Tribuna, august 1931 (Anul 4, nr. 16-18)

1931-08-16 / nr. 16

ANUL IV. Nr. 16/ Redacţia şi Administraţia : SIBIU, Str. AVRAM IANCU No. 35 DUMINECĂ, 16 August 1931. Preşul unui exemplar 3 Iei. Ziar National Independent Director: NICOLAE C. DROC Anunţuri: Rândul laL Z.SD Lei, în pagina de text 3.SS Lei. Preţul ridicat al curentului electric în oraşul şi judeţul Sibiu a stârnit mari nemulţumiri în rândul populaţiei, mai ales a celei nevoiaşe, care a început să pro­testeze şi să ceară reducerea lui m­ai ales că în ultimii doi ani în urma excesivei crize financiare preţurile tuturor articolelor a scă­zut, numai preţul curentului elec­tric a fost ridicat. Chiar şi în Consiliul comu­­nal al municipiului Sibiu s-a ce­rut reducerea, însă rezultatul a fost nul. Ulterior un grup de ce­tăţeni au tipărit şi împărţit afişe prin care solicitau acelaş lucru. Vre­o 500 locuitori ai co­munei Răşinari, în frunte cei preo­tul Emil Dancăşiu, au cerut să li­ se reducă preţul, însă uzina e­­lectrică a trimis un delegat al său la faţa locului, căutând a demonstra că o reducere a cu­rentului numai cu 10 procente ar însemna pentru uzină o pa­gubă de 5 milioane anual. Cu acea ocaziune popul­­­a a delegat 4 reprezentanţi ai săi, — între cari şi subsemnatul — cari am cerut printr'o petiţie următoarele: 1) . Reducerea curentului cu cel puţin 25 proc. după tariful fi­nului 1930. 2) . Introducerea becurilor de 5 şi 10 lumini, după cum aveau anii trecuţi. 3). pentru consumatorii în pauşel s-a cerut să li se fixeze sumele ce urmează a plăti, afi­­şându-se un tablou la primăria comunală. 4) Să se facă un control în toată comuna şi să se pună în vedere fiecărui consumator în parte — cei cari plătesc pauşal — becurile ce urmează a folosi, iar in cazul că va fi prins că folo­seşte becuri mai mari, să i­ se spună dinainte amenda ce urmea­ză a plăti. 5) . In termen de 15 zile să se comunice răspunsul, iar în cazul că nu se va reduce preţul populaţia cere închiderea curen­tului. Acestea au fost cererile lo­cuitorilor din Răşinari, iar uzina a răspuns că nu poate reduce. Fapt e că cererea răşinăre­­nilor e îndreptăţită, căci dacă îna­inte cu 5—6 ani, când criza fi­nanciară aproape nu era cunos­cută, când preţul produselor era îndoit şi întreit ca azi şi totuşi curentul electric era 6 lei Kw., iar azi uzina electrică pretinde 12 lei pe Kw., este o urcare de preţ cu nimic justificată î­­n alte oraşe ale ţării pre­ţul curentului e mai scăzut. Uzina electrică din Sibiu are marele avantaj că cea mai mare parte a curentului o produce prin tur­binele din Sadu, aşadar cu chel­­tueli mult mai reduse. Că uzina va fi făcut noi in­vestiţii şi poate a luat bani îm­prumut, o priveşte, însă nimic n-o îndreptăţeşte să ridice preţul! Din cauza preţului prea ri­dicat şi a crizei financiare , când populaţia nevoiaşe nu-şi poate plăti nici impozitele, vom ajunge la opaiţ ! Dacă cei 500 răşinăreni, cari au hotărât închiderea curentului vor persevera în hotărârea lor şi dacă după ei vor începe şi celelalte sate şi dacă cetăţenii o­­raşului vor provoca o grevă a consumatorilor, câte zeci de mi­lioane ar păgubi uzina ? Aşa se vorbeşte în public şi nu e exclus să se şi întâmple! De aceea credem că e şi în interesul uzinei să reducă pre­ţul î N. C. Droc Bravo,­­ r­­­v.H Ia urma contestaţiei făcute de dl co­nsîlier comunal D. Ursa în contra avansărilor unor func­ţionari, făcute de consiliul comu­­nal al municipiului Sibiu, comi­tetul local de revizuire din Cluj în şedinţa din 11 August a anu­lat hotărârea consiliului comu­nal, pe următoarele motive: 1) Pentru locurile devenite vacante nu s‘a publicat concurs — conform legii — ci s'au denu­mit pe sprânceană, favoriţii regi­mului şi partizanii naţional-ţără­­nişti. 