Tribuna, iunie 1935 (Anul 8, nr. 393-395)
1935-06-02 / nr. 393
No. 593______________________________________________„TRIBUNA“ Revendicările tineretului Din toate colţurile, lumii, strigatele oamenilor maturi, cu bun simţ di orientări practice, au dat alarma împotriva unui tinerel recalcitrant care, în ajunul intrării sale în arena vieţii, revendică înainte de a arăta ce poate produce. Fiindcă aparent aşa sunt prezentate — şi desigur fals — poziţiile în care, tânăra generaţie şi cea postbelică stau feră în faţă. înainte însă de a fi o luptă orgolioasă de preponderenţă spirituală harta aceasta care macină şi subminează în ambele organisme, e o bătălie organizată, vie pusă direct în cadrul social. Tineretul are astăzi în faţa istoriei şi în faţa umanităţii, o răspundere directă şi imediată. Ideile generoase şi liberale, din secolul XIX-lea, au fost purtate tot de un tineret ca şi acesta. A abdica deja aceste îndatoriri esenţiale e o crimă Oamenii mijlocii şi cuminţi, cari se sperie de marşul evoluat al tineretului, nu sunt poate singurii vinovaţi că mei slăbite într’o mentalitate retrogradă. — Glasul tineretului trebuia să lămurească opinia publică. Tineretul nu poate răsufla, nu poate trăi cu mijloacele oferite, atât de sgârcit, de bătrâni. E o luptă pentru locuri şi pentru plasarea de valori, în locul pseudo valorilor cocoţate sus, în vârful piramidelor sociale, în consilii de administraţie, în fabrici, magazine şi birouri, astfel trebui pusă problema just adecvată momentului social pe care îl traversează Nu e vorba de un romantism forţat, de încercări exhbiţioniste, pentru a impune norme şi criterii «moderne» cu orice preţ, ci e vorba de un drept firesc şi elementar al tineretului, la viaţă, acţiune şi progres. Dacă se ia metodic tineretului aceasta posibilitate, va reacţiona cu rând şi poate prin orice mnjloace. De la înţelegerea celor mai mari şi mai cu experienţă decât noi aşteptăm noi, tinerii, dreptate şi loc în câmpul muncii Vrem să muncim cot la cot cu toată lumea care vrea să muncească, dar în acelaş timp, vrem să şi impunem condiţii de muncă umanitară, pe care civilizaţia şi le a însuşit, în mersul ei liberator prin lume. — Absenteismul, intoleranţa şi celelalte diversiuni prin care se încearcă să se abată tineretul din drumul lui adevărat, nu intră in cadrele luptei noastre sănătoase şi desţelenitoare. Tineretul vea ca acolo unde a pus mâna să se cunoască şi să se vadă belşug, unde bâjbâe întunericul să aprindă torţa, unde curg lacrimile suferinţei să îmbobocească surâsul de floare al tinereţei. Viaţa tineretului depinde de felul cum vor înţelege înaintaşii noştrii, să deschidă porţile lumii. Vor intra în jocul vieţii, ca şi până acum, numai libelulele sbârnăitoare, sau marea massă va putea să participe şi ea la lupta muncii şi a izbânzii, pentru a clădi o nouă lume şi umanitate ? Criza teatrului De la ivirea filmului, cercurile teatrate și-au arătat îngrijorarea cu privire la concurența pe care filmul o va face scenei. Evident, în perioada în care industria cinematografică era în fașe, oamenii de teatru discutau problema aceasta numai sub raportul perspectivelor. Anii au trecut şi arta a cinematografică a luat o desvoltare tot mai mare, fără însă ca temerile oamenilor de teatru să se fi dovedit întemeiate. S'a putut constata — şi această constatare au făcut-o adesea cei cari se temeau la Început de concurenţa filmului — că cinematograful, departe de a constitui o piedică pentru desvoltarea teatrului, a fost, dimpotrivă, un stimulant. Explicata e simplă: cinematograful la începutul lui — artă minoră — a pregătit marile masse pentru teatru. Din rândurile spectatorilor de cinema se recrutează viitorii frecventatori ai teatrului. Şi totuși teatrul trece printr’o criză care zguduie profund temeliile lui. Dar criza teatrului nu trebuie căutată în concurenta pe care o face cinematograful, care In intervalul acesta s’a ridicat pe treapta artistică, cucerind nu numai massele dar și elita cugetătoare a omenirii. Pricina crizei teatrului este pricina tuturor crizelor, situaţia economică a ţării noastre şi în general, a tuturor ţărilor capitaliste. Criza aceasta economică, care arunci massele producătoare în ghiarele mizeriei, a determinat golirea sălilor de spectacol. Criza a lovit şi loveşte deopotrivă şi în teatru şi în cinematograf. Cinematograful poate pare mai uşor loviturile din cauza reţetei mari a unui film. Odată un film realizat, se fac sute de copii cari rulează pe tot globul, astfel că spesele se acoperă repede şi, deci, în caz de criză preţurile locurilor se p®t comprima, strgând în unele localităţi la 5 iei. La teatru, situaţia e alta. Trupa, oricât de mică , cuprinde cinci - şase elemente cari au salarii mai mult sau