Tribuna Sibiului, martie 1968 (Anul 1, nr. 11-37)

1968-03-01 / nr. 11

Anul I nr. 11 Gospodarii harnici nu se dezmint Se cunoaşte hărnicia cetăţenilor din circumscripţia electorală nr. 162 din Sibiu şi a deputatului lor Moise Timariu, din anii trecuţi, cînd s-au situat în fruntea acţiunilor de în­frumuseţare a oraşului. Consecvenţi în munca obştească, 219 cetăţeni din străzile Sălciilor, Mărului, Vişinilor, Fragilor, Nucu­lui, Gutuiului, Prunelor, Strugurilor şi Părului, au ieşit zilele trecute în mai multe rînduri la transportul zăpezii în rîul Rodbav, desfundarea canalelor de scurgere, curăţirea ri­golelor şi greblatul zonelor verzi.­­ Recent, în străzile Gutuiului, Vi­şinilor, Strugurilor şi Părului a in­trat în funcţiune reţeaua de apă pe­La magazinul alimentar cu auto­servire, din strada N. Bălcescu din Sibiu, se află în vînzare făină de malţ pentru sugari, preambalată, cu termen depăşit. tabilă, extinsă cu contribuţia cetă­ţenilor, urmînd ca în celelalte străzi din circumscripţie să continue lu­crările de urbanizare în acest an. In scopul înfrumuseţării străzilor şi a zonelor verzi din circumscripţie s-au însămînţat flori pentru răsa­duri care vor fi plantate tot în ca­drul muncilor voluntare. Ziua bună se cunoaşte de dimi­neaţa. In contrast cu iniţiativele menţio­nate mai sus, în circumscripţiile ve­cine 157 şi 153 (deputaţi Martin Talgot şi Felicia Ilin) este un total dezinteres şi acum ca şi în anul trecut. Din textul de pe ambalaj rezultă că acest produs a fost fabricat în septembrie 1967 și are o va­labilitate de 90 de zile. Ce are de spus conducerea O.C.L. Alimen­tara? Mărfuri cu termen depășit Să fie remediate „remedieri­le” Blocurile 1—6 din cartierul Hipo­drom au intrat în folosinţă anul trecut fără a li se face recepţia definitivă, constatîndu-se unele de­fecţiuni şi necesitatea remedierii lor. Aceste defecţiuni sunt mai nu­meroase la instalaţiile sanitare, la cele de încălzire, apoi sunt puşcături în pereţi din cauza varului stins în condiţii necorespunzătoare, binale deficitare datorită lemnului umed, carenţe la canalele termice pentru încălzire etc. Blocurile respective se află în termen de garanţie, con­structorul (Grupul de şantiere nr. 2 Sibiu) fiind obligat să execute re­medierile. Şcolile generale nr. 20 şi 21 au fost date în folosinţă tot pe bază de recepţie provizorie, rămînînd în garanţie pentru anumite remedieri la lucrările de finisare. Deşi la unele din aceste clădiri a expirat ter­menul de garanţie şi cu toate că în prezent nu are front de lucru, constructorul nu-şi onorează obli­gaţiile, tărăgănînd remedierea defi­cienţelor semnalate în documentele provizorii de recepţie. Tipuri noi de mobilă în magazinele O.C.L. Metalo­­chimice au intrat în vînzare cî­­teva noi tipuri de mobilă produsă de industria locală: camere com­binate „Stejeriş“, canapele „Car­­paţi“ şi „Elegant“, bucătării „Păl­tiniş“ şi „Sibiu“, camere combi­nate „Nufărul“ şi biblioteci. Au fost, de asemenea, puse în vînzare tipuri de mobilă, creaţii ale altor fabrici din ţară. Remar­căm între ele bucătăriile „Car­men“ şi „Poiana“ şi camera com­binată „Select“. Noutatea principală a zilei­­ o constituie faptul că in magazi­nele sibiene de specialitate au în­ceput să fie vîndute piese separate, cum ar fi: dulapuri, mese, scaune, cuiere. Curier­­u Morar Zaharia — Cisnădie. Pen­tru