Tribuna, octombrie 1935 (Anul 8, nr. 401)
1935-10-06 / nr. 401
Pag. 2____________________ „TRIBUNA* Ţara piere şi baba se pieptină! — Baroni de coada vacii — Se vorbeşte cu insistenţi de modificarea Constituţiei. Ştim că mai mulţi sfii de partide au căzut de acord cu guvernul d-lui Tatârescu asupra acestei chestiuni. Noua Constituţie ar da mai multe drepturi executive şi ar aduce radicale modificări celei în vigoare. Ni se afirmă că prin noua Constituţie vor fi scoase de sub controlul parlamentului, trei ministere şi anume: internele, armata şi finanţele. Aşadar, după intenţia d lui Guţă Tătărescu, după votarea viitoarei Constituţii, d-lui Gavrilă Marinescu — sau orice alt urmaş a! său — te poate aresta şi gâtui în beciul poliției, căci nimeni n’are dreptul să-l tragă la răspundere, nici chiar un deputat care azi e încă socotit drept reprezentantul _____________________ Inaugurarea şoselei strategice Salişte-Novaci-Poiana Gorj Dumineci 6 octomvrie 1935 în prezenţa Suveranului, câtorva membrii ai guvernului şi oficialităţilor locale s’a făcut cu un deosebit fast inaugurarea şoselei alpine Sălişte-Novaci Poiana Gorj. Această şosea care este pentru noi românii de o extrem de însemnată importanţă din toate punctele de vedere, mai ales în caz de război, a cunoscut Duminecă, pe întreaga lungime de 150 km. care străbate masivul Sebeşului şi Oaşului, urcând până la înălţimea de 2090 m., oaspeţi rari. Această şosea crează o legătură rapidă strategică şi economici intre Salul Ardealului şi Nordul Oltenei. Asistenţa Pe peronul gării Sălişte unde urma să deschindă M. S. Regele, se adunaseră numeroşi invitaţi, iar de Sâmbătă noaptea au sosit Dnii Gh. Tătărascu, primul ministru, Ion Inculeţ ministrul internelor, R. Franasovici, ministrul comunicaţiilor, gen. Paul Angelescu ministrul apărării naţionale gen. Barbu Pârâianu, insp. gr. al Jandarmeriei, Eugen Bianu, dir. sig. V. V. Tilea, gen. Vasilescu Cristea, Nicolae Regman pref. Judeţului, Vulcu pref. Jud. Alba, Dr. Romulus Miocu pref. Jud. Hunedoara, Dr. Eugen Piso, I. Ciolan, Venican, Teclu, Radeş, Herzog, Hans Otto Roth parlamentarii judeţelor limitrofe, Dr. Al. Bărbat, Dr. Filipescu, prim procuror Piso, V. Pop, L. Muşu, protopop Borcea, V. Aron, chestor N. Ştefănescu, Căpitan Stamate, Dumitru Răcuciu primarul Săliştei, toti primpretorii, insp. Floaşiu, Bibu, reprezentanţii presei din Bucureşti şi Sibiu, etc. etc. Trenul regal a sosit in gara Sălişte la ora 940. Descinde din vagonul regal M. S. Regele însoţit de prinţul de Hohenholle şi Marele Voevod Mihai, fiind primit de către d. primministru şi ceilalţi membrii ai guvernului. Cuvântul de bun sosit a fost rostit de către D. Nicolae Regman prefectul judeţului, care a spus următoarele : Majestate ! Pământul judeţului Sibiu se înfioară până în adâncuri de sfinţenia paşilor Voştri. Văite şisvoerele cu murmurul lor cristelin Va înalţă imnuri de preaslavire Munţii se închină cu profunde evlcivie la umbra picioarelor Voastre, hoiarui a nu mai fi în veci şi de epururi graniţă meşteşugită şi vicleană între frate. Iar populaţia de pe aceste plaiuri, fericită de lumina fetei Voastre, Vă asigură de dragoste nefătărită, de credinţă neclintită şi de admiraţie de-votată urându-Vă din adâncul sufletului . Să trăiţi Majasta de ani mulţi şi glorioşi, îmbelşugaţi în înfăptuiri proprii să Vă ridice în azurul veşniciei. Să trăiţi Mejestate ! Ure! M S. Regele a mulţumit călduros d-lui prefect Nicolae Regman, pentru emoţionantele cuvinte adresate. Primarul Săliştei d. D. Răcuciu in numele acestei vrednice comune cu câteva scurte cuvinte e oferit Majestăţii Sale, tradiţionala pâine cu sare, după care apoi Suveranul i-a foc la volan în maşină, alături de d. Gh. Tătărescu. Aplauzele şi strigătele de „Ura" ale ţăranilor Sălişteni şi jur, curg frenetic şi interminabil, iar muzicile de ţarani intonează imnul regal. După terminarea imnului, Suveranul şi invitaţii au plecat în maşini pe şoseaua elpină nou construită. Comunele Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod şi Jina prin care trecea caravana înalţilor oaspeţi, au primit pe Rege şi moştenitorul