Tribuna, iunie 1933 (Anul 6, nr. 10-11)
1933-06-04 / nr. 10
ANUL VI. Nr. 10 Duminecă 4 Iunie 1933 joPrețul unui exemplar 3 Iei. Redacţia şi Administraţia: SIBIU, Str. Mitropoliei Nr. 29 Hi-— jUfSI*W**,aik SHEBEB' s ai) Lei în pagina de tpxt 3 50* LeiHBDNi Ziar Naţional Independent masai Prețul abonamentului: 1 an......................Lei 1501' Vă an.......................„ 80' Instituţii şi autorităţi „ 500' Pentru America 3 Dolari Adunarea de protestare în contra manifestaţiilor şi uneltirilor de revizuire a tratatelor de pace s-au ţinut deodată în toate ţările Micei înţelegeri. Cincizeci de milioane de oameni şi-au spus răspicat cuvântul, că vor pace, dar la nevoe vor lupta cu ultima energie în contra asupritorilor şi învinşilor de eri. Intr'adevăr, în situaţia de azi, un nou război ar însemna distrugerea totală a civilizaţiei şi aruncarea Europei în ghiarele bolşevismului! România este hotărâtă să menţină cu orice preţ pacea, dar nu v a ceda o palmă’ de pământ din patrimoniul său naţional! Nu vom permite nici puterilor streine sa ne dicteze sau să ne impună să cedăm din drepturile noastre ! Dacă ungurii vor revizuire să nu se mire dacă vom cere-o noi, căci graniţele de drept ale României sunt acolo, unde încetează gândirea şi limba românească, ori această graniţă e Tisa! Dacă vor căuta prin forţa armelor, să-şi aducă aminte că românii cunosc drumul Budapestei, dar de vom fi nevoiţi să facem înciodată, atunci să ştie că nu le vom lăsa decât olii ca să plângă! Dacă ungurilor din Ardeal nu le convine stăpânirea românească să se repartizeze în Ungaria, care în schimb să ne dea pe românii noştrii. Noi suntem un popor de ordine şi santinela civilizaţiei în Orient.* Cu ocaziunea acestei manifestări am văzut în Sibiu, mulţi reprezentanţi ai saşilor, cari au ţinut să afirme şi ei că sunt solidari cu noi românii, pretinzând şi ei menţinerea graniţelor actuale. In alte părţi ale Ardealului chiar şi reprezentanţi ai partidului ţărănesc maghiar au ţinut discursuri,prin cari cereau menţinerea graniţelor actuale ale României, declarând că adevăratul popor maghiar se simte mai bine în România democrată, decât în Ungaria lui Horthy unde o mână de grofi unguri exploatează şi ţin într'o adevărată iobăgie milioanele de ţărani. * * * Acum când ne-am arătat voinţa nestrămutată de a ne apăra pacea, datoria conducătorilor este să ne şi dea posiblitatea apurării, să ne înzestreze armata cu cele necesare, să nu mai ajungem în prăpastia din 1918, când soldatul român opunea mitralierelor şi tunurilor duşmane pieptul gol şi credinţa în Dumnezeu. „Si vis pacem, para bellum“ [Dacă vrei pace, prepară-te de războiu). Asta trebue să ne fie lozinca, iar pregătirea de războiu n o înţelegem prin uniforme noi şi afaceri la Skoda, ci prin sacrificiul suprem şi spiritul de abnegaţie al tuturora, de la cel mai mare, până la cel mai mic! Să nu ne mai bizuim pe nimeni, ci numai pe puterile noastre, căutând a ne transforma în naţiune armată ! Aceasta o cerem în numele tuturor acelora, cari s'au prezentat la marile adunări antirevizioniste din ziua de 28 Maiu! Nîcolae C. Droc Ni se prezintă frumoase ocazie de a dovedi „proverbiala cinste“ — de care au făcut şi fac uz — anii din compatrioţii noştrii saşi, tari în intimitatea lor şi uneori chiar în public se bat fu piept şi afirmă că ei sunt cinstiţi, iar noi românii, şi mai ales fraţii regăţeni, sunt hoţi şi şperţari. In cele ce urmează vom dovedi afirmaţiunile de mai sus şi cerem firmei Unterer — dacă crede că e calomniată — să ne dea în judecată, sau Justiţiei să întreprindă cercetările de rigoare! Firma Unterer reprezenta în Sibiu casele de transporturi internaţionale Bülow, Oten & Comp. din Berlin şi Schieret Mansch din Viene. Contrabandele se făceau în compliitate cu cele 2 case de transporturi din Berlin şi Viena, şi