anul 1966 nu aveţi dreptul la concediul de odihnă şi nici la com­pensarea în bani a acestui drept, întrucît aţi depăşit termenul de un an, prevăzut de art. 118 din codul muncii, înăuntrul căruia trebuie să-l reclamaţi. Pentru anul 1967 aveţi dreptul să pretindeţi compensarea concediului în bani dacă acesta nu a fost efectuat pînă în ianuarie 1968, cînd afirmaţi că aţi făcut li­chidarea. Munteanu Eva şi Murărescu Elena — Casa copilului Sibiu: Potrivit legii privind concediul de odihnă al salariaţilor şi avizului C.S.P.C.S., angajaţilor propuşi pentru pensio­nare nu li se compensează în bani concediul, ci li se va acorda efectiv concediul integral, înainte de data încetării contractului de muncă şi a datei la care se precizează de unitate că a încetat salarizarea. Data deciziei de pensionare va fi aceea a ultimei zile pînă la care aţi fost salarizate, prelungindu-se tim­pul de muncă după expirarea con­cediului de incapacitate cu numărul de zile necesar concediului de odih­nă. Gromes Ion — Sibiu: Transferul nu se mai poate acorda de către unitatea care v-a desfăcut contrac­tul de muncă în baza art. 20 lit. b din codul muncii, iar unitatea la care v-aţi încadrat nu are voie să opereze un asemenea transfer după o întrerupere a muncii de 2 luni de zile. Transferul implică o continui­tate în muncă ce nu poate fi în­treruptă mai mult de 2 zile. Miclea Iorgu — Mediaş: 1. Dacă aţi devenit disponibil prin reducere de personal în urma reorganizării unităţii, primiţi drepturile de salar tarifar pe 3 luni de zile de la des­facerea contractului de muncă, plus preavizul, concediul pe lunile din an lucrate, indemnizaţia de stat pentru copil şi continuitatea în muncă. Hotărîrea Consiliului de Mi­niştri, ce reglementează aceste pro­bleme, prevede că dacă vi s-a dat o repartizare în altă unitate şi,aceas­ta este refuzată cu rea voinţă, pla­ta acestor compensaţii poate fi sis­tată. 2. Timpul cît aţi efectuat stagiul militar se adaugă la vechimea în muncă pentru calculul drepturilor de concediu, şi a oricăror alte drep­turi, chiar dacă înainte de încor­porare nu aţi fost angajat. GEORGE DAN, jurisconsult O nouă hală industrială la fabrica „Libertatea“ din Sibiu. Curăţenia oraşului nu poate rămîne numai în sarcina organelor administrative Buna organizare a întreprinderii municipale, dar şi iniţiativa cetăţenească E vremea ghioceilor şi pe lîngă reflecţiile sentimentale, ne gîndim şi la nişte utile treburi edilitare, fireşti în fiecare început de primă­vară. Se acţionează destul de lent în ceea ce priveşte curăţenia oraşului. La ora prînzului întîlneşti pe străzi coşuri cu hîrtii răsturnate, în parcuri resturi de tot felul, pe străzi, grămezi de noroi neridicate, gropi, şanţuri, spărturi în trotuar (strada Gheorghe Lazăr şi atîtea altele), pereţi stropiţi pînă sub fe­restre etc. „Noi am făcut planuri de mun­că şi am trasat sarcini — spunea tovarăşul Ion Oană, şeful secţiei or­ganizatorice a municipiului Sibiu. Comitetele de blocuri şi de circum­scripţii trebuie să treacă imediat la curăţirea rămăşiţil­o­r după topi­rea zăpezii. Tăierea arborilor us­caţi, completarea gardurilor vii, cultivatul florilor, iată cîteva din sarcinile imediate la care fiecare ce­tăţean poate şi trebuie să parti­cipe“. Comitetele de circumscripţii şi de broşuri au prevăzut asemenea o­­biective în planurile de