mai puţin mari. La aceasta se adaugă spesele de regie, cari rămân totdeauna aceleaşi. Şi atunci, teatrele nu pot reduce preţul locurilor ca cinematografele şi sunt nevoite să recurgă la subvenţia statului. Cât timp criza era mai puţin accentuată, statul îşi făcea datoria, subvenţionând teatrele. Azi când criza a atins epogeul, teatrele rămase fără subvenţii se dărâmă, iar numai cei cari nu gândesc atribuie acest trist desnodământ, concurenţei cinematografului. „THALIA“ IJ „APOLLO“ ..IrOXY“ Rudolf Forster în Taina Iul Carlo Cavelí Patimile lui Isus Christos un film petru toţi admis pentu elevi Puterea Credinţei CU Dorothea Wieck Hertha Thiele Cel mai sublin film cu subiect religios _______ STIRI Dela Chestura Politiei Municipiului Sibiu. In conformitate cu art. 14 din Regulamentul pentru punerea în aplicarea a legii Repausului Duminecal și sărbătorilor legale, publicat în Mon. Of. Nr. 136 din 24 Maiu 1935, în ziua de 6 Iunie 1935 (Ziua Erelor) vor fi închise: Teatrele, spectacolele, cinematografele şi în general toate Întreprinderile cari servesc pentru recreare publiului. Deasemenea vor fi închise toate întreprinderile comerciale. — Chestura Poliţiei Municipiului Sibiu, aduce la cunoştinţă că pentru evitarea furturilor de biciclete etc., etc., a dispus schimbarea numerelor de ordine şi a permiselor de circulaţie pentru biciclete. Chestura Poliţei Biroul Circulaţiei liberează noile permise de circulaţie în schmbul tibrului de aviaţie de 2 lei, iar placa metalică cu numărul de ordine se obţine din comerţ şi este de oţel dublu emailată purtând şi ştampila poliţei, după modelul aflat la Chestură. Permisele vechi şi numerile vechi se anulează Se acordă un termen de 30 zile pentru preschimbarea permiselor şi a numerilor vechi. — De la Administraţia Financiară Sibiu, Ministeul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, prin adresa cu Nr. 10.273 ne aduce la cunoştinţă că în conformitate cu lgea publicată în Mon. Of. Nr. 97 din 23 Aprilie 1935, pentru exerciţiul 1935/936 cota ad tptiala ce se precepe pentru camerele de muncă dela salariaţii particulari şi dela profesionişti şi meseriaşi este de 0,25o/° în loc de 0,15o/° cum s’a preceput în anul precedent. Dela Primăria Municipiului Sibiu, Comisa Interimară a Municipiului Sibiu, în şedinţa din 22 Maiu 1935 a aprobat şi votat noul Regulament ptru organizarea hoinăritului în Municipiul Sibiu, bazat pe regie proprie. — Noul Regulament este publicat şi afişat la Primăria Municipiului timp de 15 zile începând cu data de 24 Maiu 1935 iar toţi cei interesaţi îl pot vedea înăuntrul aceluiaş termen la Serviciul Administrativ în fiecare zi de lucru dela orele 9—12 a. m. — Chemare. — Uniunea Naţională secţia Sibiu a foştilor luptători soldaţi şi gradaţi, din răsboiu, decoraţilor, invalizilor, orfanilor, şi văduvelor de răsboiu, precum şi a foştilor legionari din gărzile naţionale române, cheamă acestea categorii de eroi ai răsboiului de întregire a neamului, să se înscrie cu toţii în U. N. A. L Fiind buni patrioţi români foştii luptători îşi îndreaptă primul lor gând către MS. Regele Carol Ii, Marele Căpitan şi Camaradul scump din războiu, căruia îi cunoaştem şi marele Său suflet şi înaltele Sale calităţi şi imensa Sa iubire de Ţarâ. In toate ţările din lume, foştilor luptători li s’a dat putinţa să-şi manifesteze util pentru ei, Neam şi Rege prin metoda de ordine şi disciplină. La noi însă — după 16 ani — drepturile foştilor luptători au fost consfinţite prin legi, pe care cerem să se aplice după fapte şi merite. Numai o mişcare menită sâ te trează conştiinţa naţională, va putea să pue zid în jurul scumpului patrimoniu ce deţinem în virtutea dreptului istoric şi numai amintirea groasnicului sacrificiu de răsboiu, va trebui să înfioare inima oricărui bun român Cine se va da înlături de la această sfânta datorie este un laş şi dezertor. Deviza noastră este: »Uniţi ca pe tron!.“ Roadele acestei închegări naţionale, în care nu încape politica de partid, se pot vedea daca toţi luptătorii din 1914—1919, fără deosebire de clasă socială, se vor înscrie în secţiunea UN A. L din comuna lor. Uniţi-vă deci mai mulţi foşti luptători din comună cereţi ne statutul şi instrucţiunile de organizare, alăturând măci poştale de 10 lei pentru statut şi porto poştal Adresă! »Uniunea Naţională a Foştilor Luptători din Răsboiu Sect’a Sibiu" Str. Altemberg 7 Pag. 3 Industriaşi şi meseriaşi! Pregâtiţi-va şi anunţaţi-va de urgenţa participarea la al III - lea Târg de Mostre Sibiu ......................................................................... mwmb hbmmwmmbiwiibwbmmbbí Dela 20 Iulie — IO August 1935 Cereţi cât mai repede informaţiuni de la Direcţiunea Târgului Camera de Ind. şi Comerţ, Sibiu Str. Regina Maria 15