Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)
1903-01-01 / nr. 1
Nr. 1 Concert şi teatru în Vârşeţ Tinerimea universitară română din împre-jurimile Verşeţului a dat în seara de 8anuarie at. n. un concert şi teatru îla preunat cu dans în sala hotelului »Baross«. Primim un raport vaat, care însă nu-l putem da din lipsă de spaţiu până în numărul pe vine. Raportul ne «pune de resultate frumoase yi înveselitoare. Convocare. P. T. membrii ordinari yi ajutători ai »Casinei române din Sălişte« se convoacă la adunarea generală, ce se va ţină Mercuri, în 14 Ianuarie 1903, la 4 ore p .. în localul casinei. Obiectele: Raportul comitetului. — Constituirea rom. pro 1903. — Propuneri eventuale. Sălişte, la 10 Ianuarie 1903 Dr I. Siroia, preşedinte ; P. Ciura, secretar.O „Psaltul". Societatea cantorilor rom gr.-or. din Ungaria .Psaltul ’şi-a ţinut adunarea sa de constituire In Braşov la 15 Decemvrie 1902 st. v. sub prevedinţa dlui loan Popea, prof. în pens. Au fost aleşi: prevedinte dl Zosim Budnerl, învățător; vice prevedinte dl Vasile Lazurcă-Lăzăreanu, lector; secretar dl Petru Petrie, cancelist; passar Toma Brenoiu, cantor; econom dl loan Berseanu, cantor; controlor dl George Merchegan, cantor; bibliotecar dl Dumitru Badea, cantor.• Baceilul turbării. Profesorul Bormani de la universitatea din Pavia a descoperit baceilul turbării. • Miserii princiare. Dacă influenţa catolică n'ar fi intervenit, princesa Louisa de Saxa ar fi devenit soţia prinţului Ferdinand de Bulgaria. La uniunea aceasta consimţise şi princesa. Dar’ curia romană s’a opus acestui proiect de căsătorie, pentru-că după constituţiunea bulgară, moştenitorul tronului trebuia să fie ortodox. Trifira princesă a fost foarte contrariată de atitudinea curiei romane şi se retrase la mănăstirea Sapre-Coeur de Riedenburg. După intervenţiunea călugăriţelor, princesa acceptă in cele de pe urmă ca bărbat pe prinţul de Saxa. Tot asemenea fratele său, marele duce Leopold Ferdinand, trebui să renunţe la căsătoria sa cu dona Elvira, fica lui don Carlos. Regina regentă se temea că prea se vor întări legăturile între curtea Austriei yi pretendentul spaniol. Mare a fost mîhnirea atât a marelui duce cât yi a donei Elvira pentru i«»-en*ita planului lor de căsătorig. Resultatul a îoeLsăr dona Elvira a fugit p’un pictor și că marele duce se căsătorește cu d yoara Ed. Adamovici. Declarațiile Teresei Humbert. Terezia Humbert a declarat, că fondarea rentei viagere a fost ideea sa. Bărbatul ei se opunea la așa ceva. — Suntem oameni onesti, adăogă dînsa. Constituirea societății s’a făcut în mod regulat. S’au adunat cinci milioane. Banii s'au întrebuinţat în cumpărare de imobile. Judecătorul observă: — Banii au fost duşi în casa d taie. ’I-aţi întrebuinţat pentru d-voastrâ. Nu aveaţi alte resurse! Tereza: Mă rog, trebuia să încasez o mare moştenire. Judecătorul: Da, moytenirea Crawford, însă moytenirea nu esistă dupăcum nu esistă nici al-de Crawford. Tereza (cu energie): Al-de Crawford esistă yi de asemenea esistă yi moytenirea. Judecătorul: Dă-mi adresa fraţilor Crawford. Tereza: N’am știut-o niciodată. »Am cunoscut pe unchiul Crawford. Voiu destăinui totul înaintea juraţilor, încetează de-a mă interoga deci, pentru-că e de prisos. Nu mai răspund până la pertractare! O veche răpire comisă de Giron. »Wiener Tagblatt« află din Drezda că Giron, înainte de-a veni la curtea sa zonă, a răpit pe nevasta vârstnică a unui om din Paris și a fugit cu ea la Nizza. Giron a părăsit-o apoi în schimbul unei generoase resplăţi din partea bărbatului.