Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)

1903-01-28 / nr. 17

Anul XX, Sibiiu, Harţi 28 Ianuarie (10 Februarie) 1908 Nr. 17 S3 INSERŢIUNILE Un ţir gam­ond prima­ dată 14 bani, a doua­ oară 12 bani, a treia­ oară 10 bani. —4010+— Redacţia şi administraţia: Strada Poplăcei Nr. 15. —1­8M— Se prenumără la poşte şi librării. —«#­♦•­In România abonamentele se fac la Agenţia de Publicitate Carol Schulder, Bucureşti, str. Doamnei 28, etajul I. _uwn__­­Tmi­ Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază. —*##■— Numeri singuratici , 10 bani se vend In Sibiiu: librăria „Tipo­grafiei", societate pe acţiuni. — în Alba-Iulia la librăria WeU* Bernat „La loterie". ABONAMENTELE Pentru Sibiiu : 1 lună 1 cor. 70 bani, */4 an 6 cor., */4 an 10 cor., 1 an 20 cor. Pentru ducerea la casă cu 30 bani pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 2 cor. 40 bani, */4 an 7 cor., */, an 14 cor., 1 an 28 cor. Pentru România și străinătate: */4 an 10 franci, */, an 20 franci, 1 an 40 franci. — — Abonamentele se fac numai plătindu-se înainte. Procese la infinit. Cine ar mai susţine, că sub era Széli naţionalităţilor din Ungaria le merge mai bine, că ele sânt tratate cu mai multă dreptate şi loialitate, ca d­­o ■ub regimul lui Bănffy, care mărturisea Incâtva pe faţă intenţia de a persecuta şi «drobi naţionalipeşte popoarele nema­ghiare, acela poate fi dat de minciună, pe lângă altele «ingur prin procesele de presă şi de agitaţie, ce s’au pua la cale cam de un an Încoace. Száll tace şi face! El deoparte mai­gură, că toţi cetăţenii vor fi tratiţi după lege şi dreptate, car’ da altă parte pune la cale procese presta propeee contra »agitatorilor* şi contra organelor na­­ţiona­liste, croindu le pedepse grele in temniţă fi bani, ca astfel să le amuţea­­scă glasul, care dreptate cere şi se res­­vrăteşte contra volniciilor şi nedreptăţi­lor celor dela putere. Nici-cănd în Ungaria n’au foit atâ­tea procese deodată, ca acum de vre un an Încoace şi nici-când nu s’au dat osânde aşa de aspre, ca în present. Or­ganele tuturor naţionalităţilor au fost date in judecată şi redactorii şi autorii articolilor condamnaţi şi espulsaţi. Afară de aceştia au mai fost traşi In judecată şi unii bărbaţi de valoare ai naţionali­tăţilor şi osândiţi fără cruţare, pe titlul de agitaţie. Şi numărul proceselor, In loc să scadă, să sporeşte şi mereu s 6 pun pro­­cese nouă in perspectivă. Ca să nu amintim de procesele zia­relor germane din Bănat şi de cele fă­cute cărţilor »Cartea de aur« şi »Cer de Paşti«, ne vom mărgini la cele ţinute zilele aceste şi cari, deşi săvîrşite în un timp scurt de 10 zile, ne legitimează în­destul cele zise mai sus. Procesele per­­tractate in zilele aceste ne arată, că persecuţiile au ajuns la culme şi că se intenţionează nimicirea a tot ce e in­dependent în sinul naţionalităţilor. Iată un resumat el proceselor mai recente: Marţi săptămâna trecută s’a per­­tractat procesul lui »Kronstadt. Ztg.« pentru articolu­ »Magyaren und Ro­manen* reprodus din »Tribuna« şi »Die Ortenamenfrage in Deutschland*. Au fost osândiţi la tribunalul din M. Oşor­­heiu . Deputatul Luiz­ Korodi la un an închisoare de stat şi 2000 coroane amendă. Advocatul Dr. Iuliu Orendi şi candidatul de advocat Dr. Francisc Lu­ss la câte 6 luni închisoare de stat şi câte 1000 coroane amendă. Tribunalul din Neutra a pronunţat alaltăieri sentenţa în procesul da agi­taţie a advocatului slovac Marcovici şi soţii lui. Ei au fost, cum ştim, acusaţi, că ar fi comis agitaţie contra naţiunii maghiare, cu ocazia alegerilor dietale. Sentenţa tribunalului este: adv. Rud. Marcovici osândit la 5 luni