Tribuna, iunie 1931 (Anul 4, nr. 11-13)

1931-06-07 / nr. 11

Nr. ,11 Piagaryi In a soarelui arşiţă Şi în vânt de primăvară Scormoneşti mereu pământul De cu zor şi până’n seară, Cu sudorile pe frunte Şi cu mâinile sdrobite Toată ziua tu ţii plugul Hăulind pe lângă vite. Iar ca boii să­ se‘ ndemne Ducând brazda grea prin moină Le pocneşti cu bîciu'n urmă Şi le cânţi câte o doină Pe când plugul tău răstoarnă Ici colea câte o glie Pe deasupra ta îţi căntă Dulce glas de ciocârlie Tu prin munca ta cinstită Dai o pâine lumii- ntregi Şi nădejdi în viitor, De-al tău suflet fi-le legi. Cu sudorile ce-ţi pică­­Peste brazdele ‘negrite Plămădeşti lanuri de grâne Ce în soare sunt albite de Nicolae Nicoară Iar când soarele sfinţeşte Şi când noaptea ‘ncet se lasă Tu sfârşit de munca zilei Te întorci cântând spre casă ic­ tisul la fsi al IIi Rezultatul alegerii pentru Se­nat la vot obştesc în judeţul Sibiu e următorul : Dl P. Drăghiciu, candidatul gu­vernului a obţinut 8881 voturi, dl N. Comş a fost prefect candi­datul averescan 1763, iar dl ge­neral I. Boeru, candidatul naţio­nal ţărănist 5124 voturi. Dl Drăghiciu a fost declarat ales. ŞTIRI Toţi abonaţii ziarului nostru au dreptul la publicarea gratuită a unui anunţ de 25 cuvinte, arătând chitanţa de plata abonamentului pe anul curent. :: ■0Xi2 TRIBUNA* înfiinţarea parohiei - in burbiul inferior dincolo de gară Români de pretutindeni, în­torşi la căminurile noastre, în ur­ma marelui război pentru înfăp­tuirea României Mari ne am adu­lat din toate unghiurile ţării ro­mâneşti şi poposit în oraşul Sibiu restabilindu ne dincolo de gară. In prezent numit Suburbiul II In­ferior“ am format un cuartier cu peste 500 familii româneşti. Pătrunşi de credinţa strămo­şească şi dornici de a cerceta Sf. biserică, am vroit cu toţii, să avem biserică în acest cuartier In luna Octomvrie 1930, de o convocare a comitetului şcoa­­lei din loc, după închiderea şe­dinţei, membrii comitetului: Dl Director Iorden, Dl învăţător Sto­­ma Teodor, Dl Gh. Mărăşescu, Andrei Niculcea, Nîcolae Radu şi Gh. Burlea au avut o cons­­fătuire asupra necesităţii de a în­fiinţa o parohie nouă în acest cuartier, strictul necesar „pentru ca elevii cât şi poporul să cer­­cerceteze cu uşurinţă sf. biserică, în f­rma acestei consfătuiri Dl Gh Mărăşescu, punându-se în legătură şi cu Dl. I. Costea, bine cunoscut de locuitorii din Lazaret, a luat în discuţie cu po­porul acest act de înaltă impor- ~ tanţă pentru cultura poporului ro-­­ mânesc — a redactat o cerere , şi semnat de Dsa cu o parte din parohienii pe care a înaintat-o I. P. S. Sale care a hotărât în­fiinţarea parohiei solicitată şi in­tervenit la ministerul Cultelor pentru aprobare. Pentru conducerea acestei parohii a fost încredinţat de I. P. S. S. Dl Director al Şcoalei de cântăreţi Părintele Morariu Ştefan, precum şi a ţine serviciul divin, care se oficiază în toate duminecile şi zilele de sărbătoa­re. Pentru acest fapt, aducem viile şi frumoasele mulţumiri, membrilor Şcoalei primare din loc—persoanelor indicele mai sus — pentru meritoas­e Domniilor sale idei şi dragostea