Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)
1903-01-28 / nr. 17
Anul XX, Sibiiu, Harţi 28 Ianuarie (10 Februarie) 1908 Nr. 17 S3 INSERŢIUNILE Un ţir gamond prima dată 14 bani, a doua oară 12 bani, a treia oară 10 bani. —4010+— Redacţia şi administraţia: Strada Poplăcei Nr. 15. —18M— Se prenumără la poşte şi librării. —«#♦•In România abonamentele se fac la Agenţia de Publicitate Carol Schulder, Bucureşti, str. Doamnei 28, etajul I. _uwn__Tmi Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază. —*##■— Numeri singuratici , 10 bani se vend In Sibiiu: librăria „Tipografiei", societate pe acţiuni. — în Alba-Iulia la librăria WeU* Bernat „La loterie". ABONAMENTELE Pentru Sibiiu : 1 lună 1 cor. 70 bani, */4 an 6 cor., */4 an 10 cor., 1 an 20 cor. Pentru ducerea la casă cu 30 bani pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 2 cor. 40 bani, */4 an 7 cor., */, an 14 cor., 1 an 28 cor. Pentru România și străinătate: */4 an 10 franci, */, an 20 franci, 1 an 40 franci. — — Abonamentele se fac numai plătindu-se înainte. Procese la infinit. Cine ar mai susţine, că sub era Széli naţionalităţilor din Ungaria le merge mai bine, că ele sânt tratate cu mai multă dreptate şi loialitate, ca do ■ub regimul lui Bănffy, care mărturisea Incâtva pe faţă intenţia de a persecuta şi «drobi naţionalipeşte popoarele nemaghiare, acela poate fi dat de minciună, pe lângă altele «ingur prin procesele de presă şi de agitaţie, ce s’au pua la cale cam de un an Încoace. Száll tace şi face! El deoparte maigură, că toţi cetăţenii vor fi tratiţi după lege şi dreptate, car’ da altă parte pune la cale procese presta propeee contra »agitatorilor* şi contra organelor naţionaliste, croindu le pedepse grele in temniţă fi bani, ca astfel să le amuţească glasul, care dreptate cere şi se resvrăteşte contra volniciilor şi nedreptăţilor celor dela putere. Nici-cănd în Ungaria n’au foit atâtea procese deodată, ca acum de vre un an Încoace şi nici-când nu s’au dat osânde aşa de aspre, ca în present. Organele tuturor naţionalităţilor au fost date in judecată şi redactorii şi autorii articolilor condamnaţi şi espulsaţi. Afară de aceştia au mai fost traşi In judecată şi unii bărbaţi de valoare ai naţionalităţilor şi osândiţi fără cruţare, pe titlul de agitaţie. Şi numărul proceselor, In loc să scadă, să sporeşte şi mereu s 6 pun procese nouă in perspectivă. Ca să nu amintim de procesele ziarelor germane din Bănat şi de cele făcute cărţilor »Cartea de aur« şi »Cer de Paşti«, ne vom mărgini la cele ţinute zilele aceste şi cari, deşi săvîrşite în un timp scurt de 10 zile, ne legitimează îndestul cele zise mai sus. Procesele pertractate in zilele aceste ne arată, că persecuţiile au ajuns la culme şi că se intenţionează nimicirea a tot ce e independent în sinul naţionalităţilor. Iată un resumat el proceselor mai recente: Marţi săptămâna trecută s’a pertractat procesul lui »Kronstadt. Ztg.« pentru articolu »Magyaren und Romanen* reprodus din »Tribuna« şi »Die Ortenamenfrage in Deutschland*. Au fost osândiţi la tribunalul din M. Oşorheiu . Deputatul Luiz Korodi la un an închisoare de stat şi 2000 coroane amendă. Advocatul Dr. Iuliu Orendi şi candidatul de advocat Dr. Francisc Luss la câte 6 luni închisoare de stat şi câte 1000 coroane amendă. Tribunalul din Neutra a pronunţat alaltăieri sentenţa în procesul da agitaţie a advocatului slovac Marcovici şi soţii lui. Ei au fost, cum ştim, acusaţi, că ar fi comis agitaţie contra naţiunii maghiare, cu ocazia alegerilor dietale. Sentenţa tribunalului este: adv. Rud. Marcovici osândit la 5 