tem­niţă de stat şi 500 e­or. amendă, Iuliu Marcovici, medic, 2 luni fi 200 cor. fi preotul Lud. Czulik la 3 luni tem­niţă fi 300 cor. amendă, apoi toţi în solidar sunt condamnaţi la suportarea speselor procesuale. Joi s’a pertractat procesul deputa­tului sârb, Lyubomir Pavlovici la Chi­chi­nda mare. Pavlovici a fost apusat or l a vătămat imnul­ui Szózat­ui, pe care le cân­taseră neşte băieţi. Vineri ’i­ s’a publicat ■eutenţa: 2000 cor. amendă. Sâmbătă a fost condamnat Stein­­acker în Seghedin. Steinacker, fostul se­cretar al camerei comerciale și industri­ale din Budapesta și fost deputat die­tat, a scris in »Deutsches Tagblatt f. Ungarn« un articol, cu titlul: Magyarisch Unga­risch-Römisch-Cehisch, în care zicea, că nu ev­ită o limbă maghiară de stat, cum nu este o limbă elveţiană sau britanică. Pentru acest articol, mai mult teo­retic, Steinacker a fost condamnat la 8 zile temniţă, 100 cor. am mda fi spe­sele de proces. Aceste s’au petrecut săptămâna trecută. Culmea la toate însă o for­mează procesele »Tribunei*, cari s’au pertractat Joi şi Vineri şi în cari tribu­nalul a croit o pedeapsă ne mai pome­nită pentru un ziar: 15 luni tem­niţă şi 11 mii eur. amende, apoi spesele de proces. Asupra acestui pro­ces şi a pedepsei vom mai reveni; azi ’l-am înregistrat simplu. în afară de aceste mâne, în 10­­. o. se va pertracta la tribunalul din Bu­dapesta procesul de presă al Slovacului Pistol, care în 23 1. c. procesul lui Hur­ban- Vajanski. Este mai departe împrocesuata »Gazeta Transilvaniei­ şi »Libertatea« de la Orăştie. Procesele să află în sta­diul instrucţiei. La »Libertatea« e îm­­procesuat articolul. »A murit Matia şi cu el dreptatea*. Sâmbătă a fost citat la judele de instrucţie redactorul dl Ioan Moţa, care a primit respunderea. în fine mai amintim, o£ după-cum sprne »Libertatea« preotul gr.-cat­­. Stu­­pineanu (Deva) a primit zilele acestea actul prin care s­pus sub acusd pentru »aţîţarea* . .. copiilor din Bârcea (comit. Hunedoarei) contra Ungurilor ţi e oprit a mai catechisa la şcoalela din Deva, — deţi concistorul dela Lugoj ’l-a declarat nevinovat ! Credem, că e destul de lung şirul, căci altcum am mai putea continua »Tribuna* singură mai are în prospect încă unele procese. Ce voeşte Száll şi ceialalţi dela cârma ţării cu sumedenia de procese, nu-­i înţelegem. A nelinişti şi agita In chipul acesta popoarele parinica ale pa­triei, nu e reson de stat şi nici un e mijloc de a le câştiga simpatia. Maghiarii ar trebui să știe odată, că prin o astfel de politică și prin acte violente numai resens produc, atât la popoarele patriei, căi in străinătate. FOITA „TRIBUNEI". Ziua de 24 Ianuarie v. Aniversarea a 44-a a Unirei principatelor române (21 Ianuarie v. 1859) s’a serbat Vineri, în toată România, ca o zi de sărbătoare naţio­nali, cum este declarată chiar prin lege Dăm în cele următoare epocalul act ce s’a sevîrșit acum sunt 44 ani, alegându-se atât în capitala Moldovei cât şi a Munteniei colonele­­ Alexandru Cuza de singur domnitor. Nici unul dintre principatele ro­mâne n’avea domnitor la începutul anului 1859. Adunările naţionale au fost deci convocate, pentru ca să facă alegerea.