muncă. Dar, în Terezian, între toate blocurile şi în spaţiile verzi domneşte o dezor­dine care dă buzna, pe uşa aparta­mentelor. In cartierul Hipodrom sunt greutăţi mai mari, e noroiul care nu permite, deocamdată o in­tervenţie imediată. Acolo domnesc în voie grămezi de hîrtie lîngă tuberoanele scoase la licitaţie în mij­locul spaţiului dintre blocuri. Pe străzile oraşului se fac grămezi de pămînt care rămîn acolo cu zilele pentru a se împrăştia din nou. Şi de ce atîta noroi pe străzile ora­şului? De ce tractoarele, autoca­mioanele şi alte mijloace de trans­port care ies de pe şantierele de construcţii, trebuie neapărat să in­tre în oraş cu tone întregi de no­rd­ pentru ca întreprinderea comu­nală să nu prididească cu strîngerea şi transportul acestuia. întreprinde­rea comunală, acest sector al de­servirii publice, a rămas în urmă faţă de alte sectoare. Există şi cau­ze obiective, înzestrarea tehnică e deficitară încă. S-a constatat totuşi că munca n-a fost suficient organi­zată. Dumitru Buta, directorul între­prinderii comunale Sibiu, ne-a asi­gurat că anul acesta se va îmbună­tăţi substanţial activitatea acestei în­treprinderi. „Ne-am propus (în ur­ma unor constatări atente) ca la sfîrşitul anului să nu mai păgubim statul cu 500 000 lei, pierderi plani­ficate, ci să trecem, dacă se poate, la beneficii. Pentru aceasta s-a sta­bilit un colectiv de specialişti care se ocupă în mod deosebit de orga­nizarea muncii“. Dar curăţenia, ordinea, trebuie mai mult întreţinute decît făcute. Iată ce ne declară în acest sens doctorul Ion..­.Bo­u­a de­ la Inspecto­ratul sanitar judeţean: „Există ţări in care echipe de pio­nieri îşi aduc o contribuţie de sea­mă la întreţinerea curăţeniei. Cînd un drumeţ a aruncat o hîrtie, ţiga­ra sau altceva, aceştia ii anunţă cu amabilitate „pierderea“. F, o scurtă dar serioasă lecţie. La noi, după o zi, tot oraşul e plin cu mucuri de ţigări, ambalaje de îngheţată, semin­ţe etc. Să nu mai vorbim de bileţe­lele şi anunţurile de pe geamuri, pomi, stîlpi, a căror existenţă tre­buie curmată. E foarte neplăcut cînd te întîl­neşti pe stradă cu un camion încăr­cat cu oase de la Abator sau de la I.M.C.C. Cît costă oare acoperirea acestora cu o prelată?“ Doctorul Constantin Nanu de la Inspectoratul sanitar judeţean îşi exprima nemulţumirea pentru felul în care se scot pentru vînzare lă­zile cu îngheţată în stradă. Sticlele cu lapte sînt lăsate uneori pînă la prînz în stradă, acolo unde au fost lăsate de dimineaţă. De ce? Din co­moditate. Discuţii multiple s-au purtat asu­pra înfăţişării cartierelor de la mar­ginea oraşului, în cartierul din Ca­lea Poplăcii se va construi un cre­matoriu pentru a se desfiinţa groa­pa de gunoi. Crematorii mai mici ar fi necesare în multe alte car­tiere. Pentru amenajări în Hipodrom s-a prevăzut 1 700 000 lei. De a­-■jpsemsnra* ’prevjibili 'sume pentru ‘ amenajări în Terezian şi alte car-­­ tiere. Important este pentru început ca toţi cetăţenii să participe activ la primenirea oraşului, la înnoirea lui pe măsura forţelor noastre. Şi forţe există. G. FĂGET Cheltuielile neproductive frîneaza rentabilitatea întreprinderilor (Urmare din pag. I) dus la imobilizări de mijloace cir­culante, creînd un dezechilibru în­tre încasări și plăţi. Aceasta, impli­cit a dus la apariţia de împrumuturi bancare restante, pentru care între­prinderile