Tribuna, iunie 1935 (Anul 8, nr. 393-395)

1935-06-02 / nr. 393

No. 593______________________________________________„TRIBUNA“ Revendicările tineretului Din toate colţurile, lumii, striga­tele oamenilor maturi, cu bun simţ di orientări practice, au dat alarma îm­potriva unui tinerel recalcitrant care, în ajunul intrării sale în arena vieţii, revendică înainte de a arăta ce poate produce. Fiindcă aparent aşa sunt prezen­­tate — şi desigur fals — poziţiile în care, tânăra generaţie şi cea post­be­­lică stau feră în faţă. înainte însă de a fi o luptă or­golioasă de preponderenţă spirituală harta aceasta care macină şi submi­nează în ambele organisme, e o bă­tălie organizată, vie­ pusă direct în cadrul social. Tineretul are astăzi în faţa isto­riei şi în faţa umanităţii, o răspundere directă şi imediată. Ideile generoase şi liberale, din secolul XIX-lea, au fost purtate tot de un tineret ca şi a­­cesta. A abdica deja aceste îndato­riri esenţiale e o crimă Oamenii mijlocii şi cuminţi, cari se sperie de marşul evoluat al tinere­tului, nu sunt poate singurii vinovaţi că mei slăbite într’o mentalitate retro­gradă. — Glasul tineretului trebuia să lămurească opinia publică. Tineretul nu poate răsufla, nu poate trăi cu mijloacele oferite, atât de sgârcit, de bătrâni. E o luptă pentru locuri şi pentru plasarea de valori, în locul pseudo v­alorilor cocoţate sus, în vâr­­ful piramidelor sociale, în consilii de administraţie, în fabrici, magazine şi birouri, astfel trebui pusă problema just adecvată momentului social pe care îl traversează Nu e vorba de un romantism forţat, de încercări exh­biţioniste, pen­tru a impune norme şi criterii «mo­derne» cu orice preţ, ci e vorba de un drept firesc şi elementar al tine­retului, la viaţă, acţiune şi progres. Dacă se ia metodic tineretului aceasta posibilitate, va reacţiona cu rând şi poate prin orice mn­jloace. De la înţelegerea celor mai mari şi mai cu experienţă decât noi aştep­tăm noi, tinerii, dreptate şi loc în câmpul muncii Vrem să muncim cot la cot cu toată lumea care vrea să muncească, dar în acelaş timp, vrem să şi impunem condiţii de muncă umanitară, pe care civilizaţia şi le a însuşit, în mersul ei liberator prin lume. — Absenteismul, intoleranţa şi cele­lalte diversiuni prin care se încearcă să se abată tineretul din drumul lui adevărat, nu intră in cadrele luptei noastre sănătoase şi desţelenitoare. Tineretul v­ea ca acolo unde a pus mâna să se cunoască şi să se vadă belşug, unde bâjbâe întunericul să aprindă torţa, unde curg lacrimile suferinţei să îmbobocească surâsul de floare al tinereţei. Viaţa tineretului depinde de felul cum vor înţelege înaintaşii noştrii, să deschidă porţile lumii. Vor intra în jocul vieţii, ca şi până acum, numai libelulele sbârnăi­toare, sau marea massă va putea să participe şi ea la lupta muncii şi a izbânzii, pentru a clădi o nouă lume şi umanitate ? Criza teatrului De la ivirea filmului, cercurile tea­­trate și-au arătat îngrijorarea cu privire la concurența pe care filmul o va face scenei. Evident, în perioada în care in­dustria cinematografică era în fașe, oamenii de teatru discutau proble­ma aceasta numai sub raportul perspec­tivelor. Anii au trecut şi arta a cine­matografică a luat o desvoltare tot mai mare, fără însă ca temerile oame­nilor de teatru să se fi dovedit înte­meiate. S'a putut constata — şi această constatare au făcut-o adesea cei cari se temeau la Început de concurenţa filmului — că cinematograful, departe de a constitui o piedică pentru des­­voltarea teatrului, a fost, dimpotrivă, un stimulant. Explicata e simplă: cine­matograful la începutul lui — artă minoră — a pregătit marile masse pentru teatru. Din rândurile specta­­torilor de cinema se recrutează viitorii frecventatori ai teatrului. Şi totuși teatrul trece printr’o criză care zguduie profund temeliile lui. Dar criza teatrului nu trebuie căutată în concurenta pe care­­ o face cinematograful, care In intervalul acesta s’a ridicat pe treapta artistică, cucerind nu numai massele dar și elita cuge­tătoare a omenirii. Pricina crizei teatrului este pricina tuturor crizelor, situaţia economică a ţării noastre şi în general, a tuturor ţărilor capitaliste. Criza aceasta economică, care arunci massele producătoare în ghia­­rele mizeriei, a determinat golirea să­lilor de spectacol. Criza a lovit şi lo­veşte deopotrivă şi în tea­tru şi în cinematograf. Cinemato­graful poate pare mai uşor loviturile din cauza reţetei mari a unui film. Odată un film realizat, se fac sute de copii cari rulează pe tot globul, astfel că spesele se acoperă repede şi, deci, în caz de criză preţurile locurilor se p®t comprima, st­rgând în unele localităţi la 5 iei. La teatru, situaţia e alta. Trupa, oricât de mică , cuprinde cinci - şase elemente cari au salarii mai mult sau mai