­­ Intâiu­l a întrunit adunarea naţio­nalft a Moldovei la 5 Ianuarie v. în­­ capitala ţării, In laşi. Membrii adunării erau divisaţi in partide. Cei mai mulţi, aşa numiţii progresişti, erau pentru ale­gerea lui C. Negri, un bărbat cu lergi vederi, desinteresat şi devotat cu toată inima binelui public. Avea sorţi de isbândă şi Vasilie Alexandri, bardul na­ţiunii române, dar­ îşi trecuse voturi­­ în favoarea lui Negri, pe care o stima foarte mult. Acelaş lucru i-au fă­cut şi Teţcan şi Lascar Rosetti, alţi doi can­didaţi. Şansele de a fi ales­­e avea deci C. Negri. Trei­zeci şi doi de deputaţi iau întrunit în presălă alegerii în conferenţă particulară, pentru a lua hotărîre finală asupra alegerii lui Negri, sub cuvânt, ici: »nu vor vota pentru unul care vrea ^împroprietărirea ţeranilor*. Atunci se ■culă M. Cogălniceanu şi zise: »Dacă e pe aşa, nici eu nu-mi dau votul pentru cei ce a doua zi m’ar trimite la ocnă. Căci s ă ştiţi, eu încă am fost şi sânt pentru îmbunătăţirea sorţii ţăranului*. După lungi şi Infocate desbateri, depu­taţii ajunseră în fine la înţelegere per­fectă, proclamând de candidat ca unul care nici nu era la combinaţie, pe colo­nelul Alexandru Cuza, om foarte onest, inteligent, cu totul desinteresat, dar­ in­diferent şi nepronunţat In cele politice. La orele 2 după miezul nopţii s’a ter­minat conferenţă cu resultatul­­ acesta. Ziua alegerii era o zi de Duminecă. Adunarea s’a deschis prin cetirea repă­­şirii de la candidatură a lui M. Cogăl­niceanu, care asemenea era luat în com­binaţie, şi lucrul acesta a făcut mare ■ensaţie. Au urmat rînd pa rînd alţii, cari toţi s’au lăpădat de candidatură. Candidatura lui Grig. Sturdza, care nu ’şi a retras o, a fost combătută în mod energic şi violent. S’a cetit apoi o pe­tiţie a poporului din Moldova* care In anul premergător se constituise In adu­nare consultativă şi era privail în una­nimitate. Urcă acum Cogălniceanu tribuna şi ţinu un discurs patriotic, acoperit de prelungite aplause. Cogălniceanu ceteşte regulamentul camerei, instrucţiile refe­ritoare la alegerea de domnitor, pledează pentru votul pe feţă, ca respuns celor cî­’i voiau In secret, şi cu acestea s’a terminat şedinţa. Alegerea domnitorului I a rămas pe ziua următoare. Luai, în ziua alegerii, camera era­­ îndesată. Presanţi erau deputaţi, damen­i oameni din popor c­onsultipuţiilor străine , —­efară de al Austriei. Cogăiniseaau rosteşte un nou dis­curs, îndemnând deputaţii să fie uniţi I« cugete şi simţiri, şi în urmă se eu­­puseră jurământului toţi deputaţii, unul câte unul. Cu cuvintele pe buze: »Jur şi Dumnezeu se'mi fee I» ajutor* păşiră toţi la urnă. Intâiu V. Alexandri (după alfabet), care strigă din toate puterile: »Votez şi subscriu pentru colonelul Alexandru Cuza*. Astfel votară ţi cei­lalţi toţi, aşa că Alexandru Cuza a în­trunit totalitatea voturilor. Mitropolitul ţării implora binecu­vântarea lui Dumnezeu asupra alesului şi subscrise actul de alegere. Camera proclamă de ales domn a­‘Moldovei la Alexandru Cuza, care imediat urnă tri­­­­ buna, pune jurămâ­ntul şi primeşte actul­­adunării electorale şi binecuvântarea din toâna Mitropolitului ! Cogălniceanu păşeşte acum în faţa noului domnitor şi-ş i ţine un discurs de felicitare, cu aşa entusiasm şi cu atâta foc, încât toţi ochii au început să lăcră­meze chiar şi doi diplomaţi străini: Place şi Termen. Numai noul domnitor stătea nemişcat ca o statuă. Camera a isbuc­­nit în: »trăiască Cogâlniceanu, şi tră­iască domnitorul*; şi între aceste sgo­­motoase strigări de »se trăiască*, dom­nitorul trecu in sala tronului pentru a primi felicitările. O sută şi una salve de tunuri ve­stiră poporaţiunii din Iaşi, că domnito­rul Moldovei este ales. Noul principe trecu acum oştirea in revistă, care de­putaţii se duseră la Panu, Sturdza şi Co­­gâlniceanu să­­ felicita pentru înţelep­ciunea cu care au ştiut aduce treaba acolo, ca ţeara să nu aibă decât un can­didat la tron, şi încă pe cel mai bun dintre toţi.