ce eu pen­tru poporul român precum şi Dlul Mărăşescu care a luat iniţiativei zugrăvind* primele slove pa hârtie pentru înfăptuirea acestui sfânt şi drag locaş de închinăciune, fapt pentru care vor rămâne con­semnaţi în memoria fiecărui pa­­rohian din acest cuartier. Totodată aducem respectua­­sele noastre mulţumiri Veneratu­lui Consiliu Arhipiscopesc în frun­te cu Î. P­ S. Sa, cari au cunos­cut din timp necesităţile poporu­lui român din acest cuartier de a dat cuvenitul consimţământ pen­tru înfiinţarea acestei noui paro­hii. Rugăm cu toată Insistenţa fiască pe I. P. S. Sa Mitropolitul Ardealului Dr. Nicolae B­­­n, ca să ne stea într‘ajutor cu ce va crede mai bine, pentru ca zidirea şi­ biserici să se facă cât mai repede. Până în prezent s‘au făcut următoarele donaţiuni: Părintele Morariu Ştefan Iei 5000 Balteş Filimon şi soţia Iei 1000, Turcan Michail iei 2000, Mărăşescu H. lei 2000, Radu Nicolae 3000, Stoia Lazăr, Iei 1000, Posoi loan, lei 2000, Bur­lea Gheorghe lei 2000, Fulea Ilie Iei 1000, Niculcea Andrei lei 2000, Costea loan sen. lei 3000, Lupu loan Iei 1000. Vor urma în numerile viitoare numele ce­lorlalţi donatori. Un parohia. In comuna Râul sa­tului mai mulţi fruntaşi în dimineaţa de 1 Iunie a. c. au îngropat fostul reg­e făcând un haz şi amant. Un cortegiu ducând o fostă de car stricată însoţită de un steag ne­gru (prapor) etc. obicinuite la înmor­­mân­are au înmormântat acea roată cu tot prohodul cuvenit şi natural de râs, cum a fost şi regimul roatei, bu­clucaşe de care ne-a scăpat abia de curând M. S. Regele, aducând pe Dl Prof. Iorga la cârma ţării. Toată asistenţa a scuipat roata şi i-a zis, Dzeu s‘o ierte în raiul cu bivolii. Se zice că primarul Jianu fost dezertor, azi cercetat de Parchet pen­tru şantaj, care este şeful organizaţiei rotaşilor din comună, a plâns cu ho­hot în momentul înhumîrii roatei iar factorul poştal Dragomir, vicepreşe­­d­itele orgaizaţ­ii rotaş lr ofta din adâncul sufletului rebegit. Gezetele rotaşilor şi cele ungureşti (potrivită tovărăşie) zbi­ară in gura mare, că guvernul a făcut alegeri cu forţa jandarmi­lor, cari au silit alegătorii să vo­teze cu guvernul. Auziţi cetăţeni ce minciuni obraznice, ce mijloace cu cari să se scuze în faţa ţării de palma primită de totuşi in alegeri, ca să-şi poată beli nasul tirlimani­­lor, că au obţinut numai 15 % din voturi în actualele alegeri, pe când Dv cu toţii ştiţi bine că jandarmii nu s-au amestecat în alegeri şi cand ştiţi foarte bine că au fost alegeri libere. Cum să nu iscodească de acestea, să se scuze că alegă­torii nu le-au mai dat 76 % ca în anul 1928. Un tovarăş de al lui Mad­­gearu fost ministru rotaş, anume perciunatul Honigman, un direc­tor al ziarului Lupta, din Bucu­reşti care a făcut cu alţi rotaşi marile contra­bande de galoşi şi peşte sărat rusesc şi unde au fu­rat statul cu sute de milioane justiţia din Bucureşti l-a băgat la puşcărie, înaintea Dnor Judecă­tori, să-i vedem pe toţi rotaşii hoţi la puşcărie. La orăşelul Moineşti, regiu­ne de petrol, în urma unui trez­­net a explodat mai multe depo­zite de petroleu, de