Tribuna, iulie 1935 (Anul 8, nr. 396-398)

1935-07-07 / nr. 396

ui VIII Nr. 396 SIBIU, Duminecă 7vI«lie^19­,3S^o^ T PPETLJL Abonamentului La zilnic Pe 1 an Iei 500 Pe Vî an Iei 280 Pentru aucori­­tăţi şi instituţii 1000 Lei anual La săptămânal Pe 1 an Iei 15o Pe ll2 an „­80 T’* t Director: Nicolae C. DROC REDACŢII: Sibiu Str. Regina Maria Nr. 8 Bucureşti Bulevardul Elisabeta 24 Telefon 3.70.39. Ziar Naţional Independent Prețul unui exemplar 3 Lei Reparaţii de RADIO PROMT şi IEFTI­N Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 49 Administraţia: Sibiu Str. Regina Maria 8 Anunţuri: Lei 5 cm2 in pagina înse­­seratelor şi Lei 8 în pagi­na de text. NE-AU COTROPIT SPIONII! Ţara e împănată de spioni, s'a dovedit în atâtea rânduri dela război încoace« Ce e mai dureros, că chiar acei», cari sunt în serviciul, sau pri­mesc pensia statului român, sunt în organizaţiile de spionaj inamice. Astă iarnă s'a descoperit o nouă organiza­ţie de spionaj, în serviciul Ungariei, dar nu s’a dat nimic publicităţii pen­tru ca organele anchetatoare să poată descoperi toate legăturile bandei, com­pusă din locotenentul I. Antonescu, din Reg . inf., fosta sa soţie ungu­roaica Agnes Mann, Frantz Putnik, directorul societăţii ungureşti M.F.­ R. sucursala Giurgiu, Géza von Agh, Georges Bessel, supus elveţian, Ale­xandru Mann, Hie Oolopentza, şi Rita Oprişan, cari toţi au fost arestaţi şi depuşi la închisoarea Jilava. Procesul lor a început în ziu­a dle 26­­. c. în faţa Consiliului de Război al Corpului II Armată din Bucureşti. Sperăm că justiţia militară îşi va face pe deplin datoria, mai ales acum când suntem în ajunul unui nou răz­boi. —­ Sunt ani de zile de când am scris în coloanele acestui ziar, despre înarmările clandestine ale statelor în­vinse, am arătat că ţara e plină de spioni, cari lucrează mai ales în ca­pitală, apoi în Sibiu, (care e a doua garnizoană după Bucureşti) şi în toate oraşele ţării. Am avut curajul a nu­mi chiar fpe nume un individ care deşi expulzat de siguranţa statului, a fost protejat de un fost prefect de tristă amintire, individul a dispărut din Sibiu, iar acum, după trei ani, a reapărut în Bucureşti. Am cerut ca în fruntea serviciu­lui de siguranţă Sibiu, să fie un ro­mân, nu un minoritar, am cerut ca in oraşele de la frontiere, conducerea ser­viciilor publice, ca poştă, telegraf, căi ferate etc., să fie încredinţate numai românilor de sânge, dar n'am fost as­cultaţi decât în parte. S’au­ descoperit apoi spionii dela Poşta Centrală din Bucureşti — toţi bulgari, — cari transmiteau armatelor streine telegramele secrete ale statului major, a fost prins şi arestat escrocul Gábányi Béla, care după ce făcuse vre­o doi ani puşcărie în Viena, tot mai primea de la statul român pensie de căpitan şi carnet de clasa­t cu re­­ducere pe C. F. R, zic a fost dove­dit că făcea şi el spionaj în favoarea Ungariei, iar acum pe urmă a fost a­­rest lt banda de spioni în frunte cu locotenentul I. Antonescu O revistă franceză publică faptul că actualmente pe teritoriul diferitelor state ale Europei lucrează aproape 300.000 (trei sute mii) spioni în sol­da diferitelor ţâri. Inchipuiţi-vă câte zeci de miliarde se cheltuesc cu această formidabilă armată de spioni, când toate statele se plâng de sărăcie!? O mare parte a impozitelor plă­tite de oamenii săraci şi muncitori, dar doritori de pace, se cheltuesc în ve­derea războiului de mâine, ale cărui victime vor fi tot ei, cei mulţi şi să­raci! — Că Europa e plină de spioni, nu ne mirăm, când lumea e plină de şo­­me­r intelectuali, cari mor de foame, iar agenţii spionajului au lefuri de miniştrii. — Banul e ochiul dracului, iar foa­mea nu cunoşte nici tactică nici stra­tegie, nici Dumnezeu! Omul lihnit de foame face orice! Pentru ca pe viitor să micşorăm pericolul spionilor — căci de stârpit nu se va putea — se impun urmă­­toarele: 1. Odată cu modificarea constitu­­ţiei să se introducă şi pedeapsa cu moartea pentru spionaj şi trădare! 2. Revizuirea tuturor minoritarilor funcţionari de stat, inclusiv militarii — în special cei proveniţi din fostele monarhii — cari să nu mai aibă pos­turi de conducere, decât în subordine unde să fie de aproape supraveghiaţi. Pentru ajungerea acestui scop, vor fi supuşi la un sever examen de limba română, iar acei, cari totuşi au reuşit, dar nu inspiră încredere, vor fi pensionaţi! 