luni temniţă de stat şi 500 eor. amendă, Iuliu Marcovici, medic, 2 luni fi 200 cor. fi preotul Lud. Czulik la 3 luni temniţă fi 300 cor. amendă, apoi toţi în solidar sunt condamnaţi la suportarea speselor procesuale. Joi s’a pertractat procesul deputatului sârb, Lyubomir Pavlovici la Chichinda mare. Pavlovici a fost apusat or l a vătămat imnului Szózatui, pe care le cântaseră neşte băieţi. Vineri ’i s’a publicat ■eutenţa: 2000 cor. amendă. Sâmbătă a fost condamnat Steinacker în Seghedin. Steinacker, fostul secretar al camerei comerciale și industriale din Budapesta și fost deputat dietat, a scris in »Deutsches Tagblatt f. Ungarn« un articol, cu titlul: Magyarisch Ungarisch-Römisch-Cehisch, în care zicea, că nu evită o limbă maghiară de stat, cum nu este o limbă elveţiană sau britanică. Pentru acest articol, mai mult teoretic, Steinacker a fost condamnat la 8 zile temniţă, 100 cor. am mda fi spesele de proces. Aceste s’au petrecut săptămâna trecută. Culmea la toate însă o formează procesele »Tribunei*, cari s’au pertractat Joi şi Vineri şi în cari tribunalul a croit o pedeapsă ne mai pomenită pentru un ziar: 15 luni temniţă şi 11 mii eur. amende, apoi spesele de proces. Asupra acestui proces şi a pedepsei vom mai reveni; azi ’l-am înregistrat simplu. în afară de aceste mâne, în 10. o. se va pertracta la tribunalul din Budapesta procesul de presă al Slovacului Pistol, care în 23 1. c. procesul lui Hurban- Vajanski. Este mai departe împrocesuata »Gazeta Transilvaniei şi »Libertatea« de la Orăştie. Procesele să află în stadiul instrucţiei. La »Libertatea« e împrocesuat articolul. »A murit Matia şi cu el dreptatea*. Sâmbătă a fost citat la judele de instrucţie redactorul dl Ioan Moţa, care a primit respunderea. în fine mai amintim, o£ după-cum sprne »Libertatea« preotul gr.-cat. Stupineanu (Deva) a primit zilele acestea actul prin care spus sub acusd pentru »aţîţarea* . .. copiilor din Bârcea (comit. Hunedoarei) contra Ungurilor ţi e oprit a mai catechisa la şcoalela din Deva, — deţi concistorul dela Lugoj ’l-a declarat nevinovat ! Credem, că e destul de lung şirul, căci altcum am mai putea continua »Tribuna* singură mai are în prospect încă unele procese. Ce voeşte Száll şi ceialalţi dela cârma ţării cu sumedenia de procese, nu-i înţelegem. A nelinişti şi agita In chipul acesta popoarele parinica ale patriei, nu e reson de stat şi nici un e mijloc de a le câştiga simpatia. Maghiarii ar trebui să știe odată, că prin o astfel de politică și prin acte violente numai resens produc, atât la popoarele patriei, căi in străinătate. FOITA „TRIBUNEI". Ziua de 24 Ianuarie v. Aniversarea a 44-a a Unirei principatelor române (21 Ianuarie v. 1859) s’a serbat Vineri, în toată România, ca o zi de sărbătoare naţionali, cum este declarată chiar prin lege Dăm în cele următoare epocalul act ce s’a sevîrșit acum sunt 44 ani, alegându-se atât în capitala Moldovei cât şi a Munteniei colonele Alexandru Cuza de singur domnitor. Nici unul dintre principatele române n’avea domnitor la începutul anului 1859. Adunările naţionale au fost deci convocate, pentru ca să facă alegerea. Intâiul a întrunit adunarea naţionalft a Moldovei la 5 Ianuarie v. în capitala ţării, In laşi. Membrii adunării erau divisaţi in partide. Cei mai mulţi, aşa numiţii progresişti, erau pentru alegerea lui C. Negri, un bărbat cu lergi vederi, desinteresat şi devotat cu toată inima binelui public. Avea sorţi de isbândă şi Vasilie Alexandri, bardul naţiunii române, dar îşi trecuse voturi în favoarea lui Negri, pe care o stima foarte mult. Acelaş lucru i-au