine, o iubiţi fraţi ai »Urbei eterne«, vă salută Românii din Transilvania şi Ungaria, cu un bun venit pe pământul României, România a cărei întindere, dacă astăzi e numai până la frontierele ei politice actuala, într’un apropiat viitor cu ajutorul celui ce poartă destinele popoarelor, va trebui să se estindă.............până la mare şi din Pind până la Nistru... Aplause îndelungate şi des repetate acopereau discursul dlui Murăşianu, căruia li se fac ovaţiuni entuziaste, din partea tuturor asistenţilor, şi în special de Italieni, cari îl sărută, strigând »trăiască Transilvania şi bravii şi feciori români«. Au mai vorbit apoi Luigi Cazzavilan, pentru fraternizarea italo-română. N. Buşită, în sănătatea studenţilor italieni. Giglio Tosbea pentru Iliescu, pentru Bolcaş şi Scurtu, vice-preşedinţii federaţiei. Şeptilici, în numele ieşenilor, pentru Italia şi studenţimea italiană, Arturo Massai, în limba franceză, pentru fraţii români etc. La orele 12 luna, banchetul era sfîrşit, retrăgându-se cu toţii în cea mai mare veselie. Visitarea oraşului. Vineri, conform programului, a urmat visitarea capitalei şi a instituţiunilor mai însemnate. Ca şi zilele de mai nainte, oaspeţii italieni au fost sărbătoriţi pretutindenea. Cu deosebire, în visita făcută şopstei de poduri şi şosele, de sub conducerea dlui Mironescu, ei au fost primiţi de întreg corpul profesoral şi de toţi elevii şcoalei cu un entusiasm şi cu o bucurie din cele mai sincere. Au fost conduşi prin toate cabinetele de fisică, chimie, inginerie, unde profesorii şcoalei le dădeau toate explicaţiile, distrându-ş i în acelaşi timp prin număroase şi frumoase experienţe. După ce se servi şampania de onoare din partea directorului şcoalei, sărbătoriţii tineri în trăsuri deschise porniră la şosea, unde o bătaie cu fiori era pregătită. La şosea se afla întreaga elită a capitalei, cu coşuri pline cu fiori, cu cari fură primiţi oaspeţii. Timp de două ore a fost o petrecere foarte veselă. La teatru naţional. Seara s-a dat festivalul la teatru naţional. Când studenţii italieni ’şi au făcut intrarea, teatrul era archiptin. La un semn şi valurile maiestoase ale imnului regal ascultat de întreaga sală în picioare au umplut sala strălucitoare, umflând piepturile şi umezind privirile. Ca un singur om, sala era în picioare. S’a inceput apoi representaţia cu dialogul »Italia şi România«. A urmat apoi doamna L. Brezeanu, care a cântat T’amo ancora, de Paolo Tosti şi delicioasa doină de Ventura. Autorul însuşi a ţinut acompaniamentul la piano. Doamna Romanescu a declamat în italieneşte Ginta Latină, viu aplaudată. Partea a doua a programului a format-o Fântâna Blanduziei, neperitoarea poemă a lui Alexandri, jucată cu un ansamblu admirabil da artştii, cari au fost rechiemaţii în ploaia de flori, ce cădea asupra lor, de nenumărate ori la rampă. Plecarea. Sâmbătă dimineaţa studenţii au părăsit Bucureştii cu tronul de 7 şi 35 m, mergând spre Constanţa, Brăila şi Sinaia. Ei se rentorc la Bucureşti astăseară. Manevrele armatei române. Vineri dimineaţa au sosit la Găeşti dl Dimitrie Sturdza, ministru de răsboiu, însoţit de d-nii colonel Coandă secretar general la ministerul de răsboiu, colonel Averescu, de la marele stat-major, şi Balaban, directorul poştelor şi telegrafelor. De la Găeşti au plecat la Ulieşti în