Tribuna Sibiului, martie 1968 (Anul 1, nr. 11-37)
1968-03-01 / nr. 11
Anul I nr. 11 Gospodarii harnici nu se dezmint Se cunoaşte hărnicia cetăţenilor din circumscripţia electorală nr. 162 din Sibiu şi a deputatului lor Moise Timariu, din anii trecuţi, cînd s-au situat în fruntea acţiunilor de înfrumuseţare a oraşului. Consecvenţi în munca obştească, 219 cetăţeni din străzile Sălciilor, Mărului, Vişinilor, Fragilor, Nucului, Gutuiului, Prunelor, Strugurilor şi Părului, au ieşit zilele trecute în mai multe rînduri la transportul zăpezii în rîul Rodbav, desfundarea canalelor de scurgere, curăţirea rigolelor şi greblatul zonelor verzi. Recent, în străzile Gutuiului, Vişinilor, Strugurilor şi Părului a intrat în funcţiune reţeaua de apă peLa magazinul alimentar cu autoservire, din strada N. Bălcescu din Sibiu, se află în vînzare făină de malţ pentru sugari, preambalată, cu termen depăşit. tabilă, extinsă cu contribuţia cetăţenilor, urmînd ca în celelalte străzi din circumscripţie să continue lucrările de urbanizare în acest an. In scopul înfrumuseţării străzilor şi a zonelor verzi din circumscripţie s-au însămînţat flori pentru răsaduri care vor fi plantate tot în cadrul muncilor voluntare. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţa. In contrast cu iniţiativele menţionate mai sus, în circumscripţiile vecine 157 şi 153 (deputaţi Martin Talgot şi Felicia Ilin) este un total dezinteres şi acum ca şi în anul trecut. Din textul de pe ambalaj rezultă că acest produs a fost fabricat în septembrie 1967 și are o valabilitate de 90 de zile. Ce are de spus conducerea O.C.L. Alimentara? Mărfuri cu termen depășit Să fie remediate „remedierile” Blocurile 1—6 din cartierul Hipodrom au intrat în folosinţă anul trecut fără a li se face recepţia definitivă, constatîndu-se unele defecţiuni şi necesitatea remedierii lor. Aceste defecţiuni sunt mai numeroase la instalaţiile sanitare, la cele de încălzire, apoi sunt puşcături în pereţi din cauza varului stins în condiţii necorespunzătoare, binale deficitare datorită lemnului umed, carenţe la canalele termice pentru încălzire etc. Blocurile respective se află în termen de garanţie, constructorul (Grupul de şantiere nr. 2 Sibiu) fiind obligat să execute remedierile. Şcolile generale nr. 20 şi 21 au fost date în folosinţă tot pe bază de recepţie provizorie, rămînînd în garanţie pentru anumite remedieri la lucrările de finisare. Deşi la unele din aceste clădiri a expirat termenul de garanţie şi cu toate că în prezent nu are front de lucru, constructorul nu-şi onorează obligaţiile, tărăgănînd remedierea deficienţelor semnalate în documentele provizorii de recepţie. Tipuri noi de mobilă în magazinele O.C.L. Metalochimice au intrat în vînzare cîteva noi tipuri de mobilă produsă de industria locală: camere combinate „Stejeriş“, canapele „Carpaţi“ şi „Elegant“, bucătării „Păltiniş“ şi „Sibiu“, camere combinate „Nufărul“ şi biblioteci. Au fost, de asemenea, puse în vînzare tipuri de mobilă, creaţii ale altor fabrici din ţară. Remarcăm între ele bucătăriile „Carmen“ şi „Poiana“ şi camera combinată „Select“. Noutatea principală a zilei o constituie faptul că in magazinele sibiene de specialitate au început să fie vîndute piese separate, cum ar fi: dulapuri, mese, scaune, cuiere. Curieru Morar Zaharia — Cisnădie. Pentru anul 1966 nu aveţi dreptul la concediul de odihnă şi nici la compensarea în bani a acestui drept, întrucît aţi depăşit termenul de un an, prevăzut de art. 118 din codul muncii, înăuntrul căruia trebuie să-l reclamaţi. Pentru anul 1967 aveţi dreptul să pretindeţi compensarea concediului în bani dacă acesta nu a fost efectuat pînă în ianuarie 1968, cînd afirmaţi că aţi făcut lichidarea. Munteanu Eva şi Murărescu