anume : Cele 2 case străine trimiteau pe numele firmei Unterer diferite mărfuri, între cari mari cantităţi de fire (torturi) de mătasă pe cari firma Unterer în declaraţia vamală ce o făcea, le trecea drept torturi de bumbac. In felul acesta vama primea de fiecare Kgm. de mătasă importată numai 3 lei 68 bani, cât era taxa vamală pentru tortul de bumbac în loc de 200 lei — efără de impozit — cât era de kgmul de mătasă. Așadar la fiecare kgm de mătasă statul era furat cu 196 Iei 32 bani plus, impozitul de încă 9 lei de kgr. Astfel s-a importat de firma Ing. I Kinger din Mediaș în trei rânduri 3944 kg. fire de mătasă și anume : 1. Cu vagonul Nr. 157554 din 24 Aprilie 1930, un număr de 11 lăzi cu marca 1. 1. K. No. 2696/98, 2699/705 și 2602 în greutate de 1548 kg. 500 gr. 2) Cu vagonl Nr. 109683 din 15 Mai 1932 pe numele fictiv Alois Grünhut, dar în realitate tot 1. Klinger, 12 lăzi cu marca I. I. K. 4343-49 și 4947 51 în greutate de 1709 kg. 500 gr. 3. Cu vagonul f n r. 157577 din 5 Sept. 1930 au sosit 8 lăzi cu marca T. P. C. No. 2115, 2115 bis, 2116, 2116 bis, 2117, 2117 bis, 2118 şi 2118 bis, lotal 686 kg. Toate acestea au fost declarate cu declaraţii false făcute de firma Unterer, drept torturi de bumbac în loc de fire de mătasă ! La această singură firmă vama a fost furată de aproape 800.000 Iei. Asemenea declaraţii false au fost făcute şi pentru firele de mătasă aduse de fabrica Gromen & Comp. din Cisnădîe şi Irîi din Mediaş, afară de ţesăturile de bumbac, cam la fel au fost declarate torturi de bumbac, plătindu-se numai 3 lei 68 în loc de 100 lei de kgm. Odată cu paguba ce se aducea vămei se păgubea şi calea ferată, care încasa mai puţin cu 50 000 lei de fiecare vagon. Din lipsă de spaţiu în numerele viitoare vom reveni cu alte cazuri, prin care vom dovedi atât hoţiile firmei Unterer, cât şi complicitate?* organelor statului, cari eu contribuit la aceste hoţii. Câtă dreptate am avut acum 3 săptămâni, când am scris articolul: „Sărmană ţară, te omoară hoţii N. C. Droc. * * Contrabanda dela vama Sibiu $3 fraudele dela Căile ferate. Intr'unul din numeele trecute ne-am ocupat de marile tâlhării şi jafuri în averea publică făptuite în ţara noastră de un război încoace, amintind că nici Sibiul nu a rămas mai prejos, că şi la noi s-a comis o asemenea tâlhărie de firma „Unterer“, care a păgubit statul numai cu frumuşica sumă de vreo 25 milioane lei, in timp de 3 ani şi jumătate, începând din 1928—1931. Cu cât vor fi frustat Ministerul de finanţe şi Căile ferate, înainte de 1928, nu putem şti, dar ştim că tatăl lor înainte de război era un om cinstit şi modest, care avea o întreprindere de transporturi. Fii, adică fraţii Unterer, au ajuns specialişti în contrabande şi fraude, cari atins frumoasa sumă de 25 milioane lei, în paguba statului român! Prefectul judeţului, faimosul Cori, ne-a dat din nou de lucru. După ce a dat dovezi suficiente că a lucrat şi lucrează în contra ordinelor ministeriale, ba chiar şi în contra legii (vezi cazul autobusului „Kerparhenverein“) dovedit de noi cu texte de lege, după ce a dat ordine jandarmilor din Răşinari să nu execute legea cărăuşiei publice, după ce a bătut în mod brutal pe dl Dr. Barna, şeful secţiei criminale din Chestura poliţiei Sibiu, acum a mai făcut — spre ruşinea lui şi a guvernului ce reprezintă — o nouă ispravă, care ar trebui să dea de gândit medicilor psihiatri şi neurologi! Iată noua lui ispravă : In ziua de 27 Aprilie a.c. dl Ioan Popa Nartea, fost şef de serviciu la prefectura judeţului Sibiu, a introdus un apeln contra numirii dlui Aurel Vasiu, ca şef contabil al prefecturii.Menţionez că în contra acestei numiri au făcut apel mai multe persoane, pe diferite motive, între cari şi acela că nu se poate numi cineva deadreptul şef al conta- In atenţia dlui ministru de interne. Dela Cori, cetire