întimpinarea A. S. R. Principelui Ferdinand. A. S. R. ’şi-a petrecut noaptea la Banov, în apropiere de Greci, unde ■e află cartierul general. Divisiile de infanterie împreună cu trupele de cavalerie, cari le acopereau marşul, au luat Vineri primile disposiţiuni de luptă. Brigada de sub comanda dlui com Ionel Boteanu era ascunsă la calea ferată, car’ cavaleria sub comanda dlui colonel Zosima, la Costeşi-Vatre, înaintând mereu, acoperite de patrule, trupele ’şi-au luat formaţiunea definitivă de atac. Cavaleria de sub comanda colonelului Zosima a înaintat pe trei linii: linia ântâiu era compusă din brigada ântâiu cu două regimente; linia a doua era compusă din un regiment din brigada II-a având în spatele ei două escadroane; linia a treia era formată din 2 escadroane. Călărașii sub comanda colonelului Boteanu se formează de asemenea pe trei linii, având pe linia I-a un regiment format de 4 escadroane, pe linia a doua 3 escadroane şi pe linia a treia 1 escadron. Ciocnirea a avut loc între Titu şi Mătăsaru la punctul 136. Atacul şi şargele au fost esecutate magistral. După ciocnire brigada de sub comanda colonelului Boteanu s’a retras dinaintea inimicului care era de 3—4 ori mai număros. în urmărirea sa a pleoii regim. 1 de roșiori, Brigada atunci sa reîntoarce spre a ataca regimentul, care o urmărea. O nouă ciocnire are loc la cantonul 35, în urma căreia începe adevărată retragere. Atunci venind arbitri cavaleriei, generalul Gigurtu şi maiorul Pretorian încetară lupta. Sâmbătă dimineaţa s’a dat lupta cea mai mare între dînşii. Divisia generalului Borănascu, care formează corpul de nord ocupă posiţiile dintre Dragodana şi Cuparu, organisându-se pentru defensivă. Divisia principelui Ferdinand a luat ofensiva şi a plecat Sâmbătă dimineaţa din cantonamentul seu, ca să atacecorpul de nord. Atacul decisiv s-a dat în direcţia Cuparu şi Burdaaa pentru a se tăia linia de retragere spre Târgovişte. Divisia Corpului de nord a fost comandată de generalul Borănescu. Divisia corpului de sud a fost comandată de A. S. R. principele Ferdinand. Arbitrii sunt: Generalul Tătărascu, colonela Iarca şi Culcer pentru infanterie, colonelul Harţei pentru artilerie, şi generalul Gigortu pentru cavalerie. Şeful statului major al corpului de nord este general Tătărascu, acela al corpului de sud este colonel Saegiu. Dl Dumitru Sturdza a petrecut noaptea de Vineri în vagon la Găeşti. Vineri seara a sosit la Găeşti după încetarea luptelor principele Ferdinand, oara a fost găzduit la castelul dlui C. Olănescu fost ministru. Sâmbătă, dimineaţa a luat parte la atacul dela Supeui de unde a plecat la Târgovişte unde s’a transportat cartierul general. Pe câmpul de manevre au sosit Sâmbătă la ora 8 şi 30 M. S. Regele însoţit de A. S. Ducele de Mainingen, contele de Gestler, aghiotantul seu, generalul Vartiade şi colonelul Mavrocordatu, aghiotanţi ai M. S. Regelui. Tot Sâmbătă au sosit şi ataşaţii militari străini. M. S. Regele a fost primit de toate persoanele oficiale. La orele 9 şi 30 M. S. Regele încăiecând pe pat a plecat In galop pa câmpul manevrelor spre Dragodana în mijlocul orarelor populaţiei. La Cojocarii s’a întâlnit cu A. S. Principele Ferdinand Corpul de sud, sub comanda A. S. R. Principelui Ferdinand, a isbit prin un atac demonstrativ in dreptul Cuparului şi Mătăsaru, şi