Elena — Casa copilului Sibiu: Potrivit legii privind concediul de odihnă al salariaţilor şi avizului C.S.P.C.S., angajaţilor propuşi pentru pensionare nu li se compensează în bani concediul, ci li se va acorda efectiv concediul integral, înainte de data încetării contractului de muncă şi a datei la care se precizează de unitate că a încetat salarizarea. Data deciziei de pensionare va fi aceea a ultimei zile pînă la care aţi fost salarizate, prelungindu-se timpul de muncă după expirarea concediului de incapacitate cu numărul de zile necesar concediului de odihnă. Gromes Ion — Sibiu: Transferul nu se mai poate acorda de către unitatea care v-a desfăcut contractul de muncă în baza art. 20 lit. b din codul muncii, iar unitatea la care v-aţi încadrat nu are voie să opereze un asemenea transfer după o întrerupere a muncii de 2 luni de zile. Transferul implică o continuitate în muncă ce nu poate fi întreruptă mai mult de 2 zile. Miclea Iorgu — Mediaş: 1. Dacă aţi devenit disponibil prin reducere de personal în urma reorganizării unităţii, primiţi drepturile de salar tarifar pe 3 luni de zile de la desfacerea contractului de muncă, plus preavizul, concediul pe lunile din an lucrate, indemnizaţia de stat pentru copil şi continuitatea în muncă. Hotărîrea Consiliului de Miniştri, ce reglementează aceste probleme, prevede că dacă vi s-a dat o repartizare în altă unitate şi,aceasta este refuzată cu rea voinţă, plata acestor compensaţii poate fi sistată. 2. Timpul cît aţi efectuat stagiul militar se adaugă la vechimea în muncă pentru calculul drepturilor de concediu, şi a oricăror alte drepturi, chiar dacă înainte de încorporare nu aţi fost angajat. GEORGE DAN, jurisconsult O nouă hală industrială la fabrica „Libertatea“ din Sibiu. Curăţenia oraşului nu poate rămîne numai în sarcina organelor administrative Buna organizare a întreprinderii municipale, dar şi iniţiativa cetăţenească E vremea ghioceilor şi pe lîngă reflecţiile sentimentale, ne gîndim şi la nişte utile treburi edilitare, fireşti în fiecare început de primăvară. Se acţionează destul de lent în ceea ce priveşte curăţenia oraşului. La ora prînzului întîlneşti pe străzi coşuri cu hîrtii răsturnate, în parcuri resturi de tot felul, pe străzi, grămezi de noroi neridicate, gropi, şanţuri, spărturi în trotuar (strada Gheorghe Lazăr şi atîtea altele), pereţi stropiţi pînă sub ferestre etc. „Noi am făcut planuri de muncă şi am trasat sarcini — spunea tovarăşul Ion Oană, şeful secţiei organizatorice a municipiului Sibiu. Comitetele de blocuri şi de circumscripţii trebuie să treacă imediat la curăţirea rămăşiţilor după topirea zăpezii. Tăierea arborilor uscaţi, completarea gardurilor vii, cultivatul florilor, iată cîteva din sarcinile imediate la care fiecare cetăţean poate şi trebuie să participe“. Comitetele de circumscripţii şi de broşuri au prevăzut asemenea obiective în planurile de muncă. Dar, în Terezian, între toate blocurile şi în spaţiile verzi domneşte o dezordine care dă buzna, pe uşa apartamentelor. In cartierul Hipodrom sunt greutăţi mai mari, e noroiul care nu permite, deocamdată o intervenţie imediată. Acolo domnesc în voie grămezi de hîrtie lîngă tuberoanele scoase la licitaţie în mijlocul spaţiului dintre blocuri. Pe străzile oraşului se fac grămezi de pămînt care rămîn acolo cu zilele pentru a se împrăştia din nou. Şi de ce atîta noroi pe străzile oraşului? De ce tractoarele, autocamioanele şi alte mijloace de transport care ies de pe şantierele de construcţii, trebuie neapărat să intre în oraş cu tone întregi de nord pentru ca întreprinderea comunală să nu prididească cu strîngerea şi transportul acestuia. întreprinderea comunală, acest sector al deservirii publice, a rămas în urmă faţă de alte