* știri uiernute. S’a lăţit vestea cft s’ar fi încercat un atentat la vieaţa lui Chamberlain ir» călătorește In Africa-de-Sud. Știrea pare falsă. — Prinţul Reiner de Bourbon, fratele pretendentului la tronul napolitan, contele Casarta, a intrat in mănăstire, in ordinul iesniţilor. — în oraşul Andisohan, earisi s’a repetat cutremurul de pământ in 7. o. st. n. — Ziarul »Újság« din Cluj are proces pentru »lesa majestate«. Ziarul »Nagyváradi ^f&plet, care a preamărit articolul incriminat, a fost confiscat. — In zilele trecute un nebun cerea intrare la Majestatea Sa, afirmând mereu că dînsul este fiiul lui Dumnezeu și îl ablamă Reis Iacob. — Pe linia ferată Vârşeț—Timișoara, un țeran sărind din trenal pus deja în mișcare, mi-s sdrobit preerii de un stîlp de telegraf. TRIBUNA Pag. * Sibiiu, Mercuri, 1/14 Ianuarie 1903 Știri economice, comerc. industr. jurid. Repausul de Dumineca în trafici. Camera comercială din Brașov a hotărît să sprijinească la ministru propunerea de a se introduce repausul duminecal obligat şi in traficile de tutun. Mine de sulfur în ţinutul Năsăudului. In munţii Bărgăului din corn. Bistriţa-Năsăud s’au descoperit în timpul din urmă mine bogate de pucioasă. In pădurea Petricel dela poalele muntelui Peatra-Piştii de mult au aflat urme de pucioasă. Doi ingineri au găsit masse mari de pucioasă pe o întindere de mai mulţi chilometri. După socoteala celor competenţi s’ar pute scoate de acolo 16.000 vagoane de sulfur. Descoperirea aceasta interesează mult pe comunele româneşti învecinate, pe al căror teritor s’a descoperit preţiosul mineral Tîrgul de ţeară din Sibiiu a fost cât se poate de slab. Dela sate au fost puţini cumpărători. Ce să-’şi caute, când ei sânt opriţi dela tîrgurile de vite, unde pot face ceva parale, ca să aibă de unde să dea neguţătorilor şi meseriaşilor. Comerciul româno-bulgar. In 1901 exportul României în Bulgaria a întrecut importul din Bulgaria cu 1.593.192 fr. S’au exportat zăhar, lemne, petrol brut. Circularul consistorului gr.-or. din Cernăuţi în afacerea însoţirilor Raiffeisen. »Deşteptarea« scrie: Dela Consistor s’a trimis cătră parochi următorul circular : »Se publică prin aceasta spre ştiinţă, că pentru acele comune, în cari se află o însoţire de păstrare şi credit după sistemul »Raiffeisen«, Consistorul este aplicat a încuviinţa la cererea epitropiei bisericeşti, ca banii discosului bisericesc să se depue spre fructicare la menţionatele însoţiri. In scopul acordării consimţământului epitropia bisericească are a se adresa către Consistor, alăturând cererii netimbrate protocolul şedinţei respective. Cu ocasiunea aceasta invităm pe toţi păstorii de suflete a sprijini prin învăţături şi povâţuiri corespunzătoare înfiinţarea acestei instituţiuni folositoare. Salutăm cu multă plăcere acest circular, care dovedeşte atât de mult simţ pentru necesităţile economice ale poporului nostru. Rescumperare de felicitări. Ca recumpărare a felicitărilor, pentru »Caza naţională« au mai intrat dela următorii domni: Transport . col. 260 60 Alexandru Moozonyi, Bircbiy > 20.