a silit câmpul de nord să se retragă laPiciorul-de-Munte. Lupta s’a terminat la 2 şi rezultatele au fost mulţumitoare. M. S. Regele, A. S. R. Principele Ferdinand şi A. S. Ducele de Saxa-Mainingen cu tot statul-major au luat masa pe câmp, pe platoul Burduca. La orele 4 Regele plecă spre Târgovişte. La orele 5 a sosit în gară. A fost primit de întreaga Târgovişte. Primarul Ii salut în numele oraşului, la care Suveranul îi răspunde mulţumindu-şi pentru frumoasa primire, însoţit de A. S. Ducele de Sex- Meiningen porneşte la catedrala domnească unde a asistat la serviciul divin oficiat de protoereul oraşului. Pe străzile principale o lume imensă îl aclamă cu căldură. De la catedrală se întoarce la palatul diviziei. Seara a avut loc un prânz intim la palatul diviziei, feeric iluminat la care au luat parte. Regele, ducele de Meiningen, ataşaţii străini, prim-ministru Sturdza, prefectul Chiru, primarul Lázar Petrescu, generalii şi ofiţeri, superiori, senatorii şi deputaţii oraşului. Prânzul a fost foarte animat. A. S. R. Principesa Maria însoţită de A. S. ducesa de Saxa Meiningen au sosit Vineri la orele 3 în gara Târgoviştea şi au petrecut restul nopţei în vagon. Sâmbătă dimineaţa Augustele Principese au însoţit pe M. S. Regele la atacul de la Lucieni. Ducele de Saxa Meiningen a fost găzduit la palatul divisiei, primul ministru Sturdza în casele Câmpineanu. Ieri, Duminecă, s-au terminat marile manevre ale armatei române, constatându-se din nou frumoasele progrese, constatate chiar şi din partea ataşaţilor străini, ce le face viteaza armată a României. Revistă externă, Peninsula Balcanică. Corespondentul din Atena al ziarului »Standard« din Londra, întorcându se la postul său dintr’o călătorie, ce a făcut în Macedonia, spune, că fără îndoială, situaţiunea e serioasă acolo, de oarece agenţii bulgaro-macedoneni aţîţă populaţiunea la revoluţiune, promiţând autonomia şi reforme mari. Trupele turceşti n’au întrat încă în acţiune, insă ocupă toate punctele strategice. Cei bogaţi pleacă din Macedonia. In urma mişcării de la frontieră şi a tentativelor bandelor de a trece fruntăriile, trei clase de reservă din districtul militar Cilstendil au fost convocate pentru întărirea graniţei. Se zice, că starea de asediu a fost proclamată la Dubniţa. »Politische Correspondenze publică o telegramă din Constantinopol, în care ■e spune, că Sobemsi-Paşa a fost trimis cu trupe număroase pentru ca să pedepsească pe capul albanez Mustafa Aga,, care a stricat linia ferată dintre Mitroviţa şi Vutsiten. El a dărîmat, cu tunurile, câteva înfinituri de zidărie ale Albanezilor şi a arestat mai mulţi oameni influenţi, partisani ai lui Mustafa Agp', în vreme ce colonelul Said-Beiu urmăreşte pe Mustafa, care fuge între Ipee şi Diechavo. Ziarul »Zeit« află din Constantinopol, că Sultanul hotărîse să acorde autonomia Albaiei, numind peste ea guvernator pe Iussuf Beiu, insă o putere s’a opus la aceasta. Deasemenea s’a opus şi Seiom Islamul. La Cumancov (Sârbia veche) au fost ciocniri sângeroase intre Sârbi şi Albanezi. Au fost mulţi morţi şi răniţi de ambele părţi. Ştiri mărunte. Deputatul irlandez Farrell a fost condămnat la două luni temniţă pentru călcarea legii escepţionale, aplicate în Irlanda. Dewett a comunicat, că generalii buri vor mierge de la Berlin la Londra.