sectoare. Există şi cauze obiective, înzestrarea tehnică e deficitară încă. S-a constatat totuşi că munca n-a fost suficient organizată. Dumitru Buta, directorul întreprinderii comunale Sibiu, ne-a asigurat că anul acesta se va îmbunătăţi substanţial activitatea acestei întreprinderi. „Ne-am propus (în urma unor constatări atente) ca la sfîrşitul anului să nu mai păgubim statul cu 500 000 lei, pierderi planificate, ci să trecem, dacă se poate, la beneficii. Pentru aceasta s-a stabilit un colectiv de specialişti care se ocupă în mod deosebit de organizarea muncii“. Dar curăţenia, ordinea, trebuie mai mult întreţinute decît făcute. Iată ce ne declară în acest sens doctorul Ion...Boua de la Inspectoratul sanitar judeţean: „Există ţări in care echipe de pionieri îşi aduc o contribuţie de seamă la întreţinerea curăţeniei. Cînd un drumeţ a aruncat o hîrtie, ţigara sau altceva, aceştia ii anunţă cu amabilitate „pierderea“. F, o scurtă dar serioasă lecţie. La noi, după o zi, tot oraşul e plin cu mucuri de ţigări, ambalaje de îngheţată, seminţe etc. Să nu mai vorbim de bileţelele şi anunţurile de pe geamuri, pomi, stîlpi, a căror existenţă trebuie curmată. E foarte neplăcut cînd te întîlneşti pe stradă cu un camion încărcat cu oase de la Abator sau de la I.M.C.C. Cît costă oare acoperirea acestora cu o prelată?“ Doctorul Constantin Nanu de la Inspectoratul sanitar judeţean îşi exprima nemulţumirea pentru felul în care se scot pentru vînzare lăzile cu îngheţată în stradă. Sticlele cu lapte sînt lăsate uneori pînă la prînz în stradă, acolo unde au fost lăsate de dimineaţă. De ce? Din comoditate. Discuţii multiple s-au purtat asupra înfăţişării cartierelor de la marginea oraşului, în cartierul din Calea Poplăcii se va construi un crematoriu pentru a se desfiinţa groapa de gunoi. Crematorii mai mici ar fi necesare în multe alte cartiere. Pentru amenajări în Hipodrom s-a prevăzut 1 700 000 lei. De a-■jpsemsnra* ’prevjibili 'sume pentru ‘ amenajări în Terezian şi alte car- tiere. Important este pentru început ca toţi cetăţenii să participe activ la primenirea oraşului, la înnoirea lui pe măsura forţelor noastre. Şi forţe există. G. FĂGET Cheltuielile neproductive frîneaza rentabilitatea întreprinderilor (Urmare din pag. I) dus la imobilizări de mijloace circulante, creînd un dezechilibru între încasări și plăţi. Aceasta, implicit a dus la apariţia de împrumuturi bancare restante, pentru care întreprinderile plătesc dobînzi penalizatoare. De aceea, apariţia şi existenţa împrumuturilor bancare restante trebuie să constituie un semnal de alarmă şi să fie în atenţia factorilor de răspundere din întreprinderi, pentru a lua de îndată cele mai potrivite măsuri pentru redresarea şi normalizarea situaţiei financiare. Astfel de dobînzi penalizatoare, plătite pentru împrumuturile restante, au încărcat nejustificat preţul de cost în anul trecut, la: Uzina chimico-metalurgică din Copşa Mică, cu 1 403 mii lei, la uzina „Independenţa“ Sibiu, cu 499 mii lei, la fabrica „Libertatea“ Sibiu, cu 413 mii lei şi altele. Analiza cheltuielilor neproductive a scos la iveală că aceleaşi întreprinderi manifestă deficienţe în ceea ce priveşte respectarea disciplinei de plan şi în special a disciplinei contractuale. Cele mai mari penalizări de acest gen au fost plătite de fabrica „Libertatea“. Lipsa de ritmicitate în realizarea planului de producţie a contribuit în mare măsură la depăşirea termenelor contractuale, ceea ce a dus la plata penalizărilor pentru întîrzierile în livrări. O altă categorie de cheltuieli neproductive o constituie sumele planificate în preţul de cost drept cheltuieli administrativ-gospodăreşti, care nu se încadrează în dispoziţiile legale sau nu sunt justificate din