— Paul Muntean, locot. colonel în peni., Sibiiu .... . 8.— Dr. loan Borcea, profesor, Sibiiu.................................. » 2.— Lazar Iernea, protopop, Csomaköz.................................. » 1 — Antonia Iernea , Ciceronescu, Csomaköz .... » 1.— Ioan Iepure, Beiuy .... » 2 — Nicolae Radu, Beiuy ... » 2 — D. Chiorean, Beiuy ... » 2 — Octavia Stolojan, Beiuy . . » 1.— Dr. Gavriil Cosma, Beiuy . » 3 — D. Negrean, Beiuy ... » 2 — Sabin Ignat, Beiuy ... > 5 — Dr. loan Ciurdar, Beiuy . » 5.— G. M. Marine seu, Beiuy . . » 1.— Nioolae Fabian, Beiuy ... > l.— Dr. Eugen Bran, advocat. Teaca............................ » 5.— Ioan Dologa, preot, Borgo-Tiha............................ » 2 — Simeon Ciuca, parooh, Mociu » 2.— Dr Dionisie Login, advocat, Bistrița........................ » 6.— Dr. Andreiu Monda, medic, Sângeorgiul-român ... » 5 — Ioan Marcu, învățător, Sângeorgiul-român............. » 2.— Simeon Dragomir, not. cerc. Gurasada........................ » 3.— Petru și Aneta Cărciunariu, Orșova............................ » 4.— Laurian Berdian, redactor, Orăștie........................... » 2.— Dr. Lazar Simon, advocat, Ciaoova .............................. » 6.— Simeon Jivoinovioiu, comp» tabil, Booya-montană . . » 2.— Andreiu Murăgan, Bocșamontană........................ » 3.— Iosif Nedieş, Oravița ... » 10.— Pompiliu Predoviciu, parooh, Vingard....................... » 1.— Iuliu V. Albini, notar și soția sa Elena născ. Iancu, Zlatna............................ » 8 — In total . col. 573.60 Sibiiu, 10 Ianuarie n. 1903 Dr. C. Diaconovich. Vieața socială. Petrecere în Hunedoara. Reuniunea femeilor române din Hunedoara aranjază Sâmbătă la 11/24 I Ianuarie 1903 în sala hotelului »Rimbay« din Hunedoara o petrecere cu dans. începutul la 8 ore seara. Venitul curat in favorul reuniunii femeilor rom. pentru înfrumseţarea busricei din Hunedoara. MAI NOU. Pactul. Prim ministrul Széli va călători în curând la Viena, ca să esopereze de la M. Sa aprobarea prealabilă a proiectelor pactului. Proiectele vor fi presentate în dietă în acelaș timp, ca în Reichsrath, în 26 sau 27. o. Tribuita literară. Foaia Scolastică. Foaia Scolastică, din Blaj, a cărei intrare în anul al V. am anunţat-o ieri, şi asupra căreia atragem atenţia publicului nostru, în noul seu din 1 Ian 6, are următorul articol Introductiv . La începutul anului al V-lea. Dacă stăm şi ne cugetăm, că între ce împrejurări am pornit organul nostru acum sânt 4 ani, trebue să constatăm la acest loc, că nu numai mulţi dintre membrii reuniunei noastre, dar’ nici membrii comitetului redacţional, sfară de 1—2, nu s’au angajat cu voie la aoea■ta întreprindere atât de rău răsplătită. Nu, pentru că după trista esperienţă nu aveau speranţă să o putem susţine nici un an. Şi de basată se dovedea credinţa lor, dacă nu ne-ar fi venit într’ajutor fondul reuniunei noastre. Nu spre laudă serveşte corpului învăţătoresc aceasta constatare, cu atât mai puţin nu, fiind-că e tristă dovadă aceasta împrejurare, că cei mai mulţi dintre învăţătorii noştri încă n’au ajuns la cunoaşterea deplină a datorinţelor sale. Noi nu TesîsaSm £wpterV*»Pl--Jj avem, pe o drept, dar’ nu