făcut şi Teţcan şi Lascar Rosetti, alţi doi candidaţi. Şansele de a fi alese avea deci C. Negri. Treizeci şi doi de deputaţi iau întrunit în presălă alegerii în conferenţă particulară, pentru a lua hotărîre finală asupra alegerii lui Negri, sub cuvânt, ici: »nu vor vota pentru unul care vrea ^împroprietărirea ţeranilor*. Atunci se ■culă M. Cogălniceanu şi zise: »Dacă e pe aşa, nici eu nu-mi dau votul pentru cei ce a doua zi m’ar trimite la ocnă. Căci s ă ştiţi, eu încă am fost şi sânt pentru îmbunătăţirea sorţii ţăranului*. După lungi şi Infocate desbateri, deputaţii ajunseră în fine la înţelegere perfectă, proclamând de candidat ca unul care nici nu era la combinaţie, pe colonelul Alexandru Cuza, om foarte onest, inteligent, cu totul desinteresat, dar indiferent şi nepronunţat In cele politice. La orele 2 după miezul nopţii s’a terminat conferenţă cu resultatul acesta. Ziua alegerii era o zi de Duminecă. Adunarea s’a deschis prin cetirea repăşirii de la candidatură a lui M. Cogălniceanu, care asemenea era luat în combinaţie, şi lucrul acesta a făcut mare ■ensaţie. Au urmat rînd pa rînd alţii, cari toţi s’au lăpădat de candidatură. Candidatura lui Grig. Sturdza, care nu ’şi a retras o, a fost combătută în mod energic şi violent. S’a cetit apoi o petiţie a poporului din Moldova* care In anul premergător se constituise In adunare consultativă şi era privail în unanimitate. Urcă acum Cogălniceanu tribuna şi ţinu un discurs patriotic, acoperit de prelungite aplause. Cogălniceanu ceteşte regulamentul camerei, instrucţiile referitoare la alegerea de domnitor, pledează pentru votul pe feţă, ca respuns celor cî’i voiau In secret, şi cu acestea s’a terminat şedinţa. Alegerea domnitorului I a rămas pe ziua următoare. Luai, în ziua alegerii, camera era îndesată. Presanţi erau deputaţi, dameni oameni din popor consultipuţiilor străine , —efară de al Austriei. Cogăiniseaau rosteşte un nou discurs, îndemnând deputaţii să fie uniţi I« cugete şi simţiri, şi în urmă se eupuseră jurământului toţi deputaţii, unul câte unul. Cu cuvintele pe buze: »Jur şi Dumnezeu se'mi fee I» ajutor* păşiră toţi la urnă. Intâiu V. Alexandri (după alfabet), care strigă din toate puterile: »Votez şi subscriu pentru colonelul Alexandru Cuza*. Astfel votară ţi ceilalţi toţi, aşa că Alexandru Cuza a întrunit totalitatea voturilor. Mitropolitul ţării implora binecuvântarea lui Dumnezeu asupra alesului şi subscrise actul de alegere. Camera proclamă de ales domn a‘Moldovei la Alexandru Cuza, care imediat urnă tri buna, pune jurământul şi primeşte actuladunării electorale şi binecuvântarea din toâna Mitropolitului ! Cogălniceanu păşeşte acum în faţa noului domnitor şi-ş i ţine un discurs de felicitare, cu aşa entusiasm şi cu atâta foc, încât toţi ochii au început să lăcrămeze chiar şi doi diplomaţi străini: Place şi Termen. Numai noul domnitor stătea nemişcat ca o statuă. Camera a isbucnit în: »trăiască Cogâlniceanu, şi trăiască domnitorul*; şi între aceste sgomotoase strigări de »se trăiască*, domnitorul trecu in sala tronului pentru a primi felicitările. O sută şi una salve de tunuri vestiră poporaţiunii din Iaşi, că domnitorul Moldovei este ales. Noul principe trecu acum oştirea in revistă, care deputaţii se duseră la Panu, Sturdza şi Cogâlniceanu să felicita pentru înţelepciunea cu care au ştiut aduce treaba acolo, ca ţeara să nu aibă decât un candidat la tron, şi încă pe cel mai bun dintre toţi.Iată acum vorbirea lui Cogălniceanu, rostită colonelului Alexandru Ioan Cuza, după alegerea sa de domn al Moldovei. — »Măria Ta ! După o sută