plătesc dobînzi penaliza­toare. De aceea, apariţia şi existenţa îm­prumuturilor bancare restante tre­buie să constituie un semnal de alarmă şi să fie în atenţia factorilor de răspundere din întreprinderi, pentru a lua de îndată cele mai po­trivite măsuri pentru redresarea şi normalizarea situaţiei financiare. Astfel de dobînzi penalizatoare, plătite pentru împrumuturile res­tante, au încărcat nejustificat pre­ţul de cost în anul trecut, la: Uzina chimico-metalurgică din Copşa Mică, cu 1 403 mii lei, la uzina „Inde­pendenţa“ Sibiu, cu 499 mii lei, la fabrica „Libertatea“ Sibiu, cu 413 mii lei şi altele. Analiza cheltuielilor neproductive a scos la iveală că aceleaşi întreprin­deri manifestă deficienţe în ceea ce priveşte respectarea disciplinei de plan şi în special a disciplinei con­tractuale. Cele mai mari penalizări de acest gen au fost plătite de fa­brica „Libertatea“. Lipsa de ritmicitate în realizarea planului de producţie a contribuit în mare măsură la depăşirea terme­nelor contractuale, ceea ce a dus la plata penalizărilor pentru întîrzie­­rile în livrări. O altă categorie de cheltuieli ne­productive o constituie sumele pla­nificate în preţul de cost drept cheltuieli administrativ-gospodăreşti, care nu se încadrează în dispoziţiile legale sau nu sunt justificate din punct de vedere economic. Cu ocazia înregistrărilor anuale ale acestor cheltuieli administrativ­­gospodăreşti, organele de control bancare au descoperit importante rezerve pe care şi le-au făcut între­prinderile cu prilejul planificării pre­ţului de cost. Astfel, în acţiunea de analiză şi înregistrare pe anul 1967, s-au identificat asemenea rezerve în preţul de cost la majoritatea între­prinderilor, care au fost atrase la buget şi care la nivelul judeţului în­sumează peste 7 milioane lei. Re­zervele mai importante au fost de­pistate şi atrase la buget de la între­prinderea industrială oraş Sibiu, fa­brica „Libertatea“ Sibiu, Uzina me­canică Mîrşa, „Carbosin“ Copşa Mică, „Automecanica“ Mediaş şi altele. Aşa cum am arătat, cheltuieli ne­productive se întîlnesc, sub diverse forme, în toate fazele procesului de producţie. Spre exemplu fabrica „Li­bertatea“ Sibiu, pentru defecte de calitate (semne în ţesături) a acor­dat beneficiarilor bonificaţii în sumă de aproape 2 milioane lei, cu influ­enţe negative asupra preţului de cost, a beneficiului şi deci a renta­bilităţii. Cele peste 35 milioane lei chel­tuieli neproductive, înregistrate în 1967, au constituit fără îndoială o piedică în creşterea rentabilităţii. Ele vor trebui să constituie un sem­nal de alarmă pentru factorii de răspundere din toate întreprinde­rile judeţului nostru, cărora le re­vine sarcina să ia cele mai potrivite măsuri pentru a face în mod siste­matic analiza acestora, pentru des­coperirea lipsurilor şi neajunsurilor ce se manifestă, mobilizarea tuturor rezervelor, în vederea reducerii con­tinue a costurilor de producţie. Fiind la început de an, se impune ca în întreprinderile menţionate, sfera analizei cheltuielilor neproduc­tive să fie mult lărgită, în sensul cuprinderii tuturor cheltuielilor ne­­economicoase care se întîlnesc în etapele procesului de producţie. Dacă toate serviciile funcţionale din întreprinderi vor fi atrase în mai mare măsură în acţiunea de preve­nire, micşorarea şi eliminarea trep­tată a cheltuielilor neproductive, se