Tribuna, iulie 1931 (Anul 4, nr. 14-15)

1931-07-12 / nr. 14

Pag. 2 încasat lefuri mari şi diurne. Nu-i bine sa împrumuţi ceva de la ve­cini. Sa câştigi singur tot ceace iţi trebue pentru viata ta. Prin cercurile Culturale ale învăţă­torilor, Spinu Haret voia sa rea­­gn­eze un vechiu ideal al cărtu­rarilor noştr­i. Guvernul Naţ. Ţâr. a nesocotit importanta dăscălimii era factor principal In propaganda culturii si aceasta grefata a tre­bui sa se Îndrepte, dându-se de­plină libertate dascaliind­, sa-şi arate puterea de munca în afara de şcoală. Atunci când nesocoteşti pe învăţători, intr‘0 acţiune menita sa sădească la cei mici şi sa altoiască pe cei mari cu un i­­n­tens bagaj de cultura naţionala (concepţie Naţ. ţărănista) inseam­­na ca iţi aşezi un bec electric in casa, dar . . . Iţi lipseşte cu­­rentul. Şi astfel te mângâi pri­vind plafonul casei ornat cu un bec care dealtfel nu-ţi este de­­dci un folos. Dl prof. N. Iorga ministru Instrucţiunii, care înţe­lege îndeajuns legătura ce tre- bue sa fie intre dascăl şi cultura poporului este rugat a dispune reînfiinţarea cercurilor culturale. T. F. ONCIOIU în». D­in Judeţ. VURPAR. Miercuri 24 Iunie (Naşterea Sf. I. B.), după masă la Şcoala de copii mici ai statu­lui din Vurpar jud. Sibiu a avut loc tradiţionala serbare de fine de an. Datorită programului bogat­­ .IntocmU di.­ct.p­e­­şoara Veturia Dragoman, directoarea acestei şcoli festivitatea a fost la înălţime. In cele câteva ore publicul asis­tent şi îndeosebi părinţii micilor elevi au avut prilejul să admire frumoase declamări, poezii, cân­tece şi diferite jocuri bine reuşite. După terminarea programu­lui preşedintele comitetului şco­lar a ţinut o cuvântare arătând însemnătatea acestei şcoli, mul­ţumeşte domnişoarei conducă­toare pentru munca depusă în a­­cest an şcolar şi publicului pentru deosebita atenţie ce a dat acestei serbări şcolare. ORLAT. In ziua de 7 Iulie 1931 în comuna Orlat un necu­noscut s-a introdus pe fereastră la Simion Dordea de profesiune tâmplar şi­­ a somat să-i dea bani sau ii la viaţă, răspunzfindu-i că nu are bani ti descărcat 2 focuri de revolver, nimerindu-i unul în piept ieşind prin spate, iar el doilea in cap. Criminalul a dispărut, iar victima în stare gravă a fost a­­dusă la spitalul din Sibiu. Autorităţile au indicaţii asu­pra criminalului, care în curând va fi prins. POIANA SIBIULUI. Serbări şcolare la Poiana­ Sibiului. Joi 25 iunie 1931, au luat sfârşit examenele şcoalei primare cu un examen festiv al clasei VII, diri­jată de dl Dumitru Manegu­iu,ca­re a făcut examen de capacitate. Toate aceste examene au fost conduse de dl director şcolar Bucurenciu Gheorghe, ca încre­dinţat şi esmis ministerial. Răs­punsurile vii şi precise date de toţi elevii şcoalei primare cu p­­cezia examenelor, au dat dovadă că dnii Învăţători au muncit foarte mult, fiecare la cadrul său de activitate, aducându-li-se şi pe cale de presă mulţumiri per­petui. In 29 iunie 1931 a urmat apoi serbarea de fine de an a şcoalei primare, după programul fixat, la acest timp elevii şi ele­vele şcoalii primare din Poiana­ Sibiului, au arătat publicului a­­sistent, mulţimea şi frumuseţea cântecelor, şi­ a recitărilor asimi­late în cursul anului şcolar 1930 — 1931. A mai conferenţiat dl Înv. Maneguţiu, care şi-a expus bine tema sa. La sfârşitul serbării a vorbit Dl