punct de vedere economic. Cu ocazia înregistrărilor anuale ale acestor cheltuieli administrativgospodăreşti, organele de control bancare au descoperit importante rezerve pe care şi le-au făcut întreprinderile cu prilejul planificării preţului de cost. Astfel, în acţiunea de analiză şi înregistrare pe anul 1967, s-au identificat asemenea rezerve în preţul de cost la majoritatea întreprinderilor, care au fost atrase la buget şi care la nivelul judeţului însumează peste 7 milioane lei. Rezervele mai importante au fost depistate şi atrase la buget de la întreprinderea industrială oraş Sibiu, fabrica „Libertatea“ Sibiu, Uzina mecanică Mîrşa, „Carbosin“ Copşa Mică, „Automecanica“ Mediaş şi altele. Aşa cum am arătat, cheltuieli neproductive se întîlnesc, sub diverse forme, în toate fazele procesului de producţie. Spre exemplu fabrica „Libertatea“ Sibiu, pentru defecte de calitate (semne în ţesături) a acordat beneficiarilor bonificaţii în sumă de aproape 2 milioane lei, cu influenţe negative asupra preţului de cost, a beneficiului şi deci a rentabilităţii. Cele peste 35 milioane lei cheltuieli neproductive, înregistrate în 1967, au constituit fără îndoială o piedică în creşterea rentabilităţii. Ele vor trebui să constituie un semnal de alarmă pentru factorii de răspundere din toate întreprinderile judeţului nostru, cărora le revine sarcina să ia cele mai potrivite măsuri pentru a face în mod sistematic analiza acestora, pentru descoperirea lipsurilor şi neajunsurilor ce se manifestă, mobilizarea tuturor rezervelor, în vederea reducerii continue a costurilor de producţie. Fiind la început de an, se impune ca în întreprinderile menţionate, sfera analizei cheltuielilor neproductive să fie mult lărgită, în sensul cuprinderii tuturor cheltuielilor neeconomicoase care se întîlnesc în etapele procesului de producţie. Dacă toate serviciile funcţionale din întreprinderi vor fi atrase în mai mare măsură în acţiunea de prevenire, micşorarea şi eliminarea treptată a cheltuielilor neproductive, se va realiza o folosire mai judicioasă a mijloacelor materiale şi financiare precum şi o creştere a eficienţei activităţii economice. TRIBUNA SIBIULUI SCRISORI PE ADRESA REDACŢIEI O propunere justificată Inginerul N. Teodorescu de la U.J.C.A.P. Sibiu, în numele unui grup de cetăţeni din Mediaş, mutaţi cu serviciul la Sibiu, ne scrie: „Este necesar a se asigura transportul pe C.F.R. de la Sibiu la Mediaş fără întrerupere la Copşa Mică. In acest sens propunem ca trenul personal 2 064, cu plecarea din Copşa Mică la ora 5,06, să plece la aceeaşi oră însă din Mediaş, iar trenul 2 065 cu plecarea din Sibiu la 16,39 să fie prelungit pînă la staţia Mediaş." Considerăm că în acest mod se poate rezolva operativ situaţia deplasării salariaților la Sibiu, până la modificarea mersului trenurilor. Muncile agricole la timp şi în bune co (Urmare din pag. I) vitate. Cele 450 tone cartofi de sămînţă din soiuri cu mare valoare biologică (Ora, Merkur, Volan) sunt păstrate cu siguranţa temperaturilor constante, în condiţii excepţionale, în moderna pivniţă-depozit a C.A.P. Cele 25 tone ovăz necesare însămînţărilor au fost condiţionate cu SU 4. Din această cantitate s-au luat două probe şi au fost trimise laboratorului pentru controlul seminţelor Sibiu, iar în cel mai scurt timp se vor preda la baza Arpaş 4,2 tone porumb pentru care se va primi de la Agrosem cantitatea echivalentă în soiuri de înaltă productivitate (H.D.97, H.D.98). Pentru fertilizarea solurilor în această primăvară, unitatea va folosi 62 tone îngrăşăminte chimice azotoase şi 128 tone superfosfat, cantităţi ce se găsesc deja depozitate în magaziile C.A.P. Streza-Cîrţişoara. Din discuţia avută cu tovarăşul inginer Gheorghe Grădinaru, a