2) Alegerea n‘a fost secretă — conform art. 69 din legea ad­ministraţiei locale, întrucât ale­gerea s‘a făcut pe faţă prin a­­cîsmaţii de faţă fiind şi funcţio­narii interesaţi. 3) Nu s'a arătat forurilor competente tabloul de anii ser­viţi de fiecare funcţionar. To­ţi a­­ceşti funcţionari avansaţi în mod ilegal — cu câte 2-3 clase din­­tr'odetă — protejaţi de tatăl co­munei — după cum s‘a exprimat dl primar în faţa celor 3—400 şo­meri — în baza hotărârii comi­tetului local din Cluj, au rămas neavansaţi, adecă în posturile şi cu lefurile pe cari le-au avut înainte, dl primar — tatăl co­munei — s’a îngrijit numai de protejaţii dssle, iar nu de şo­merii oraşului, cărora le-a pro­mis că cu ocaziune­a denu­mirilor în locurile devenite vacante va propune numai dintre şomeri. De altfel chiar şi dl inspector gene­ral Hugo Starak a promis solemn că va recomanda pe viitor nu­mirea în locurile vacante numai dintre şomerii localnici, dar pro­misiunile oricât de solemne, nu valorează nimic! Dl Dr. Emil Turcu, actualul vice­primar a susţinut cauza primăriei, însă prin forţa lucrurilor a trebuit să fie îngenunchiat, căci dreptatea şi legalitatea o reprezenta dl Ursu, care In plină şedinţă a ce­rut o anchetă la faţa locului pen­tru a dovedi şi alte iregularităţi şi abuzuri ce s-au comis de ac­tualul consiliu comunal.• Nu ne putem decât bucura că va trebui să înceapă — în sfârşit — şi o epocă de legali­tate la municipiulSibiu, care până în prezent a fost la discreţia u­­nei clici de familie. Hotărârea Comitetului local din Cluj, a fost o palmă ustură­toare pentru cei ce nu au voit să respecte legea. Bravo, Consiliu Comunal! SPHINX. Mulţi din românii din Ame­rica căzuţi victime ale băncii «Cetatea» şi a câror nenoroci­re se datoreşte, în special, lui Ghiţă Crişan, care ia convins să-şi depună averea la numita Bancă, numai ca el să poată în­casa cinci milioane din banii celor înşelaţi, au fost aruncaţi pe drumuri şi zac azi în cea mai neagra sărăcie. Z­arul „America“ în ultimii număr, arată suferinţele victime­lor lui Crişan, într'un lung arti­col din care extragem uimitoa­rele rânduri: S‘ar putea găsi vre-un mij­­loc ca depenerţ­­ din America loviţi atât de crunt, sa fie des­­păgubiţi ? Acestea sunt întrebările la cari căutăm un răspuns ce, din nefericire, întărziază. Unul dintre cei râmaşi pe drumuri de pe urma falimentu­lui băncii „Cetatea*, care lune­numărate ocazii şi-a arătat dra­gostea ce-i leagă de locul copi­lăriei sale, primind cu drag pe cei veniţi din ţară, a exclamat într'un acces de disperare: «Am fost de atâtea ori amăgiţi. De nu ni­ se va face dreptate nici mă­car acum, am ispravit-o cu nea­mul. Sa nu-l mai aducă Dumne­zeu pe vre­unul din România sa ne vorbeasca în numele neamu­lui, câ-l trag jos de pe sceră şî mor cu el de gât!“. Şi iată cum, din cauza unor oameni caii şi-au pus în cap să jupoaie pe românii de peste o­­cean aceştia împinşi de dispe­rare, ajung să facă răspunzător neamul întreg de ticăloşiile unor aventurieri care n-au alt merit decât pe acela că sunt... neamuri ale dlui Maniu. Să nu se uite, însă, că ro­mânii din America, înşelaţi de Iosif şi Crişan­ele,, au cerut să fie despăgubiţi din averea mem­brilor consiliilor de administraţie. Nu e drept ? Cetifi­­i răspândiţi Tribunal VI

Next