director şcolar Bucurenciu Gheorghe, care a arătat în cu­vinte bine simţite legătura ce trebu­ie să fie între şcoală şi popula­ţia din comuna Poiana. Dă ex­presie bucuriei sale de a vedea şi în viitor, aceas legătură indes­tructibilă mai ales acum, când şcoala românească este aşa de avizată la sprijinul tuturora. După încheerea programului a urmat expunerea situaţii pe clase şi distribuţia premiilor pen­tru elevii merituoşi din toate cla­sele. Ţin să remarc, că in tot timpul a existat armonie solidari­tate şi stimă reciprocă, între mem­brii corpului didactic, care dove­deşte că Dl directTM- ^vo/al Bu­­curenei» a condus şcoala cu mult tact, pricepere şi a sădit armonia şi iubirea colegială intre colegii săi, Dee Dzeu, ca şi pe viitor sfi fie tot aşa. Poiana-Sibiulul la 29 Iunie 1931. învăţător: Ghişe Ioan. in­ Institutul naţional de export trimite agenţiei „Rador“ următorul buletin: ROMÂNIA: Preţul cereale­lor la Brăila în ziua de 7 Iulie 1931: Grâu cal. I, 2 pr. corpuri stre­ine lei 31.000 vag. linie port (sta­ționar) ; cal. II. 5 pr. corpuri stre­ine lei 29.500 vag. linie port (staț.) cal. 111. 5 pr. secară lei 27.000 vag. linie port (stat). Secară 3 pr. corpuri streine lei 23.500 vag. linie port (staț). Orz 3 pr. corpuri streine lei 27.000 vag. linie doc (staţionar). Orz Moldova şi Basarabia 7—8 pr. corpuri streine lei 26.500 vag. linie doc (staţionar). Ovăz (43—44 kgr. la HI) 3 pr. corpuri streine lei 34.500 vag. linie doc (staţionar). Porumb dinte cal lei 24.800 vag. linie doc (staţionar). Porumb corcitură lei 24.800 vag. linie doc (staţionar). Fasole comună Moldova şi Muntenia lei 49 000 vag. linie port (în urcare lei 2000 vag. Meiu curat nemăturat lei 36.000 vag. magazie. POLONIA: După informaţi­­unile primite, guvernul polon nu intenţionează să majoreze taxele vamale pentru porumb, meiu, ma­zăre şi măzăriche, şi în general pentru nici un fel de cereale. GERMANIA : Jurnalul Ofi­cial­ al Reichului a publicat de curând un decret prin care se scade cu 20 RM, la quintalul me­tric taxa vamală asupra grâului strein, destinat morăritului. Morile sunt de aci înainte autorizate să lucreze o cotă de grâu egală­­cu 20 pr. din calitatea ce au trans­format în făina în timpul celui de al IIea trimestru în 1930. Redu­cerea taxelor este de 5 mărci la paintal. Ministerul alimentării Rei­chului a luat de asemenea dis­poziţii cari permit să se scadă la 46 pfenigi preţul pentru kgr. de pâne. Din iniţiativa sa, societa­tea pentru comerţul cerealelor, controlată de Reich va libera mo­rarilor câte o cantitate de grâu pe care o va ţinea în depozit pentru stabilizarea preţului făinei. A­USTRIA: Austria a hotărât urcarea taxei vamale la cereale cu 10 cor. aur şi a făinei cu 234/* cor. aur. Datorită acestui fapt, preţul pâinii se va urca cu 5 groşi Cerealele scumpindu-se cu 2W* schillingi, iar făina cu 6 schi, la puintal. In felul lui indigen să nu fie mai scump de aceasta se va ajunge ca preţul grâului cel importat. Pâinea de 1,21 kgr se va scumpi cu 5 groşi.