Tronului cu entuziasm de dragoste din ţară de basm. In special Sâliştenii şi Poenareni cu minunatele lor costume naţionale au oferit oaspeţilor un pitoresc indescriptibil. M. S. Regele fac la intrarea în comuna Poiana, panglica, astfel inaugurând Şoseaua. Ca şi până la Poiana M. S. Regele şi de aci înainte, în comuna Jina, Dobra, Şugag, este primit pe tot parcursul comunelor cu fanfare, steaguri, tricolore în frunte cu şcolile, organizaţie de pompieri, străjeri, cercetaşi, premiltari etc. înalţii oaspeţi au parcurs apoi drumul pe vârful munţilor, scoborând pe serpentine destul de anevoioase, în valea Sebeşului. La câteva Km. depărtare de Novaci care este graniţa între Ardeal şi Oltenia, M. S. Regele a fost o masă cu oficialităţile şi invitaţii în mijlocul naturei, pe masivul Oaşului, mesa fiind servită într’un mod excelent de către d. Mitică Andronic, proprietarul marelui restaurant „Bulevard* din oraşul nostru. Suveranul, după masă s’a întreţinut cordial cu invitaţii, apoi însoţit de d. prim ministru Tătărescu, miniştri d. prefect Regman şi alţi oficiali, au coborât spre jud. Gorj în vechiul regat.* * • înregistrăm ca simplă informaţie faptul că d. prim ministru Tătărescu, în aşteptarea trenului regal le Sălişte, s’a întreţinut câteva minute cu d. V. V. Tilea fost ministru. Se cuvine a sublinia cu toată sinceritatea meritul incontestabil în special al d-lui prefect Regman şi colaboratorilor sale, pentru reuşită, dintre care remarcăm pe d. Chestor al poliţiei Sibiu, Nicolae Ştefănescu şi neobositului director al chestfirei, d. căpitan Stamete, naţiunii, cu atât mai puţin un „pârlit" de cetăţean. Dacă totuşi va avea curajul să interpeleze i se va răspunde scurt: „Constituţia mă opreşte să-ţi dau socoteală*’ sau: „Te rog să nu calci Constiuţia că voi fi nevoit să ţi-o aplic şi tale!" La administraţiile financiare din ţară, sau chiar la ministerul de finanţe, de se vor comite fraude de zeci şi sute de milioane, ori de se vor tipări bonuri de impozite false, ori de ţi se va cere sperţuri pe cari nu vrei să le dai, nu va putea nimeni să tragă la răspundere pe vinovat, că riscă să i se astupe gura pe vecii vecilor ca lui Ciumetti — dar cu prevederea şi îndeplinirea nouilor forme constituţionale! La armată de se va întâmpla o nouă hoţie gen „Skoda*’, ori o tâlhărie gen „Ferrochimica’ — unde obuze de miliarde, în perfectă stare, au fost vândute unei societăţi străine ca fier vechiu — nimeni nu va putea crâcni un cuvânt, fiind vorba de ,,interesele apărării naţionale“ şi deci discuţia e interzisă de noua Constituţie! La fel va fi şi cu politiciani de azi din Ardeal, cari în timpul războiului s’au înghesuit la seminariile teologice, — fiind astfel sentiţi — şi nici în România Mare n’au mai făcut armata, dar s’au făcut mari gheşeftari, advocaţi, funcţionari, deputafi etc. Nici de ei nu se va mai putea vorbi fiind în joc ,,interesele armatei”. Tot prin noua Constituţie e vorba să se acorde titluri nobiliare de: conţi, baroni, vicenţi, marchizi, sau poate pentru a ne aduce aminte de vremea lui Ştefan cel Mare se vor numi: paharnici, vistiernici, cornişi, ori mari cornişi, spâtări etc. Ce lipsea nenorocitei ţâri, suptă de toate liftele păgâne, prin trusturi şi carteluri? De ce a dat oftica în Stan Păduche din Prislop? Că nu are ţara titluri de nobleţă? E vorba însă ca aceste titluri de nobleţă să se vândă pe bani, ori în acest caz numai şnapanii cei mari, numai tâlharii înjobenaţi, în frac şi decoraţii, vor putea să-şi cumpere titluri! Aceştia însă — în marea lor majoritate — vor fi numai străini, căci numai ei n'au avut milă de această ţară! Cu banii plătiţi vom avea: Contele Lichiardop© (şi lichea şi cu polu’n coadă) ori Eugen Grosz, conte de Cagero. Dacă însă — prin excepţie — se vor da titluri nobiliare și pentru servicii extraordinare aduse patriei vom avea: General Cihosky — marchiz de Skoda, dacă nu se va opune dl. Bentoiu, pretinzând pentru desa acest titlu, Falcoianu, fostul director general al Imprimeriilor statutului, — cel care a furat 60 milioane — va pretinde titlul de „vistiernic" al Monitorului Oficial, iar