­­Iată acum vorbirea lui Cogălni­ceanu, rostită colonelului Alexandru Ioan Cuza, după alegerea sa de domn al Moldovei. — »Măria Ta ! După o sută cincizeci şi­ patru de ani de dureri, de umiliri şi degradaţie naţională, Moldova a intrat de nou în vechiul ei drept, consfinţit prin capitu­­laţille sale, dreptul de­ a-­şi alege pe ca­pul seu, pe Domnul. Prin înălţarea Ta pe tronul lui Şte­fan cal Ma­re, s’a înălţat însăşi naţiona­litatea română. Alegeodu-te pe Tine de cap al seu, neamul nos­ru a voit să îm­plinească o veche daterinţă cătră fami­lia Ta, a voit să-­i răsplătească sângele strămoşilor Tăi, vărsat pentru libertă­ţile publice. Alegându-te pe Tine de domn in ţeara noastră, am voit să arătăm lumii, că întreaga ţeară do­reşte, om nou la legi nouă! Măria Ta! Mare şi frumoasă îţi este misiunea. Constituţia din 7 August însemnează o epocă nouă şi Măria Ta eşti chemat să o deschizi! Fi deci omul epocei! Fă, ca legea să înlocuiască ar­bitrajul. Fă, ca legea să fie tare, iar­ tu, Măria Ta, ca domn, fi bun, blănut bun mai ales pentru aceia, pentru cari cei mai mulţi domni din trecut au fost nepăsători sau răi! Nu uita, că cincizeci de deputaţi numai te-am ales domn, dar h­ai să stă­pâneşti peste două milioane de oameni. FA dar’, ca domnia Ta să fie domnie de pace şi de dreptate. Impacă pati­mile şi urile dintre noi. Introdu de nou In mijlocul nostru strămoşeasca frăţie. Fi simplu, Măria Ta, fi domn, ce­­tăţean. Urechea Ta să fie deachisă pu­rurea pentru adevăr şi Inchisă totdea­una pentru minciună şi linguşire. Porţi un frumos şi scump nume numele lui Alexandru cel bun. Să tră­­ieşti dar’ mulţi ani, ca şi domui, şi să, fac, o Doamne, ca prin dreptatea Euro­pei, prin desvoltarea instituţiilor noa­stre, prin nenu­mertele tale patriotice, să putem de nou ajunge ca de timpuri glorioase ale naţiei noastre, când Alea­­candru cel bun zicea ambasadorilor îm­păratului din Bizanț, că: »România in Sibiiu, 9 Febr. n. 1913. Alegerea episcopului din Arad se va face, cum e știut, Joi, in 12 l. p. Spre acest scop sinodul epar­­chiei Aradului este Convocat pe acea zi la orele 9 a. m. la biserica catedrală din Arad in sesiune extraordinară. Mandatar metropolitan, cum am anunţat, este dl Dr. Eusebiu R. Rofea, protosincel, directorul seminarului­­An­­dreian* din Sibiiu. Mobilioare Din Fiume soseşte ştirea, că s’a dispus mobilisarea garni­­soanei de acolo. Scopul mobilisftrei nu e cunoscut, se aduce însă în legătură cu împregiuraree, că din flotila de răs­boiu în curând vor sosi acolo chirasatele Budapest, Wien, Habsburg şi 12 torpile. Ştiri de mobilisare sosesc şi din Üst­ob, unde rezerviştii în urma unui ordin sosit din Constantinopol sunt che­maţi la arme. Albanii din Gheacoviţa au alungit pe comisarii turceşti cari, la ordinul Sultanului, aveau să esecuta re­formele propuse. Concentrări de armată şi pregătiri de resboiu se anunţă şi din Rusia. Ziarul «Figaro» a adus ştirea sosită din Filippopolis, că Sultanul a dispus ca fără amânare să se mobilise­za 240.000 soldaţi pentru Macedonia şi ca toate corăbiile să fie ţinute gata pentru trans­portarea soldaţilor. Ambasada turcească din Paris s’a grăbit a desminţi ştirea ca colportată. După ştirile, ce se aduc despre mo­bilizări, trebue că se urmăreşte ceva, pe viitorul ne va deslulî, în congregaţia estr nor­dinar­ă a comitatului Lugoj dela 7 Fe­bruarie n. membrii români au luat , parte in număr mare. A interpelat dl­­ F. Tomici în chestia abusurilor gen­­darmtreşti. Apoi părintele Blajovan fi Dr O. Bobrin, in chestia simpli­ficării administraţiei. Interese mai generale româneşti nu s'au pus la ordinea zilei. Din dietă, In şedinţa de Vineri în care Széli a luat In apărare pe An­­drásy, oposiţia a făcut în continuu gă­lăgie, atacând pe Széli in modul cel mai