Tribuna, aprilie 1936 (Anul 1, nr. 1-3)
1936-04-05 / nr. 1
Anul I Nr. 1 iU SIBIU, 5 Aprilie 1936 Prețul unui exemplar 3 Lei Nu e reclamă Nici minciună Cafean" r E cea km S I b Str. Regina Telefon 93 1 * 15 baniP«*‘ai SIBIU - Strada Râului No 6 ZIARIOUA PROPRIETAR: ALEX. TOMICI SEVERIN Reparaţii de RADIO DIRECTOR: NICOLAE C. DROC ADMINISTRAŢIA, — SIBIU Str. Faurului Nr. 17 NAJIONAL INDEPENDENT REDACTIA: PROMT si IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 40 Deputatul Ilie Floaşiu cască în parlament Tentativa de asasinat moral Opinia publică sibiană a rămas uluită faţă de nemaipomenita îndrăzneală, a deputatului nostru, cu renumeşte Floaşiu — prin nereuşita tentativă de asasinat moral, încercat printr’o imundă gazetă jidovească din capitală, împotriva dlui Nic. C. Droc — directorul ziarului „Tribuna", La luptă ! *' Aflând donarul »Tribuna«, condus de dl. Nicolae Droc, timp de 9 ani, a fost suprimat, pe timp nelimitat, pentru marele păcat de a fi fost un curagios organ de luptă, care a arătat opiniei publice greşelile şi păcatele conducătorilor vremelnici ai ţării, am hotărât a scoate un nou organ, care să umple golul şi să ţină trează conştiinţa naţională, în aceste vremuri de grele frământări, când românul nu mai ere alt drept viera lui decât a munci, a plăti şi a tăcea! Ne vom face datoria şi vom ţintui la stâlpul infamiei pe toţi profitorii banului public, pe toţi politicienii venali, pe toji deţinătorii ai puterii de stat, cari consideră pe cetăţenii contribuabili drept sclavii lor, în loc să se considere ei la dispoziţia cetăţenilor! Vom menţine trează conştiinţa naţională, vom lupta pentru întâietatea românilor, in baza dreptului de naţiune dominantă, dar vom recunoaşte dreptul la viaţă al fiecărui cetăţean român. Vom lupta pentru instituţiile de bază ale statului român: şcoala, biserica, justiţia şi armata, dar vom demasca pe toţi cei cari le necinstesc ! Vom lupta pentru monarhia constituţională, singură ,capabilă a menţine echilibrul forţelor politice, şi vom înfiera pe debatorii şi uzurpatorii ei. Vom fi o tribună a tuturor cetăţenilor, prin care fiecare îşi poate spune cuvântul! Cu acest program pornim la luptă! Tribuna Nouă. Scrim aceste rânduri animaţi de un spirit cu totul obiectiv şi cu bine cunoscuta pondere cu care autorul acestor rânduri îşi mărturiseşte credinţele — demascând în acelaş timp, personalitatea de tristă memorie a aceluia de n’ar mai fi fost, deputatul de azi — dl. Ilie Floaşiu... E ştiut că trăznetul nu se precipita decât asupra culmilor, asupra înălţimilor. Tufa nemernică şi pipernicită e ferită de lovitura trâznetelor, pe când stejarul falnic cu coroana desfăşurată maiestos spre cer, stă veşnic sub ameninţarea săgeţii de foc. E o lege fizică, care îşi are aplicare şi în viaţa socială. Pentru fenomenele fizice s’a găsit leacul de a feri înălţimea — opera strădaniei omului — de lovitura trăznetuluî. In viaţa socială din păcate nu s’a născocit paratonerul, care să ferească autoritatea morala, capacitatea intelectuală, — energia creatoare, de calomnia şi cabala celor bicisnici şi nemernici, — în speţă cum e deputatul nostru. Cu cât o individualitate ese din comun, se ridică deasupra mediocrităţii, se afirmă ca o forţă, cu atât se expune la lovituri mai laşe. Iată cazul deputatului Ilie Floaşiu, acela care a atentat la castitatea tinerelor fete sărace, care în schimbul câtorva mii de lei şi-au