3. Toţi minoritarii funcţionari de stat, azi în apropierea graniţelor, să fie mutaţi în Vechiul Regat! 4. Interzicerea căsătoriilor între funcţionarii de stat şi femeile mino­ritare ! Dacă ori pentru înfăptuirea Ro­­mâniei Mari au trebuit să moară 800.000 de români, azi, pentru men­ţinerea şi siguranţa ei pot fi împuş­caţi câţiva spioni şi trădători! Salvarea statului e suprema lege! Nicolae C. Droc. Din realizările Camerii de Muncă, Bucureşti. Carele alegorice ale „Lunei Bucureştilor“ Camera de muncă Bucureşti în a cărei circumscripţie intră capitala, judeţele Ilfov, Vlaşca şi Teleorman, desvoltă o activitate mai mult decât lăudabilă. Preşedintele Camerii, dl. Hie­r. Calciu, om de o rară energie şi un admirabil organizator, iar pe de altă parte un conştient şi inimos român, a reuşit pe deplin a ridica această in­stituţie la înălţimea rolului şi misiunii pentru care a fost creată . Lipsa de spaţiu nu ne permite— deocamdată — să arătăm ce a mun­cit şi ce se munceşte la această Ca­meră de Muncă, pe care o putem da ca model pentru toate instituţiile si­milare din ţară.­­ Pentru azi vom arătă numai o parte a activităţii depusă cu ocazia festivităţilor ce se desfăşoară cu oca­zia «Lunei Bucureştilor» şi anume «carele alegorice" cam­ defilând pe străzile capitalei au stârnit admiraţia unanimă a publicului. Aceste care alegorice au redat în mod fidel epoca veche dela 1885 şi epoca modernă dela 1935. Cofetăria dela 1885 era pe un car tras cu 4 boi, reprezentând o ran­chierie, iar cofetăria modernă era re­prezentată printr’o fabrică de bon­­boane. — Au participat: Dnii Oh. S. Soi­rescu, C. Zamfirescu, Roman Căpă­­ţină, Ştefan Căpăţină Şi David Geor­­gescu. — . &• •*'. «K tiVYI iţii. Război italo - abisinian. Situaţia politică internaţională e din nou critică. Diplomaţia germană e într’o acti­vitate febrilă, căutând a încurca iţele cancelariilor europene. Italia se pre­pară seria de război contra Abisiniei, trimiţând Incentinu noui trupe în Afri­ca de Nord. In acelaş timp însă Anglia îşi vede Interesele periclitate şi pentru a fi la adăpost concentrează numeroase trupe în taberile din coloniile situate In apropierea Etiopiei. Orientul Af­ricei şi Arabia devin pe zi ce trece adevărate zone de război, prin con­centrările de trupe şi aprovizionările febrile pe care le face atât Italia cât şi Anglia. Izbucnirea războiului între Italia şi Abisinia va putea trage Anglia de partea regatului abisinian. Chiar dacă Anglia nu ar întră în război cu trupele sale, dar în tot ca­zul ar ajuta Abisinia pe alte căi ca: numiţii armament şi bani. Intre timp însă, s’a dovedit că şi Germania a dat pe ascuns mari cantităţi de mu­miţii Abisiniei. Funcţionarii italieni cari erau pe teritoriul Abisiniei au primit ordin să părăsească această ţară, fapt care a­rată pe faţă intenţiile războinice ale Italiei. Se crede că colonelul englez Lawrbuce, — regele neîncoronat a! Arabiei — acela pe care englezii l-au făcut mort şi îngropat, ar fi viu şi agită populaţia mahomedană în contra Italiei şi în favorul unui protectorat englez asupra Abisiniei. — Mus­solini a însărcint pe von Hessel, ambasadorul Germaniei la Roma, să transmită dlui Hitler anumite propu­neri ale sale şi anume: Italia e dis­pusă să lase mână liberă Germaniei în chestiunea independenţei Austriei, dar în schimb Germania să nu se mai ocupe de chestiunea Abisiniană. Vizita la Budapesta a Feldmare­­şalului von Mackensen e foarte semni­ficativă şi denotă că intre Ungaria şi Germania există un pact militar se­cret. Asemenea şi între Germania şi Bulgaria, fapt dovedit prin vizita şi primirea grandioasa ce s’a făcut la Sofia generalului Goering, primul mi­nistru al Prusiei. In mod logic putem deduce că, în cazul când Germania ar viola inde­pendenţa Austriei, ea ar avea asigu­rată mâna liberă din partea Italiei, precum şi concursul militar al Unga­riei şi Bulgariei, în contra Micei An­tante, care s’ar opune anex’unei Au­striei la imperiul German. Sezonul ploilor în Abisinia se isprăveşte la sfârşitul lunei iunie, iar după această dată e foarte uşor ca ostilităţile să în­ceapă. Noi credem câ nici când de la încheierea păcii încoace Europa nu a fost aşa de aproape de război ca azi. — N. C. D.

Next