le ştim valora pentru-că nu ne împlinim datorinţele ce le avem, nici baremi faţă de noi înşine Ne plângem, dar în acelaş timp uităm, că noi suntem făuritorii soartei noastre. Din câta corespondenţe am publicat în anul aspirat, 95°, cuprind plângeri mai mult sau mai puţin întemeiate. Şi noi recunoaştem, că ar fi mult de făcut încă pentru îmbunătăţirea sorţii maştere a învăţătorilor confesionali. Toată lumea recunoaşte, că învăţătorii sunt factorii principali de la a căror lu,crare atârnă bunăstarea morală şi materială a ţărilor şi a popoarelor. Societatea, în care trăim, ne impune mereu nouă sarcini: ne face economi, industriaşi, comercianţi ş. a. Şi aşteaptă de la noi, ca în şcoală să le învăţăm copiii, afară de şcoală să conducem şcoala repetiţională economică, să instruăm pe meseriaşi, să avem cor bisericesc, să formăm biblioteci poporale, reuniuni yi tovărăşii, să arangem petreceri, să ţinem disertaţiuni poporale ş. a. pentru locuitorii din comună. Pe scurt, se aşteaptă da la noi, ca de dimineaţa până seara târziu, să muncim pentru binele comun, să ne uităm de familia noastră , să uităm, că şi noi suntem oameni şi trebue să ne iubim pe noi yi pe cei mai de aproape ai noştri, pentru că aceasta nu o impune legea iubirii. Şi in schimbul acestor preteneiuni, pe cari noi le cunoaştem de juste, — de îmbunătăţirea sorţii noastre foarte puţin se interesează» Causa in prima linie car’ ton ic sa noi yi în caşul aceia, când n’am face nu ne-am săpa groapa unul altuia. Poporul e sărac. Nu iubeşte şcoala din motivul, că trebue să plătească învăţătorului 2 —4 cor. Cu toată sărăcia lui Iusé pe multe lucruri netrebnice îşi dă banii sei, numai pentru şcoală yi învăţător n’are nu poate să jertfească nimic. Censuţi la aceasta noi oantem, sau mai drept vorbind înaintaşii noSUni colegi, cari nu şi-au împlinit datorinţei*, ce ni le impune adevărata dragosta faţă de noi şi de aproapele nostru. Dacă colegii noatrli creşteau o auprespeaţă, care să cunoască folosul învăţăturei şi şi fecalei pentru vieaţa practică, atunci munca noastră ar fi mai uşoară şi încoronată de succes, fiind-că noi am ară să continuăm numai. Iată aşadar’, că pe când de o parte ne cunoaştem păcatul, de altă parte trebue să avem propusul film, că ne vom îndrepta. Ceea-ce n’au făcut înaintaşii noştri colegi, vom face noi în cel mai apropiat viitor. Ne vom pronoi, prin deşteptarea poporului, o mai bună soarte. Dacă avem iubire adevărată faţă de Dumnezeu, faţă de de-aproapele nostru yi faţă de noi înşine, atunci, trebue să avem răbdare, yi iubire, yi credinţă yi yi speranţă. Răbdarea, oare este o virtute creştinească, să nu ne părăsească nici când. Credinţa, care este o soră dulce a răbdării, ne va întări, ne va da puterea de muncă, de care lipsă avem întru împlinirea misiunei noastre atât de onorifice. Iubirea este prima yi cea mai de frunte lege, ce ni-o impune însuşi Mântuitorul genului omenesc, învăţătorul învăţăturilor. Cel-ce n'are iubire, este »Aramă răsunătoare şi cimbal răsunător«. Cu alte cuvinte fără de dragoste pentru chemarea noastră, nimic nu putem face. Nu putem arăta nici un spor in şcoală, nu ne putem câştiga stima oamenilor şi nu ne putem îmbunătăţi nici soartea noastră materială, pe aşa de mult ne preocupă nu numai pe