­­ Rugăm pe iubiţii noştrii abonaţi să binevoiescă a ne a­­chita costul abonamentului prin mandat poştal, căci greutăţile prin care trecem sunt insuporta­bile. Spesele enorme cu tiparul, hârtia şi timbrele poştale, plus chiria şi pista personalului ne o­­bligă să pretindem fiecăruia săi-şi facă datoria şi să şi plătească abonamentul. La toate ziarele abonamentul se plăteşte înainte ! Credem că abonaţii noştrii apre­ciază eforturile supraomeneşti pe cari le facem, iar lupta pe care o ducem e numai în interesul dreptăţii şi al poporului. Costul abonamentului e de 150 lei anual, iar această sumă cu toată crize prin care trecem s o poate plăti fiecare abonat. Ca să-ţi pretinzi dreptul, trebue să ţi faci datoria. Credem că şi abo­naţii îşi vor face datoria şi ne vor plăti abonamentul Cei cari caută chilipiruri, le vom sista trimiterea ziarului şi-i vom da şi în judecată, aşa cum fac şi alte ziare.­­ Consiliul municipal a ho­tărât să dubleze taxele aplicate spectacolelor publice cu începere de la 1 iulie în folosul şomerilor. La cinematografe se va plăti 2 lei pentru toate locurile afară de locul 2, iar la teatru şi concerte 4 lei pentru locurile din Ioje şi 2 lei pentru celelalte locuri, ase­menea s-a hotărât urcarea taxei de apă cu 1 leu la metru cub.­­ Tinerii cari­­joresc să devină ofiţeri activii de artilerie şi aeronautică pot ceti condiafi­­nite­x de admitere la Primăria O­­raşului, uşa No. 17 de la orele 7-13. — Primăria a fixat tarife şi pentru taximetre. Şoferii sunt o­­bligaţi a afişa tarifele în loc vi­zibil. — D. Octavian Goga a fost primit Miercuri seara la ora & luni, în audienţa de M. S. Re­gele. — Senatul a votat i­eri, pro­­eetul de lege pentru ratificarea tratatului de comerţ şi navigaţie cu Islanda. — Senatul a votat proectul de lege pentru trecerea şcolilor şi căminelor pentru ucenici, pen­dinte actualmente de ministerul instrucţiunei la ministerul muncii, proectul de lege pentru trecerea Direcţiunei Educaţiei Poporului la ministerul instrucţiunei şi pen­tru înfiinţarea Direcţiei generale a Teatrelor şi Operelor. — Uzina electrică a oraşului Constanţa a fost mistuită de flă­cări. Pagubele sunt de peste 50 milioane lei. S-au operat câteva arestări, bănuindu-se că focul a fost pus. — Joi seara înainte de în­chiderea şedinţei, Camera a mai votat următoarele două proecte de legi: Proectul de lege pentru ne­­ştirbirea stocului de muniţiuni al armatei şi Proec­ul de lege pentru ra­tificarea programului de lucrări al c. f. r. pe 1931—32, in suma de 1 miliard 637 milioane lei. — Dl procuror general Sa­­firescu de la Curtea de Apel Bra­şov, a făcut o anchetă in oraşul nostru. Au fost ascultaţi şi unii funcţionari ai administraţiei finan­ciare. Se pare că e vorba de o afacere cu spirt negru. — Dumineca trecută s-a ce­lebrat în corn. Gârbova cununia d­lui învăţător Constantin Drăgu­­lescu cu simpatica dşoară Victo­ria Orozea. Naşi au fost dna şi dl Ni­­colae Voinica din Sibiu. Urăm tinerilor căsătoriţi toate ferici­rile. — Parlamentul va lua va­canţi la 15 iulie. Sâmbăta trecută funcţionarii administraţiei financiare Sibiu au sărbătorit pe colegul lor dl con­trolor Iuliu Cserey, care după o activitate de 30 ani a eşit la pensie. In Dumbrava oraşului, pe o vreme plăcută s-au strâns aproape toţi funcţionarii — colegii, cari au stimat şi iubit pe acest func­ţionar cinstit şi harnic. Dl controlor financiar I. Su­ma i-a scos în relief calităţile fru­moase ale sărbătoritului, dându-i de exemplu tuturora. Au mai vorbit dnii M. Ma­­rinescu şi N. C. Droc, directorul ziarului nostru. Intr-o atmosferă de adevărată prietenie sărbătorirea a luat sfâr­şit noaptea târziu. ŞTIR­ .TRIBUNA* Nr. 14

Next