vreo 600 va­goane. Din această explozie a ars şi martie r­aţinerii de petrol ale Astrei Române, cau­zând o pagubă de peste 100 mi­lioane. Gara şi orăşelul este a­­merninţat de a fi aprins de flă­cările din petrolul aprins care petrol arzând se întinde arzând peste tot locul, iar pompierii stau aproape neputincioşi în faţa ma­relui pericol. Guvernul a ordonat mai multe anchete pe la diferitele primării ale oraşelor mari, ca Bucureşti, Galaţi etc. unde a descoperit o groază de hoţii astfel că a sus­pendat pe toţi aceşti primari ne­cinstiţi, ba pe unii i-a trimis şi la parchet, căci s‘au furat sute de milioane şi s‘a dat partizani­lor, ba unii ca la Hunedoara, cei dela judeţ şi-au cumpărat până şi mobila din casa lor particulară ba şi-au plătit şi servitorii din banii comunelor şi judeţului. Pag. 3 Bravo fiilimanilor şi bravo alegătorilor că tot v’aţi mai găsit unii, cari şi de astă dată ce aţi crezut mincinile şi i-aţi mai votat Urât a­ţi greşit şi vă întrebăm când vă cuminţiţi, sau când veţi rămânea cu cămaşa pe voi iar averea şi casa ca’n palma, căci aşa păţeaţi de mai stăteau rotaşii 1 an numai, la putere. La alegerea de senatori din 6 Iunie, Guvernul a dobândit ma­re reuşită, alegându-s© guverna­­mentalii aproape peste tot locul In Vechiul R/Regat. Bucovina şî Basarabia a învins pe toată iunia, iar în Ardeal, din 15 ju­deţe cunoscute până acum 6 câştigat 13, ier celelalte 2, imul rotaşii la Alba—Iulia şi altul «si­gurii la Ciuc. Italia, care până acum făcea ochi dulci Ungariei, deodată surs pus cu această ţară în duşmănii şi a început să se apropie de Cehoslovacia şi Iugoslavia, cu cari nu prea aveau bune relaţii. Italia până acum cerea îm­preună cu Ungaria şi Germanîi revizuirea tratatelor şi graniţelor acum deodată a păşit în contre acestei idei şi încă în mod enter­gic. Statul Italian s‘a pus Its as­pră duşmănie cu Papa dela Ro­ma (ce ziceţi rotaşilor firlimani) cu care abia h­ai ieri s-a trapă cal. Vine vremea că s‘a desființa religia catolică, chiar acasă în țara și leagănul ei. Curierul băilor Bala »Lacut-Săraf* lângă Brăila e deschisă de­ 15 Mm până la 15 Sept. Băile Cîlimăneştî (Gâdila­ta) sunt deschise dela 1 Iunie până la 30 Sept. Baile Sovata (judi. Mureş Turda) sunt deschise­ dela l Iunie până la 30 Sept. Băile Bazna lângă Me­diaş (jud. Târnava Mică) sunt deschise de la 16 Mai, până la 15 Oct. Cetim în ziarul Cuvântul din 6 Iunie, că Dnii Iuliu Maniu Mi­­hai Popovici şi Voicu Niţescu, au fost citaţi la Tribunalul din Braşov, la instrucţie, în cauza falimentului Băncii Cetatea din Braşov, care a fost bancă naţio­nal ţărănistă. Frumos lucru ca un fost Priministru, un fost ministru de finanţe etc. să fie chemaţi la Tribunal. Astfel de lucruri nara auzit de regretatul Ionel şi Vin­­tilă Brăteanu, de Dl Mareşal A­­verescu sau alţi foşti miniştrii li­berali sau averescani. Luni 8 iunie, va fi mare săr­bătoare naţională pentru aniver­sarea suirii pe tron a M. S. Re­gelui Carol II. In această zi şco­lile şi autorităţile şi toate între­prinderile nu vor funcţiona sar­­bătorindu-se ca un mare praznic naţional.

Next