noi, ci pe toţi oamenii, cari avizaţi sânt să trăească din sudoarea feţei lor. Dacă vom ave aceste virtuţi creştineşti, atunci putem spera cu drept cuvânt, că soartea noastră se va îmbunătăţi prin a noastră conlucrare, prin noi înşine. Speranţa în un viitor mai bun trebue să ne încuragieze in munca noastră intru împlinirea cu dragoste, credinţă şi răbdare a chemării noastre. Aceste impresiuni, astfel de cugete şi sentimente produce în sufletul nostru meditarea asupra muncii noastre de 4 ani. Când am luat asupra noastră redactarea şi edarea acestui organ, care a rămas singura revistă de specialitate a învăţătorilor din toată Ungaria, conduşi am fost de legea iubirei faţă de Dumnezeu, care ne impune să iubim peaproapele nostru, ca pe noi înşine, fiind-că noi ţinem, că mai aproape de noi este învăţătorul, spre a lui întărire In iubirea carierei sale am muncit 4 ani de-a rindul. Deşi am fost slab sprijiniţi, cu toate acestea, fiind-că avem un ideal, avem dorinţa de a vedè învăţătorimea noastră înălţată la acea treaptă culturală-socială, carei se cuvine cu răbdarea, iubire, credinţă şi speranţă, de care avem lipsă noi învăţătorii, cari ţintim la un ideal, vom continua munca şi în anul al V-lea, rămânând statornici şi credincioşi programei noastre vechi. Ca recompensă pentru osteneala noastră nu cerem altceva ca: 1. Onoratele oficii parochiale în înţelesul ordinaţiunii Preav. consistor dela 31 Dec. nr. 7148—1901 să prenumăre »Foaia scolastică« pentru biblioteca vcoalei de sub jurisdicţiunea lor. 2. Ear’ dela fraţii învăţători cerem, ca să facă chestie de ambiţiune yi astfel in această întreprindere curat culturală să ne sprijinească nu numai cu cuvântul, ci yi de fapt, abonând yi pentru sine »Foaia yoolastica«, care ia a lor stăruinţă s’a întemeiat, ale ior interese ie apără yi spre a lor luminare yi înălţare a conlucrat 4 ani yi va conlucra yi pe viitor. De aceste vederi conduşi începem munca yi sperăm, că glasul nostru nu va răsună în deşert, ci vorbele noastre Sprijin vor afla. Redacţiunea. Ungaria decât peripeţiile prin care trecură descoperitorii căilor spre India, Ferdinand Cortez yi Vaso de Gama. In articolul despre »Educaţia etică« pe lângă ideile frumoase, ce Ie desvoaltă doamna autoară, aflăm o sumedenie de cuvinte ultra latineşti cari după părerea mea n’ar trebui date spre mistuire petitorilor »Luceafărului«, ca să nu ajungem şi noi ridicoli ca fraţii noştri din România cari, după ce au luptat contra latinismelor forţate, în timpul mei nou au căzut ingigi în păcatul combătut, dar cu mult mai adânc şi mai neconsecuem. In articolul amintit aflăm cuvintele : incorectitudine (necorectitate) acumulate (adunate, grămădite) forţamente (!) beatitudinea (fericirea perfectă), franţozescul surse (mijloace, — isvoara), — apoi: pură, — sacră, crescânde, eficace etc. Schiţa: La Crăciun, și de aceea e bună pentru-că-’i semnată de : Simin. Din pana acestui tinăr yi bun scriitor am cetit atătea schiţe yi novele drăguţe, încât chiar dacă ar fi rea schiţa aceasta, noi nu am mai vede o slabă. Dar’ e bună. Aflăm în ea un sentiment gingaş, în redarea cărora Simin este neintrecut Pagini din Hades, (William Grokes) de G. Todica sunt instructive yi interesante, dar’ prea ostenitoare în mijlocul multului