vehement, mai ales, că Száll ar vre »să-’i degradeze pe Maghiari la rangul de simplă naţionalitate«. Apponyi a fost silit să suspendase şedinţa, care devenise foarte furtunoasă în urma conflictului is­­bucnit între Ugron şi Fejérváry, care ’l-ar fi ameninţat pe cel dintăiu. Şedinţa de Sâmbătă vite a fost zgomotoasă. Mai mult interes a presentat vorbirea lui Andrássy, care ’şi-a esplicat cuvintele rostite la cuvântarea anterioară. A vor­bit şi Mezőssy contra proiectului militar. Francisc Barta interpelează pe Száll In privinţa miseriei şi foametei, ce ame­ninţă poporaţiunea de la Beiuş. El pune pe masa dietei o bucată de pâne nea­gră şi un toc cu pupurus încins. Csă­­volszky interpelează pe ministru, pen­tru că a permis ca părechea regală sârbă să fie primită de banul Croaţiei şi nu de guvernul Ungariei. Tariful vamal autonom sâr­besc. Ziarului „Lokalanzeiger“ din Berlin ’, se anunţă din Belgrad, că tariful vamal autonom sârbesc, al cărui ascuţiş e îndreptat in contra Austro- Ungarîei, va fi în curând gata fi se va da publicităţii. Soupcina va fi di­­solv­atâ în scurt timp fi nouele alegeri se vor fixa pe August. Condamnarea „Tribunei“. Despre condamnarea »Tribunei«, » Cronica« scrne următoarele: Pe când întreaga suflare româ­nească serba ieri In România liberii Unirea Principatelor, fraţii noştri de peste munţi erau înaintea judecăto­rilor unguri, la Cluj, spre a asculta, cum sânt învinuiţi şi cum sânt condam­naţi pentru­ că îşi apără limba şi obi­ceiurile neamului lor. Curtea cu juraţi din Cluj, compusă numai din Unguri, nu s’a desminţit nici de data aceasta. Du­pă o desbatere care a durat aproape două zile, ea a condamnat pe redactorul responsabil al ziarului „Tri­­buna“ din Sibiiu, la un an şi trei luni închisoare şi deţinerea a unspre­zece mii coroane din garanţie drept amendă. Alaltăieri, o altă curte cu juraţi din Odorheiu, a condamnat pe depu­tatul Ludovic Korodi, pentru reprodu­cerea unui articol din gazetele româ­neşti In „Kronstädter Zeitung la un an închisoare şi două mii coroane amendă. Nici că se poate altfel, când ju­raţii sunt toţi Unguri şi încă din acei adăpaţi din gazetele şoviniste ungure­şti, cari nu fac decât a aţâţa la uri pe Unguri In contra Românilor. De altfel, fraţii noştri, dela zia­rele de peste munţi, mergând la judecată se îmbărbătează, căci ei ce ştiu ne­vinovaţi şi că lupta lor le dă liniştea sufletească şi convingerea că loviturile, ce li se dau, sunt pentru poporul ro­mânesc, pentru binele şi luminarea lui, şi din ce vor fi mai prigoniţi şi mai mult loviţi, cu atât şi îşi vor face mai mult şi mai departe datoria lor. Onoare lor ! Condamnarea deputatului Lyubomir Pavlovici. Cetitorilor ziarului nostru le este cunoscut, că în contra singurului depu­tat târg Lyubomir Pavlovici s’au fost ridicat apuse grave, că ar fi bătut pe nişte oci­ii, cari la gară au cântat imnul şi Szózat­ul maghiar. Pe chestiunea ofenselor aduse na­ţiunii maghiare din partea deputatului sârb în dieta din Pesta să făcuse mare tărăboi. Pavlovici a declarat In plenul parlamentului că nu este vinovat de fap­tele ce ’i­ se atribui şi în pas că­ ’i­ s’ar pu­t dovedi îşi dă cuvfintul de onoare, că ab zice de mandatul de deputat. La int­rigarea neliniştitei prese maghiare procuratura ’l-a acuzat pentru vătămare de onoare. Actul de acusă s’a dresat și s’au apuitat martorii necesaţi pentru a-­i dovedi punibilitetea. Causa lui Pavlo­vici s’a pertractat joi toată ziua la ju­­decătoria din Chichinda-mare. Sala de pertractare a fost plină de trablic, curios , de a afla resultatul procesului. Vineri , după ameazi la 4 ore ’i­ s’a pronunţat­­ sentenţa.

Next