Tribuna, iunie 1931 (Anul 4, nr. 11-13)
1931-06-07 / nr. 11
Nr. ,11 Piagaryi In a soarelui arşiţă Şi în vânt de primăvară Scormoneşti mereu pământul De cu zor şi până’n seară, Cu sudorile pe frunte Şi cu mâinile sdrobite Toată ziua tu ţii plugul Hăulind pe lângă vite. Iar ca boii să se‘ ndemne Ducând brazda grea prin moină Le pocneşti cu bîciu'n urmă Şi le cânţi câte o doină Pe când plugul tău răstoarnă Ici colea câte o glie Pe deasupra ta îţi căntă Dulce glas de ciocârlie Tu prin munca ta cinstită Dai o pâine lumii- ntregi Şi nădejdi în viitor, De-al tău suflet fi-le legi. Cu sudorile ce-ţi picăPeste brazdele ‘negrite Plămădeşti lanuri de grâne Ce în soare sunt albite de Nicolae Nicoară Iar când soarele sfinţeşte Şi când noaptea ‘ncet se lasă Tu sfârşit de munca zilei Te întorci cântând spre casă ic tisul la fsi al IIi Rezultatul alegerii pentru Senat la vot obştesc în judeţul Sibiu e următorul : Dl P. Drăghiciu, candidatul guvernului a obţinut 8881 voturi, dl N. Comş a fost prefect candidatul averescan 1763, iar dl general I. Boeru, candidatul naţional ţărănist 5124 voturi. Dl Drăghiciu a fost declarat ales. ŞTIRI Toţi abonaţii ziarului nostru au dreptul la publicarea gratuită a unui anunţ de 25 cuvinte, arătând chitanţa de plata abonamentului pe anul curent. :: ■0Xi2 TRIBUNA* înfiinţarea parohiei - in burbiul inferior dincolo de gară Români de pretutindeni, întorşi la căminurile noastre, în urma marelui război pentru înfăptuirea României Mari ne am adulat din toate unghiurile ţării româneşti şi poposit în oraşul Sibiu restabilindu ne dincolo de gară. In prezent numit Suburbiul II Inferior“ am format un cuartier cu peste 500 familii româneşti. Pătrunşi de credinţa strămoşească şi dornici de a cerceta Sf. biserică, am vroit cu toţii, să avem biserică în acest cuartier In luna Octomvrie 1930, de o convocare a comitetului şcoalei din loc, după închiderea şedinţei, membrii comitetului: Dl Director Iorden, Dl învăţător Stoma Teodor, Dl Gh. Mărăşescu, Andrei Niculcea, Nîcolae Radu şi Gh. Burlea au avut o consfătuire asupra necesităţii de a înfiinţa o parohie nouă în acest cuartier, strictul necesar „pentru ca elevii cât şi poporul să cercerceteze cu uşurinţă sf. biserică, în frma acestei consfătuiri Dl Gh Mărăşescu, punându-se în legătură şi cu Dl. I. Costea, bine cunoscut de locuitorii din Lazaret, a luat în discuţie cu poporul acest act de înaltă impor- ~ tanţă pentru cultura poporului ro- mânesc — a redactat o cerere , şi semnat de Dsa cu o parte din parohienii pe care a înaintat-o I. P. S. Sale care a hotărât înfiinţarea parohiei solicitată şi intervenit la ministerul Cultelor pentru aprobare. Pentru conducerea acestei parohii a fost încredinţat de I. P. S. S. Dl Director al Şcoalei de cântăreţi Părintele Morariu Ştefan, precum şi a ţine serviciul divin, care se oficiază în toate duminecile şi zilele de sărbătoare. Pentru acest fapt, aducem viile şi frumoasele mulţumiri, membrilor Şcoalei primare din loc—persoanelor indicele mai sus — pentru meritoase Domniilor sale idei şi dragostea ce eu pentru poporul român precum şi Dlul Mărăşescu care a luat iniţiativei zugrăvind* primele slove pa hârtie pentru înfăptuirea acestui sfânt şi drag locaş de închinăciune, fapt pentru care vor rămâne consemnaţi în memoria fiecărui parohian din acest cuartier. Totodată aducem respectuasele noastre mulţumiri Veneratului Consiliu Arhipiscopesc în frunte cu Î. P S. Sa, cari au cunoscut din timp necesităţile poporului român din acest cuartier de a dat cuvenitul consimţământ pentru înfiinţarea acestei noui parohii. Rugăm cu toată Insistenţa fiască pe I. P. S. Sa Mitropolitul Ardealului Dr. Nicolae Bn, ca să ne stea într‘ajutor cu ce va crede mai bine, pentru ca zidirea şi biserici să se facă cât mai repede. Până în prezent s‘au făcut următoarele donaţiuni: Părintele Morariu Ştefan Iei 5000 Balteş Filimon şi soţia Iei 1000, Turcan Michail iei 2000, Mărăşescu H. lei 2000, Radu Nicolae 3000, Stoia Lazăr, Iei 1000, Posoi loan, lei 2000, Burlea Gheorghe lei 2000, Fulea Ilie Iei 1000, Niculcea Andrei lei 2000, Costea loan sen. lei 3000, Lupu loan Iei 1000. Vor urma în numerile viitoare numele celorlalţi donatori. Un parohia. In comuna Râul satului mai mulţi fruntaşi în dimineaţa de 1 Iunie a. c. au îngropat fostul rege făcând un haz şi amant. Un cortegiu ducând o fostă de car stricată însoţită de un steag negru (prapor) etc. obicinuite la înmormânare au înmormântat acea roată cu tot prohodul cuvenit şi natural de râs, cum a fost şi regimul roatei, buclucaşe de care ne-a scăpat abia de