pierdut... virginitatea feciorelnică. Cunoaştem foarte multe cazuri de atentate la pudoare, săvârşite de bestia umană, Ilie Floaşiu, care de când este deputat, odată a căscat şi el, oarecum mirat în parlament. încercarea de asasinat moral în contra directorului nostru nu i-a reuşit, rămânând o simplă tentativă ca dovadă peremptorie nu numai de dârjenia celui ce trebuia suspendat — Tribuna d-lui Droc, care nu e omul, ce se lasă a fi asasinat — de către putregaiul unei politici deşănţate — atunci când există o justiţie imanentă, implacabila, vindicativă. Cine va încumeta vreodată să facă biografia dlui Droc, va trebui să refacă istoria românizării Sibiului, cotropite de străini. Şi aci trebuie să fac o mică paranteză. Cred că este cunoscut opiniei publice sibiene, cazul cu răsturnarea primarului român dr. Ovidiu Ivan, — în urma pactului electoral încheiat cu saşii — şi înlocuirea lui, cu primar de sas. Urma ca peste o mie de măereni, să defileze şi să protesteze cu vehemenţă, în contra acestei intenţii de batjocorire a românismului sibian. Măierenii, care urmau să protesteze în faţa prefectului dr. Regman şi deputatului dr. Piso, — cerându-Ie intervenţia telegrafică la guvern — pentru numirea unui primar român, n’au mai apărut, în aceea duminică la orele 6 seara, iar consecinţa ar fi fost că a doua zi, s’ar fi instalat ca primar al Sibiului, domnul dr. Gündisch. Ştim că la mijloc a fost o trădare ! Intenţia măierenilor a fost adusă la cunoştinţa şefilor liberali, cari au dispus ca manifestaţia să nu mai aibe loc sub nici un motiv. Văzând că situaţia românismului sibian e periclitată şi ne mai având alte mijloace de difuzare rapidă a acestei palme ce se pregătea sibienilor, dl. Nic. C. Droc, a luat o tinichea pe care lovind-o cu un băţ, din înălţimea unei trăsuri a dat alarma, la orele 6.20 seara, strângând în jurul său în câteva minute peste 2000 de cetăţeni, oprind circulaţia pe stradă Regina Maria. Graţie acestei idei originale, românismul sibian a fost trezit, ameninţând guvernul cu ocuparea cu forţa a primăriei , nepermiţând instalarea unui primar sas. Efectul s’a văzut! In locul dlui dr. Giindisch, a fost instalat un primar român, dl. dr. Piso, iar guvernul a fost nevoit sub presiunea poporului revoltat, să convingă pe saşii, să se mulţumească cu un viceprimar sas. Dl. Droc, astfel a intrat în legendă, pe când atentatorul la bunele moravuri Ilie Floaşiu, va întră în amintirea unor romane de tristă memorie. Blocul infamiilor oricât de abil constituit, lasă fisuri prin care străbate apa vie a adevărului, care îl sfărâmă în bucăţi. Cinismul bestial al lighioanelor din Sărindar, care n’au nici măcar curajul să semneze articolele, au devenit în ultima vreme de o prezumţiozitate copilărească. Dacă interpelarea în cameră a deputatului Floaşiu, fost liberal , azi naţionalist de paradă ar fi fost justă, de ce a lăsat ca în ultimul timp, să i se urzească în umbră ţesătura unei cabale anormalităţi înscenând o complicitate de amor cu faimosul Socol, de la „Zorile“, căruia dăduse ospitalitate unor rânduri eretice, din punctul său de vedere naţional ? Ruşine Floaşiule! Aşa nu se face naţionalism, când eşti vândut cu suflet jidanilor şi încurajaţi de banii spurcaţi a lui Iuda, te-a pus bine — adică pardon — cu botul pe labe. Azi între noi, miroşi a stârv împuţit şi regret că pentru prima (Continuare în pag. 2 a) Biblioteca Judett nil *P21413*