Tribuna, iulie 1935 (Anul 8, nr. 396-398)
1935-07-07 / nr. 396
ui VIII Nr. 396 SIBIU, Duminecă 7vI«lie^19,3S^o^ T PPETLJL Abonamentului La zilnic Pe 1 an Iei 500 Pe Vî an Iei 280 Pentru aucorităţi şi instituţii 1000 Lei anual La săptămânal Pe 1 an Iei 15o Pe ll2 an „80 T’* t Director: Nicolae C. DROC REDACŢII: Sibiu Str. Regina Maria Nr. 8 Bucureşti Bulevardul Elisabeta 24 Telefon 3.70.39. Ziar Naţional Independent Prețul unui exemplar 3 Lei Reparaţii de RADIO PROMT şi IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 49 Administraţia: Sibiu Str. Regina Maria 8 Anunţuri: Lei 5 cm2 in pagina înseseratelor şi Lei 8 în pagina de text. NE-AU COTROPIT SPIONII! Ţara e împănată de spioni, s'a dovedit în atâtea rânduri dela război încoace« Ce e mai dureros, că chiar acei», cari sunt în serviciul, sau primesc pensia statului român, sunt în organizaţiile de spionaj inamice. Astă iarnă s'a descoperit o nouă organizaţie de spionaj, în serviciul Ungariei, dar nu s’a dat nimic publicităţii pentru ca organele anchetatoare să poată descoperi toate legăturile bandei, compusă din locotenentul I. Antonescu, din Reg . inf., fosta sa soţie unguroaica Agnes Mann, Frantz Putnik, directorul societăţii ungureşti M.F. R. sucursala Giurgiu, Géza von Agh, Georges Bessel, supus elveţian, Alexandru Mann, Hie Oolopentza, şi Rita Oprişan, cari toţi au fost arestaţi şi depuşi la închisoarea Jilava. Procesul lor a început în ziua dle 26. c. în faţa Consiliului de Război al Corpului II Armată din Bucureşti. Sperăm că justiţia militară îşi va face pe deplin datoria, mai ales acum când suntem în ajunul unui nou război. — Sunt ani de zile de când am scris în coloanele acestui ziar, despre înarmările clandestine ale statelor învinse, am arătat că ţara e plină de spioni, cari lucrează mai ales în capitală, apoi în Sibiu, (care e a doua garnizoană după Bucureşti) şi în toate oraşele ţării. Am avut curajul a numi chiar fpe nume un individ care deşi expulzat de siguranţa statului, a fost protejat de un fost prefect de tristă amintire, individul a dispărut din Sibiu, iar acum, după trei ani, a reapărut în Bucureşti. Am cerut ca în fruntea serviciului de siguranţă Sibiu, să fie un român, nu un minoritar, am cerut ca in oraşele de la frontiere, conducerea serviciilor publice, ca poştă, telegraf, căi ferate etc., să fie încredinţate numai românilor de sânge, dar n'am fost ascultaţi decât în parte. S’au descoperit apoi spionii dela Poşta Centrală din Bucureşti — toţi bulgari, — cari transmiteau armatelor streine telegramele secrete ale statului major, a fost prins şi arestat escrocul Gábányi Béla, care după ce făcuse vreo doi ani puşcărie în Viena, tot mai primea de la statul român pensie de căpitan şi carnet de clasat cu reducere pe C. F. R, zic a fost dovedit că făcea şi el spionaj în favoarea Ungariei, iar acum pe urmă a fost arest lt banda de spioni în frunte cu locotenentul I. Antonescu O revistă franceză publică faptul că actualmente pe teritoriul diferitelor state ale Europei lucrează aproape 300.000 (trei sute mii) spioni în solda diferitelor ţâri. Inchipuiţi-vă câte zeci de miliarde se cheltuesc cu această formidabilă armată de spioni, când toate statele se plâng de sărăcie!? O mare parte a impozitelor plătite de oamenii săraci şi muncitori, dar doritori de pace, se cheltuesc în vederea războiului de mâine, ale cărui victime vor fi tot ei, cei mulţi şi săraci! — Că Europa e plină de spioni, nu ne mirăm, când lumea e plină de şomer intelectuali, cari mor de foame, iar agenţii spionajului au lefuri de miniştrii. — Banul e ochiul dracului, iar foamea nu cunoşte nici tactică nici strategie, nici Dumnezeu! Omul lihnit de foame face orice! Pentru ca pe viitor să micşorăm pericolul spionilor — căci de stârpit nu se va putea — se impun următoarele: 1. Odată cu modificarea constituţiei să se introducă şi pedeapsa cu moartea pentru spionaj şi trădare! 2. Revizuirea tuturor minoritarilor funcţionari de stat, inclusiv militarii — în special cei proveniţi din fostele monarhii — cari să nu mai aibă posturi de conducere, decât în subordine unde să fie de aproape supraveghiaţi. Pentru ajungerea acestui scop, vor fi supuşi la un sever examen de limba română, iar acei, cari totuşi au reuşit, dar nu inspiră încredere, vor fi pensionaţi! 