material știentific, ce ne dă unul prim al »Luceafărul«ui. Incheiu, repetând cele zise In anul trecut, că să se sporească materialul beletristic, In interesul binevăzut al revistei, — atunci apoi »Luceafărul« va corespunde tuturor speranţelor legate de apariţia lui. _sirius. ,, Luceafărul“, II. In unul I. din anul II. ai »Luceafărului, escepţional toate trei , râurile sânt bune. In numeri trecuţi ne obişnuisem a vedea publicate unele versuri din curtoazie, şi alte consideraţii, — dar’ nădăjduim că de azi va înceta acest simptom. Pe cmn am spus în partea primă, a micei mele recensuri, în anul acesta publică dl profesor Dr Ioan Raţiu începutul unei lucrări istorice. Nu pot face judecată definitivă —■ după începutul public&ţiunii, dar’ atâta pot anticipa din critica finală, că dl Dr. I. R. ne face servicii foarte bune publicând lucrări de aceste cari sunt menite a ne suplini lipsele cunoştinţelor noastre din istoria Românilor, — care este mai puţin cunoscută Românilor din Bibliografie. »Transilvania«, organul Asociaţiunii numărul 6 Nov.—Decemvrie 1902, cuprinde toate discuțiile din presa română scrise in jurul chestiei unificării limbei literare, ujurându-ne prin asta studiarea chestiei și a tuturor părerilor ce s’au dat. Cuprinde încă: Bibliografie. — Proces verbal. — Sumare. — Apel etc. * »Biblioteca teatrală a poporului român*. Nr. 1. Dragoste copilărească, comedie intr’un act, de Carol Murar, localisată de Dr. Iosif Siegescu. 32 pag. octar, preţul 30 bani. Cu piesa aceasta localisată începu redacţia »Poporului Român« din Pesta edarea unei biblioteci poporale, pornind din motivele următoare, oari ni le spune însăşi: »Cunoaştem cu toţii dorul cel mare, care a cuprins în timpul din urmă corurile noastre de »a juca teatru«. »Simţim insăşi lipsa pieselor bune teatrale, din pari să profite poporul sau cel puţin pari să-’l facă să-’şi petreacă cum se cade. »împrejurarea aceasta ne-a îndemnat să edăm biblioteca teatrală a »Poporului Român«, in care se vor publica piese cât mai potrivite pentru popor — ca altfel să contribuim şi noi la umplerea golului în adevăr simţit ca poporul să-’i poată lua intr’adevăr folosul acestei biblioteci am căutat, ca să coste cât se poate de puţin esemplarul, ca fiecare diletant să şi-’l poată procura — dar’ nu numai diletantul (cel-ce joacă teatru), ci toţi cari vreau să cunoască bine piesa, pe care o va preda corul din sat, înainte de a merge la petrecere. In pasul că în sat nu e cine juca teatru, aşor îşi va putea petrece omul câteva momente, cumpărând numerii din biblioteca teatrală a »Pop. Rom.«, cari vor fi scrişi pe înţelesul tuturora«. Budapesta, Decemvrie 1902. Redacţiunea ,,Pop. Rom.“ Str. Vörösmarty nr. 60 a. Teatru orăşenesc la Sibiiu. Direcţiunea Leo Bauer. Mercuri, 14 Ian. 1903. Caspad-şoara Eugenia Reingruber, „DER SCHUTZENGEL“. Comedie în 3 acte de E Gettke şi Alex. Engel. începutul la 7 ore seara. Redactor responsabil: Ioan E. Prodan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pa acţiuni: Iosif Marsoball. Moşie de ssarândat. în hotarul Turzii este de esarendat în condiții favorabile o moșie de peste 200 jug cat. prevăzuta cu toate superedificatele economice necesare. Interesații au să se adreseze la administrația acestei foi. 34 a s