reieşit că pînă acum s-ar fi putut aplica superfosfatul pe cele 120 hectare destinate însămînţărilor cu ovăz. Dar deficienţele de organizare a muncii au dus la tărăgănarea lucrărilor care va determina aglomerarea lucrărilor în următoarea perioadă. Este drept, acum cînd terenul este desfundat nu se poate vorbi de intrarea în teren a tractorului pentru împrăștierea superfosfatului cu mașina. Dar timpul bun de pînă acum nu putea fi folosit? Consiliul de conducere are datoria de a lua măsuri imediate pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a campaniei de însămînţări din primăvară. Executînd din plin lucrările agricole în conformitate cu prevederile planului anual de producţie, planului de măsuri tehnico-organizatorice şi planurilor operative, se vor crea condiţii pentru obţinerea unor recolte la nivelul posibilităţilor, asigurîndu-se de pe acum realizarea şi depăşirea prevederilor indicatorilor de plan, a veniturilor planificate. Noul cămin al Grupului şcolar „Independenţa“ Sibiu, dispunind de 375 locuri, bibliotecă, cabinet medical și grup social. Pag. 3 „Profesiunea“ de a nu profesa nimic (Urmare din pag. I) Iată prima faptă (infracţională): Cu ceva mai mult de o lună în urmă, trei tineri sibieni „fără ocupaţie“ — Ghiţă Horia Dumitru (25 de ani), Dogaru Ioan (29 de ani) şi Răducanu Constantin (20 de ani) — s-au întîlnit în jurul unei mese de la restaurantul „Dunărea“. Apoi, bine dispuşi, s-au gîndit că ar fi bine să vadă şi un film ce rula la clubul uzinei „Independenţa". Avînd încă timp la dispoziţie, au început să colinde sălile clubului. Aşa au ajuns şi în faţa uşii cineclubului (închisă cu siguranţă, dar nu pentru ei), de unde au luat un magnetofon şi un aparat de filmat — după acte —în valoare de 6 500 lei. „Achiziţia“ le-a schimbat, pe dată, planul pentru acea seară şi au plecat la . .. Bucureşti. Şi, a doua zi, în timp ce la Miliţia din Sibiu se făcea reclamaţia prin care se semnala furtul, un lucrător al Miliţiei din Bucureşti îi „captura" pe cei trei prieteni, care, de-acum înainte, vor rămîne mult timp nedespărţiţi. Răducanu mai puţin, căci este la primul său pas de acest fel. Ghiţă Horia Dumitru, însă, mai are două condamnări de cîte doi ani şi jumătate, tot pentru furt, iar Dogaru Ioan o condamnare de un an, pentru înşelăciune în dauna avutului obştesc. Pînă acum, justiţia nu s-a pronunţat, dar, categoric, va aprecia nivelul „calificării“ lor şi le va da un număr de ani de detenţiune mai mare decît novicelui lor prieten. Al doilea fapt (tot infracţional). La 28 de ani, Rîpu Valentin — de asemenea fără ocupaţie — are cinci condamnări executate (în total 13 ani şi 10 luni), iar acum a mai primit încă două. Ultimul său proces a fost iscat de „slăbiciunea“-i pentru, băutură şi de „curajul“, fără margini, pe care-l are apoi. La 9 februarie, sub influenţa alcoolului, acostează un om ce ieşea dintr-o cofetărie, om pe care nici din vedere nu-l cunoştea, şi, fără să se încurce cu vorbele, trece la acţiune, scoate cuţitul, dar trecătorii, neînţelegîndu-1, îl opresc, imobilizîndu-1. La Scurt interval, se plasează un alt incident. In stare de ebrietate, are curajul să-i înfrunte pe toţi oamenii. De data aceasta, pe cei care se aflau în localul unde-şi „băuse minţile“. Fără o pricină anume, provoacă scandal, şi pentru a ţine piept celor care voiau să-l dea afară, pune mîna pe două cuţite (după cum se vede are şi o armă preferată în astfel de ocazii), dar n-are timp să cîştige avantaj, căci intervin lucrătorii Miliţiei. In autobuzul cu care călătorea spre „secţie" beligerantul mai scoate din buzunar un cuţit cu care începe să-i ameninţe pe însoţitorii săi în uniformă gris-bleu. Cu cîteva zile în urmă, completul de judecată s-a pronunţat în