3. Toţi minoritarii funcţionari de stat, azi în apropierea graniţelor, să fie mutaţi în Vechiul Regat! 4. Interzicerea căsătoriilor între funcţionarii de stat şi femeile minoritare ! Dacă ori pentru înfăptuirea României Mari au trebuit să moară 800.000 de români, azi, pentru menţinerea şi siguranţa ei pot fi împuşcaţi câţiva spioni şi trădători! Salvarea statului e suprema lege! Nicolae C. Droc. Din realizările Camerii de Muncă, Bucureşti. Carele alegorice ale „Lunei Bucureştilor“ Camera de muncă Bucureşti în a cărei circumscripţie intră capitala, judeţele Ilfov, Vlaşca şi Teleorman, desvoltă o activitate mai mult decât lăudabilă. Preşedintele Camerii, dl. Hier. Calciu, om de o rară energie şi un admirabil organizator, iar pe de altă parte un conştient şi inimos român, a reuşit pe deplin a ridica această instituţie la înălţimea rolului şi misiunii pentru care a fost creată . Lipsa de spaţiu nu ne permite— deocamdată — să arătăm ce a muncit şi ce se munceşte la această Cameră de Muncă, pe care o putem da ca model pentru toate instituţiile similare din ţară. Pentru azi vom arătă numai o parte a activităţii depusă cu ocazia festivităţilor ce se desfăşoară cu ocazia «Lunei Bucureştilor» şi anume «carele alegorice" cam defilând pe străzile capitalei au stârnit admiraţia unanimă a publicului. Aceste care alegorice au redat în mod fidel epoca veche dela 1885 şi epoca modernă dela 1935. Cofetăria dela 1885 era pe un car tras cu 4 boi, reprezentând o ranchierie, iar cofetăria modernă era reprezentată printr’o fabrică de bonboane. — Au participat: Dnii Oh. S. Soirescu, C. Zamfirescu, Roman Căpăţină, Ştefan Căpăţină Şi David Georgescu. — . &• •*'. «K tiVYI iţii. Război italo - abisinian. Situaţia politică internaţională e din nou critică. Diplomaţia germană e într’o activitate febrilă, căutând a încurca iţele cancelariilor europene. Italia se prepară seria de război contra Abisiniei, trimiţând Incentinu noui trupe în Africa de Nord. In acelaş timp însă Anglia îşi vede Interesele periclitate şi pentru a fi la adăpost concentrează numeroase trupe în taberile din coloniile situate In apropierea Etiopiei. Orientul Africei şi Arabia devin pe zi ce trece adevărate zone de război, prin concentrările de trupe şi aprovizionările febrile pe care le face atât Italia cât şi Anglia. Izbucnirea războiului între Italia şi Abisinia va putea trage Anglia de partea regatului abisinian. Chiar dacă Anglia nu ar întră în război cu trupele sale, dar în tot cazul ar ajuta Abisinia pe alte căi ca: numiţii armament şi bani. Intre timp însă, s’a dovedit că şi Germania a dat pe ascuns mari cantităţi de mumiţii Abisiniei. Funcţionarii italieni cari erau pe teritoriul Abisiniei au primit ordin să părăsească această ţară, fapt care arată pe faţă intenţiile războinice ale Italiei. Se crede că colonelul englez Lawrbuce, — regele neîncoronat a! Arabiei — acela pe care englezii l-au făcut mort şi îngropat, ar fi viu şi agită populaţia mahomedană în contra Italiei şi în favorul unui protectorat englez asupra Abisiniei. — Mussolini a însărcint pe von Hessel, ambasadorul Germaniei la Roma, să transmită dlui Hitler anumite propuneri ale sale şi anume: Italia e dispusă să lase mână liberă Germaniei în chestiunea independenţei Austriei, dar în schimb Germania să nu se mai ocupe de chestiunea Abisiniană. Vizita la Budapesta a Feldmareşalului von Mackensen e foarte semnificativă şi denotă că intre Ungaria şi Germania există un pact militar secret. Asemenea şi între Germania şi Bulgaria, fapt dovedit prin vizita şi primirea grandioasa ce s’a făcut la Sofia generalului Goering, primul ministru al Prusiei. In mod logic putem deduce că, în cazul când Germania ar viola independenţa Austriei, ea ar avea asigurată mâna liberă din partea Italiei, precum şi concursul militar al Ungariei şi Bulgariei, în contra Micei Antante, care s’ar opune anex’unei Austriei la imperiul German. Sezonul ploilor în Abisinia se isprăveşte la sfârşitul lunei iunie, iar după această dată e foarte uşor ca ostilităţile să înceapă. Noi credem câ nici când de la încheierea păcii încoace Europa nu a fost aşa de aproape de război ca azi. — N. C. D.