cincizeci şi patru de ani de dureri, de umiliri şi degradaţie naţională, Moldova a intrat de nou în vechiul ei drept, consfinţit prin capitulaţille sale, dreptul de a-şi alege pe capul seu, pe Domnul. Prin înălţarea Ta pe tronul lui Ştefan cal Mare, s’a înălţat însăşi naţionalitatea română. Alegeodu-te pe Tine de cap al seu, neamul nosru a voit să împlinească o veche daterinţă cătră familia Ta, a voit să-i răsplătească sângele strămoşilor Tăi, vărsat pentru libertăţile publice. Alegându-te pe Tine de domn in ţeara noastră, am voit să arătăm lumii, că întreaga ţeară doreşte, om nou la legi nouă! Măria Ta! Mare şi frumoasă îţi este misiunea. Constituţia din 7 August însemnează o epocă nouă şi Măria Ta eşti chemat să o deschizi! Fi deci omul epocei! Fă, ca legea să înlocuiască arbitrajul. Fă, ca legea să fie tare, iar tu, Măria Ta, ca domn, fi bun, blănut bun mai ales pentru aceia, pentru cari cei mai mulţi domni din trecut au fost nepăsători sau răi! Nu uita, că cincizeci de deputaţi numai te-am ales domn, dar hai să stăpâneşti peste două milioane de oameni. FA dar’, ca domnia Ta să fie domnie de pace şi de dreptate. Impacă patimile şi urile dintre noi. Introdu de nou In mijlocul nostru strămoşeasca frăţie. Fi simplu, Măria Ta, fi domn, cetăţean. Urechea Ta să fie deachisă pururea pentru adevăr şi Inchisă totdeauna pentru minciună şi linguşire. Porţi un frumos şi scump nume numele lui Alexandru cel bun. Să trăieşti dar’ mulţi ani, ca şi domui, şi să, fac, o Doamne, ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea instituţiilor noastre, prin nenumertele tale patriotice, să putem de nou ajunge ca de timpuri glorioase ale naţiei noastre, când Aleacandru cel bun zicea ambasadorilor împăratului din Bizanț, că: »România in Sibiiu, 9 Febr. n. 1913. Alegerea episcopului din Arad se va face, cum e știut, Joi, in 12 l. p. Spre acest scop sinodul eparchiei Aradului este Convocat pe acea zi la orele 9 a. m. la biserica catedrală din Arad in sesiune extraordinară. Mandatar metropolitan, cum am anunţat, este dl Dr. Eusebiu R. Rofea, protosincel, directorul seminaruluiAndreian* din Sibiiu. Mobilioare Din Fiume soseşte ştirea, că s’a dispus mobilisarea garnisoanei de acolo. Scopul mobilisftrei nu e cunoscut, se aduce însă în legătură cu împregiuraree, că din flotila de răsboiu în curând vor sosi acolo chirasatele Budapest, Wien, Habsburg şi 12 torpile. Ştiri de mobilisare sosesc şi din Üstob, unde rezerviştii în urma unui ordin sosit din Constantinopol sunt chemaţi la arme. Albanii din Gheacoviţa au alungit pe comisarii turceşti cari, la ordinul Sultanului, aveau să esecuta reformele propuse. Concentrări de armată şi pregătiri de resboiu se anunţă şi din Rusia. Ziarul «Figaro» a adus ştirea sosită din Filippopolis, că Sultanul a dispus ca fără amânare să se mobiliseza 240.000 soldaţi pentru Macedonia şi ca toate corăbiile să fie ţinute gata pentru transportarea soldaţilor. Ambasada turcească din Paris s’a grăbit a desminţi ştirea ca colportată. După ştirile, ce se aduc despre mobilizări, trebue că se urmăreşte ceva, pe viitorul ne va deslulî, în congregaţia estr nordinară a comitatului Lugoj dela 7 Februarie n. membrii români au luat , parte in număr mare. A interpelat dl F. Tomici în chestia abusurilor gendarmtreşti. Apoi părintele Blajovan fi Dr O. Bobrin, in chestia simplificării administraţiei. Interese mai generale româneşti nu s'au pus la ordinea zilei. Din dietă, In şedinţa de Vineri în care Széli a luat In apărare pe Andrásy, oposiţia a făcut în continuu gălăgie, atacând pe Széli in modul cel mai