cazul lui Rîpu Valentin: pentru prima faptă — huliganism — să execute o pedeapsă privată de libertate de 5 ani; pentru cea de-a doua faptă — ultraj cu violență — o pedeapsă asemănătoare de doi ani. Rămîne s-o execute doar pe cea mai mare. Aşadar, pentru 5 ani vom avea un scandalagiu mai puţin. Alţi ani, vom fi lipsiţi de prezenţa, în mijlocul nostru, a altora dovediţi ca fiind certaţi cu legea. Dar ce facem cu cel veşnic „fără ocupaţie?" Nu vor să muncească, deşi societatea noastră le oferă această posibilitate; preferă să trăiască pe spinarea familiei, a prietenilor, a celor pe care-i jefuiesc . .. Sínt rebutul condiţiilor sociale de azi —• mai puţin, — de ieri — mai mult. Sínt elemente asociale —• în număr mic —, veţi zice! Dar sínt, şi aceasta-i suficient! Putem aştepta pînă cînd vor parcurge drumul involutiv de la om la maimuţă? Categoric, nu! Nici nu dorim aceasta. Poate şi pentru că familia, prietenii, societatea au şi alte mijloace de a-i împiedica pe cei „fără ocupaţie“ să se „ocupe", totuşi, cu ceea legea condamnă. Poate şi pentru că există posibilitatea de a-i împuţina, treptat, pînă la dispariţia „profesiei“ acesteia de un fel deosebit: de a nu profesa nimic util ţie şi societăţii. DE LA NISIP, CALCARIMITĂ... LA STICLA (Urmare din pag. I) — Priviţi şi dumneavoastră, ne invită el. în timp ce priveam, inginerul Friedrich Richard, şeful serviciului producţie, ghidul nostru, ne explică: — In zona de topire a cuptorului, cele 1 490 de grade transformă amestecul într-o cocă incandescentă. Menţinerea temperaturii este condiţie esenţială, altfel este periclitată calitatea geamului. O altă preocupare de seamă a noastră este măsurarea nivelului pastei, lucru ce îl realizăm acum cu un nivelmetru cu izotopi radioactivi (producţie indigenă — Bucureşti). Şi alimentarea cuptorului cu materia primă este comandată automat tot de acest nivelmetru. Maistrul principal al cuptorului împreună cu ceilalţi urmăresc cu atenţie ca nu cumva să se strecoare în pastă boabe de nisip sau piatră. — A le scoate din geam, n-avem cum! Dacă nu remarcăm impurităţile şi intră între valţuri, s-a dus calitatea — ne explică observatorul de maşini pentru tras geam, Mihai Goga, care de 21 de ani a condus zi de zi fîşia de geam ce se ridică încet şi uniform, fără să se oprească o clipă, trăgînd după ea la nesfîrşit coca înroşită. — Dacă n-ar fi tăiată la dimensiunile cerute şi bineînţeles nu s-ar sparge, adăugă inginerul .Friedrich Richard, la fiecare maşină fîşia de geam de grosimea a 2 mm, de exemplu, ar urca în 24 de ore la înălţimea de aproape 2 km, iar într-o lună ar acoperi distanţa Mediaş-Sibiu. Dacă numai o maşină de tras geam ar sta o zi întreagă, îşi continuă firul ideii ghidul nostru, am pierde mii de metri patraţi de geam. Atunci, planul nostru de a livra constructorilor anul acesta din total plan, 65 la sută geam calitate superioară, nu l-am mai putea îndeplini. Valţurile conduc fîşia de geam pînă la harnicii tăietori. Şi în atelierul de tăiat, întrecerea este simţită la tot pasul. — Astăzi, tăierea geamului se face automat, ne spune muncitorul Aurel Popa. Nici nu mai îndrăznesc să o compar munca din zilele noastre a tăietorilor la maşină, cu efortul ce trebuia să-l depună un muncitor la aceeaşi operaţie în anul 1946. Nu vă miraţi, eu lucrez la acest loc de muncă de 22 de ani. — Automatizarea, mecanizarea, într-un cuvînt tehnica modernă de fabricare a geamului, completează şeful producţiei, impune necontenit ridicarea calificării profesionale, întrecere şi iar întrecere. Cine câştigă această întrecere?! Constructorii care „ţes“ în dantela de beton şi fier geamul fabricat de noi. Ei să fie mulţumiţi şi laolaltă cu ei locatarii noilor blocuri. Apoi, mulţumiţi vom fi şi noi.