Vasilescu-Cantalup, — cel cu transferul de devize— va pretinde titlul de Marchiz de Belgia iar Aristide Blank,— cel care a lăsat pe drumuri mii de foşti deponenţi ai băncii sale, — se va numi: Contele de Sterpelescu, iar d-l Gavrila Marinescu se va numi: Marchiz de Cărămidă, etc. etc. Noi însă, contribuabilii, cari tragem din greu la carul statului, ca să-i ghiftuim cu sudoarea şi sângele nostru, pe tâlharii înjobenaţi împreaunâ cu cocotele şi codoşii lor, noi, copii de ţărani neaoşi, pretindem să ni se lase titlul de Baroni de coada vacii. Dacă actuala Constituţie e călcată în picioare, dacă d-l Obercenzor Eugen Titeanu ţine ţara sub cenzură şi stare de asediu, de ce să se mai cheltuiască bani cu modificarea ei, mai bine să o batjocorească maideparte: — că nu-i picat, doar n’au jurat pe ea — ori să lase locul altor guvernanţi mai cinstiţi! Nicolae C. Droc. Nr. 401 Solemnitatea deschiderii şcoalei de ofiţeri de infanterie „Principele Carol“ din Sibiu Deşi venim cu cele de mai jos cam tardiv (din motive independente de voinţa noastră), totuşi nu găsim fără importanţă această slovă ce va ilustra solemnitatea şcolii de ofiţeri de inf. „Principele Carol" care s-a ţinut Duminica trecută. Din asistenţa selectă şi oficială am remarcat pe următorii domnii: Gen. Virgil Economu, comand. corp. Vil A., prefectul judeţului, dr. Nicolae Regman, deputat şi primar al municipiului dr. Eugen Piso, dr. Ch. Preda, vicepreşedintele Astrei, generalii : Vasilescu Cristea, comand. Div. 18 Inf. Dumitru Gheorghe comand. Brig. 18 Inf, col. Ion Sipiceanu, comand. şcoalei, col. Bârzotescu, comand. şcoalei aplicaţie a Infanteriei, col. Gheorghe Tomalde, de la reg. 36 obuzerie, col. Costescu, corn. 35 art., col. Radul Băldescu şeful Stat Maj. Div. 18, col. Chivorici şeful Stat. Maj. C. Z. A. protoereu lt. col. Ion Dăncilă, col. intend. Grigorovici, şeful serv. de intend. al corp. Vil A., lt. col. Manulescu, ajut. comand. al şcoalei, prof. Dincuiescu, prof. Stancov, maiori profesori: Mihăilescu, Chiriţă Ionescu C-tin, ajutantul şcoalei, Ionescu Atanasie, Almăşeanu, Petra, Haass Petre, comand. bat. elevi, Frunzetti Gh. dir. stud.; căpitani: Ionescu Nicolae, Socol, căp. Krauss, Buda Vasile, N. Ştefănescu, chestorul poliţiei, av. Munteanu, Silviu Lazăr, publicist, lt. med. N. Bâlu, It. Bratu etc. Serviciul religios a fost oficiat pe platoul din curtea şcoalei, de către protoereu lt. col. Dăncilă, răspunsurile fiind date de corul elevilor condus de d. prof. Stancov, care se dovedit un dirijor de perspective excelente. Spiritualul garnizoanei în cuvântarea sa rostită imediat după serviciul religios îndeamnă a se pune sub ocrotirea crucii şi spadei, deocamdată voinţa, de a ajunge aceşti elevi militari acolo de unde să poată purta cu mândrie şi spada şi să cinstească şi crucea. Noul comandant al şcoalei , col. Sipiceanu, cu un cuvânt ostăşesc demn de preţuirea d-sale, dă elevilor îndemnul de a se structura adânc în sensul ideii de militar pentru a putea reuşi să fie mâine buni ofiţeri. La masa camaraderească — la care au participat toţii ofiţerii, autorităţile civile şi ziariştii “, a toastat cel dintâi d. general Comand, al C. A. V. Economu, care adresându-se ofiţerilor instructori ai elevilor, face un apel camaraderesc în sensul de a şi depune toate eforturle fizice şi spirituale la pregătirea viitoriilor ofiţeri D. N. Regman, prefectuljudeţului, ridicând paharul, declară că şi autorităţile civile locale sunt profunde în consensul celor rostite de antivorbitori şi închei asigurând armata de toată dragostea şi sprijinul d-sale şi al celorlalte oficialităţi civile. D. Colţ Sipiceanu mai vorbeşte şi aci la masă spunând d-lor ofiţeri comandaţi ai elevilor că depinde de instructorii de azi ca viitorii ofiţeri să devină ceea ce se aşteaptă. O sa asigură pe d. ofiţeri şi profesori de întreaga sa dăruire spirituală în sensul de bine. în cele din urmă răspunde din partea ofiţerilor d. lt. col. Manolescu ajutorul de comandant al şcoalei, care într’o scurtă şi înflăcărată vervă promite noului comandant că-şi vor face cu conştinciozitate toţi cei indicaţi datoria pe deplin.