vehement, mai ales, că Száll ar vre »să-’i degradeze pe Maghiari la rangul de simplă naţionalitate«. Apponyi a fost silit să suspendase şedinţa, care devenise foarte furtunoasă în urma conflictului isbucnit între Ugron şi Fejérváry, care ’l-ar fi ameninţat pe cel dintăiu. Şedinţa de Sâmbătă vite a fost zgomotoasă. Mai mult interes a presentat vorbirea lui Andrássy, care ’şi-a esplicat cuvintele rostite la cuvântarea anterioară. A vorbit şi Mezőssy contra proiectului militar. Francisc Barta interpelează pe Száll In privinţa miseriei şi foametei, ce ameninţă poporaţiunea de la Beiuş. El pune pe masa dietei o bucată de pâne neagră şi un toc cu pupurus încins. Csăvolszky interpelează pe ministru, pentru că a permis ca părechea regală sârbă să fie primită de banul Croaţiei şi nu de guvernul Ungariei. Tariful vamal autonom sârbesc. Ziarului „Lokalanzeiger“ din Berlin ’, se anunţă din Belgrad, că tariful vamal autonom sârbesc, al cărui ascuţiş e îndreptat in contra Austro- Ungarîei, va fi în curând gata fi se va da publicităţii. Soupcina va fi disolvatâ în scurt timp fi nouele alegeri se vor fixa pe August. Condamnarea „Tribunei“. Despre condamnarea »Tribunei«, » Cronica« scrne următoarele: Pe când întreaga suflare românească serba ieri In România liberii Unirea Principatelor, fraţii noştri de peste munţi erau înaintea judecătorilor unguri, la Cluj, spre a asculta, cum sânt învinuiţi şi cum sânt condamnaţi pentru că îşi apără limba şi obiceiurile neamului lor. Curtea cu juraţi din Cluj, compusă numai din Unguri, nu s’a desminţit nici de data aceasta. După o desbatere care a durat aproape două zile, ea a condamnat pe redactorul responsabil al ziarului „Tribuna“ din Sibiiu, la un an şi trei luni închisoare şi deţinerea a unsprezece mii coroane din garanţie drept amendă. Alaltăieri, o altă curte cu juraţi din Odorheiu, a condamnat pe deputatul Ludovic Korodi, pentru reproducerea unui articol din gazetele româneşti In „Kronstädter Zeitung la un an închisoare şi două mii coroane amendă. Nici că se poate altfel, când juraţii sunt toţi Unguri şi încă din acei adăpaţi din gazetele şoviniste ungureşti, cari nu fac decât a aţâţa la uri pe Unguri In contra Românilor. De altfel, fraţii noştri, dela ziarele de peste munţi, mergând la judecată se îmbărbătează, căci ei ce ştiu nevinovaţi şi că lupta lor le dă liniştea sufletească şi convingerea că loviturile, ce li se dau, sunt pentru poporul românesc, pentru binele şi luminarea lui, şi din ce vor fi mai prigoniţi şi mai mult loviţi, cu atât şi îşi vor face mai mult şi mai departe datoria lor. Onoare lor ! Condamnarea deputatului Lyubomir Pavlovici. Cetitorilor ziarului nostru le este cunoscut, că în contra singurului deputat târg Lyubomir Pavlovici s’au fost ridicat apuse grave, că ar fi bătut pe nişte ociii, cari la gară au cântat imnul şi Szózatul maghiar. Pe chestiunea ofenselor aduse naţiunii maghiare din partea deputatului sârb în dieta din Pesta să făcuse mare tărăboi. Pavlovici a declarat In plenul parlamentului că nu este vinovat de faptele ce ’i se atribui şi în pas că ’i s’ar put dovedi îşi dă cuvfintul de onoare, că ab zice de mandatul de deputat. La intrigarea neliniştitei prese maghiare procuratura ’l-a acuzat pentru vătămare de onoare. Actul de acusă s’a dresat și s’au apuitat martorii necesaţi pentru a-i dovedi punibilitetea. Causa lui Pavlovici s’a pertractat joi toată ziua la judecătoria din Chichinda-mare. Sala de pertractare a fost plină de trablic, curios , de a afla resultatul procesului. Vineri , după ameazi la 4 ore ’i s’a pronunţat sentenţa.