puţin mari. La aceasta se adaugă spesele de regie, cari rămân totdeauna aceleaşi. Şi atunci, teatrele nu pot re­duce preţul locurilor ca cinematogra­­fele şi sunt nevoite să recurgă la sub­venţia statului. Cât timp criza era mai puţin accentuată, statul îşi făcea datoria, subvenţionând teatrele. Azi când criza a atins epogeul, teatrele rămase fără subvenţii se dărâmă, iar numai cei cari nu gândesc atribuie acest trist desnodămân­t, concurenţei cinemato­grafului. „THALIA“ IJ „APOLLO“ ..IrOXY“ Rudolf Forster în Taina Iul Carlo Cavelí Patimile lui Isus Christos un film petru toţi admis pentu elevi Puterea Credinţei CU Dorothea Wieck Hertha Thiele Cel mai sublin film cu subiect religios _______ STIRI Dela Chestura Politiei Mu­nicipiului Sibiu. In conformitate cu art. 14 din Regulamentul pentru punerea în aplicarea a legii Re­pausului Duminecal și sărbătorilor legale, publicat în Mon. Of. Nr. 136 din 24 Maiu 1935, în ziua de 6 Iunie 1935 (­Ziua Ere­lor­) vor fi închise: Teatrele, spectaco­lele, cinematografele şi în general toate Întreprinderile cari servesc pentru recreare publ­iului. Dease­­menea vor fi închise toate întreprin­derile comerciale. — Chestura Poliţiei Munici­piului Sibiu, aduce la cunoştinţă că pentru evitarea furturilor de biciclete etc., etc., a dispus schim­barea numerelor de ordine şi a permiselor de circulaţie pentru biciclete. Chestura Poliţ­ei Biroul Cir­culaţiei liberează noile permise de circulaţie în sch­mbul t­ibrului de aviaţie de 2 lei, iar placa me­talică cu numărul de ordine se obţine din comerţ şi este de oţel dublu emailată purtând şi ştampila poliţ­ei, după modelul af­lat la Chestură. Permisele vechi şi numerile vechi se anulează Se acordă un termen de 30 zile pentru preschimbarea permise­lor şi a numerilor vechi. — De la Administraţia Finan­ciară Sibiu, Minis­teul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, prin adresa cu Nr. 10.273 ne aduce la cunoştinţă că în conformitate cu lgea publicată în Mon. Of. Nr. 97 din 23 Aprilie 1935, pentru exerciţiul 1935/936 cota ad tptiala ce se precepe pentru camerele de muncă dela salariaţii particulari şi dela profesionişti şi meseriaşi este de 0,25o/° în loc de 0,15o/° cum s’a preceput în anul precedent. Dela Primăria Municipiu­lui Sibiu, Comisa Interimară a Municipiului Sibiu, în şedinţa din 22 Maiu 1935 a aprobat şi votat noul Regulament ptru organizarea hoinăritului în Municipiul Sibiu, bazat pe regie proprie. — Noul Regulament este publi­cat şi afişat la Primăria Munici­piului timp de 15 zile începând cu data de 24 Maiu 1935 iar toţi cei interesaţi îl pot vedea înăuntrul aceluiaş termen la Serviciul Admi­nistrativ în fiecare zi de lucru dela orele 9—12 a. m. — Chemare. — Uniunea Naţională secţia Sibiu­­ a foştilor luptători soldaţi şi gradaţi, din răsboiu, deco­­raţilor, invalizilor, orfanilor, şi vădu­velor de răsboiu, precum şi a foştilor legionari din gărzile naţionale române, cheamă acestea categorii de eroi ai răsboiului de întregire a neamului, să se înscrie cu toţii în U. N. A. L Fiind buni patrioţi români foştii luptători îşi îndreaptă primul lor gând către M­­S. Regele Carol Ii, Marele Căpitan şi Camaradul scump din răz­­boiu, căruia îi cunoaştem şi marele Său suflet şi înaltele Sale calităţi şi imensa Sa iubire de Ţarâ. In toate ţările din lume, foştilor luptători li s’a dat putinţa să-şi mani­festeze util pentru e­i, Neam şi Re­ge prin metoda de ordine şi disciplină. La noi însă — după 16 ani — dre­pturile foştilor luptători au fost con­sfinţite prin legi, pe care cerem să se aplice după fapte şi merite. Numai o mişcare menită sâ t­e trează conştiinţa naţională, va putea să pue zid în jurul scumpului patri­moniu ce deţinem în virtutea dreptului istoric şi numai amintirea groasnicului sacrificiu de răsboiu, va trebui să în­­fioare inima oricărui bun român Cine se va da înlături de la această sfânta datorie este un laş şi dezertor. Deviza noastră este: »Uniţi ca pe tron!.“ Roadele acestei închegări naţi­onale, în care nu încape politica de partid, se pot vedea daca toţi luptătorii din 1914—1919, fără deosebire de cla­să socială, se vor înscrie în secţiunea U­­N A. L din comuna lor. Uniţi-vă deci mai mulţi foşti luptători din comună cereţi ne statutul şi instrucţiunile de organizare, alătu­rând mă­­ci poştale de 10 lei pentru statut şi porto poştal Adresă! »Uniunea Naţională a Foştilor Luptători din Răsboiu Sect’a Sibiu" Str. Altemberg 7 Pag. 3 Industriaşi şi meseriaşi! Pregâtiţi-va şi anunţaţi-va de urgenţa participarea la al III - lea Târg de Mostre Sibiu ......................................................................... mwmb hbmmwmmbiwiibwbmmbbí Dela 20 Iulie — IO August 1935 Cereţi cât mai repede informaţiuni de la Direcţiunea Târgului Camera de Ind. şi Comerţ, Sibiu Str. Regina Maria 15

Next