curând M. S. Regele, aducând pe Dl Prof. Iorga la cârma ţării. Toată asistenţa a scuipat roata şi i-a zis, Dzeu s‘o ierte în raiul cu bivolii. Se zice că primarul Jianu fost dezertor, azi cercetat de Parchet pentru şantaj, care este şeful organizaţiei rotaşilor din comună, a plâns cu hohot în momentul înhumîrii roatei iar factorul poştal Dragomir, vicepreşeditele orgaizaţii rotaş lr ofta din adâncul sufletului rebegit. Gezetele rotaşilor şi cele ungureşti (potrivită tovărăşie) zbiară in gura mare, că guvernul a făcut alegeri cu forţa jandarmilor, cari au silit alegătorii să voteze cu guvernul. Auziţi cetăţeni ce minciuni obraznice, ce mijloace cu cari să se scuze în faţa ţării de palma primită de totuşi in alegeri, ca să-şi poată beli nasul tirlimanilor, că au obţinut numai 15 % din voturi în actualele alegeri, pe când Dv cu toţii ştiţi bine că jandarmii nu s-au amestecat în alegeri şi cand ştiţi foarte bine că au fost alegeri libere. Cum să nu iscodească de acestea, să se scuze că alegătorii nu le-au mai dat 76 % ca în anul 1928. Un tovarăş de al lui Madgearu fost ministru rotaş, anume perciunatul Honigman, un director al ziarului Lupta, din Bucureşti care a făcut cu alţi rotaşi marile contrabande de galoşi şi peşte sărat rusesc şi unde au furat statul cu sute de milioane justiţia din Bucureşti l-a băgat la puşcărie, înaintea Dnor Judecători, să-i vedem pe toţi rotaşii hoţi la puşcărie. La orăşelul Moineşti, regiune de petrol, în urma unui treznet a explodat mai multe depozite de petroleu, de vreo 600 vagoane. Din această explozie a ars şi martie raţinerii de petrol ale Astrei Române, cauzând o pagubă de peste 100 milioane. Gara şi orăşelul este amerninţat de a fi aprins de flăcările din petrolul aprins care petrol arzând se întinde arzând peste tot locul, iar pompierii stau aproape neputincioşi în faţa marelui pericol. Guvernul a ordonat mai multe anchete pe la diferitele primării ale oraşelor mari, ca Bucureşti, Galaţi etc. unde a descoperit o groază de hoţii astfel că a suspendat pe toţi aceşti primari necinstiţi, ba pe unii i-a trimis şi la parchet, căci s‘au furat sute de milioane şi s‘a dat partizanilor, ba unii ca la Hunedoara, cei dela judeţ şi-au cumpărat până şi mobila din casa lor particulară ba şi-au plătit şi servitorii din banii comunelor şi judeţului. Pag. 3 Bravo fiilimanilor şi bravo alegătorilor că tot v’aţi mai găsit unii, cari şi de astă dată ce aţi crezut mincinile şi i-aţi mai votat Urât aţi greşit şi vă întrebăm când vă cuminţiţi, sau când veţi rămânea cu cămaşa pe voi iar averea şi casa ca’n palma, căci aşa păţeaţi de mai stăteau rotaşii 1 an numai, la putere. La alegerea de senatori din 6 Iunie, Guvernul a dobândit mare reuşită, alegându-s© guvernamentalii aproape peste tot locul In Vechiul R/Regat. Bucovina şî Basarabia a învins pe toată iunia, iar în Ardeal, din 15 judeţe cunoscute până acum 6 câştigat 13, ier celelalte 2, imul rotaşii la Alba—Iulia şi altul «sigurii la Ciuc. Italia, care până acum făcea ochi dulci Ungariei, deodată surs pus cu această ţară în duşmănii şi a început să se apropie de Cehoslovacia şi Iugoslavia, cu cari nu prea aveau bune relaţii. Italia până acum cerea împreună cu Ungaria şi Germanîi revizuirea tratatelor şi graniţelor acum deodată a păşit în contre acestei idei şi încă în mod entergic. Statul Italian s‘a pus Its aspră duşmănie cu Papa dela Roma (ce ziceţi rotaşilor firlimani) cu care abia hai ieri s-a trapă cal. Vine vremea că s‘a desființa religia catolică, chiar acasă în țara și leagănul ei. Curierul băilor Bala »Lacut-Săraf* lângă Brăila e deschisă de 15 Mm până la 15 Sept. Băile Cîlimăneştî (Gâdilata) sunt deschise dela 1 Iunie până la 30 Sept. Baile Sovata (judi. Mureş Turda) sunt deschise dela l Iunie până la 30 Sept. Băile Bazna lângă Mediaş (jud. Târnava Mică) sunt deschise de la 16 Mai, până la 15 Oct. Cetim în ziarul Cuvântul din 6 Iunie, că Dnii Iuliu Maniu Mihai Popovici şi Voicu Niţescu, au fost citaţi la Tribunalul din Braşov, la instrucţie, în cauza falimentului Băncii Cetatea din Braşov, care a fost bancă naţional ţărănistă. Frumos lucru ca un fost Priministru, un fost ministru de finanţe etc. să fie chemaţi la Tribunal. Astfel de lucruri nara auzit de regretatul Ionel şi Vintilă Brăteanu, de Dl Mareşal Averescu sau alţi foşti miniştrii liberali sau averescani. Luni 8 iunie, va fi mare sărbătoare naţională pentru aniversarea suirii pe tron a M. S. Regelui Carol II. In această zi şcolile şi autorităţile şi toate întreprinderile nu vor funcţiona sarbătorindu-se ca un mare praznic naţional.