va realiza o folosire mai judicioasă a mijloacelor materiale şi financiare precum şi o creştere a eficienţei activităţii economice. TRIBUNA SIBIULUI SCRISORI PE ADRESA REDACŢIEI O propunere justificată Inginerul N. Teodorescu de la U.J.C.A.P. Sibiu, în numele unui grup de cetăţeni din Me­diaş, mutaţi cu serviciul la Si­biu, ne scrie: „Este necesar a se asigura transportul pe C.F.R. de la Sibiu la Mediaş fără întreru­pere la Copşa Mică. In acest sens propunem ca trenul perso­nal 2 064, cu plecarea din Copşa Mică la ora 5,06, să plece la aceeaşi oră însă din Mediaş, iar trenul 2 065 cu plecarea din Sibiu la 16,39 să fie prelungit pînă la staţia Mediaş." Considerăm că în acest mod se poate rezolva operativ situaţia deplasării salariaților la Sibiu, până la modificarea mersului tre­nurilor. Muncile agricole la timp şi în bune co (Urmare din pag. I) vitate. Cele 450 tone cartofi de să­­mînţă din soiuri cu mare valoare biologică (Ora, Merkur, Volan) sunt păstrate cu siguranţa temperaturi­lor constante, în condiţii excepţio­nale, în moderna pivniţă-depozit a C.A.P. Cele 25 tone ovăz necesare însămînţărilor au fost condiţionate cu SU 4. Din această cantitate s-au luat două probe şi au fost trimise laboratorului pentru controlul se­minţelor Sibiu, iar în cel mai scurt timp se vor preda la baza Arpaş 4,2 tone porumb pentru care se va primi de la Agrosem cantitatea e­­chivalentă în soiuri de înaltă pro­ductivitate (H.D.97, H.D.98). Pentru fertilizarea solurilor în această primăvară, unitatea va folo­si 62 tone îngrăşăminte chimice a­­­zotoase şi 128 tone superfosfat, can­tităţi ce se găsesc deja depozitate în magaziile C.A.P. Streza-Cîrţi­­şoara. Din discuţia avută cu tovarăşul inginer Gheorghe Grădinaru, a re­ieşit că pînă acum s-ar fi putut aplica superfosfatul pe cele 120 hectare destinate însămînţărilor cu ovăz. Dar deficienţele de organi­zare a muncii au dus la tărăgănarea lucrărilor care va determina aglo­merarea lucrărilor în următoarea perioadă. Este drept, acum cînd te­renul este desfundat nu se poate vorbi de intrarea în teren a trac­torului pentru împrăștierea super­­fosfatului cu mașina. Dar timpul bun de pînă acum nu putea fi fo­losit? Consiliul de conducere are da­toria de a lua măsuri imediate pen­tru pregătirea în cele mai bune con­diţii a campaniei de însămînţări din primăvară. Executînd din plin lucrările agri­cole în conformitate cu prevederile planului anual de producţie, planu­lui de măsuri tehnico-organizatorice şi planurilor operative, se vor crea condiţii pentru obţinerea unor re­colte la nivelul posibilităţilor, asi­­gurîndu-se de pe acum realizarea şi depăşirea prevederilor indicatori­lor de plan, a veniturilor planificate. Noul cămin al Grupului şcolar „Independenţa“ Sibiu, dispunind de 375 locuri, bibliotecă, cabinet medical și grup social. Pag. 3 „Profesiunea“ de a nu profesa nimic (Urmare din pag. I) Iată prima faptă (infracţională): Cu ceva mai mult de o lună în urmă, trei tineri sibieni „fără ocupaţie“ — Ghiţă Horia Dumitru (25 de ani), Dogaru Ioan (29 de ani) şi Răducanu Constantin (20 de ani) — s-au în­­­­tîlnit în jurul unei mese de la res­taurantul „Dunărea“. Apoi, bine dis­puşi, s-au gîndit că ar fi bine să vadă şi un film ce rula la clubul uzinei „Independenţa". Avînd încă timp la dispoziţie, au început să co­linde sălile clubului. Aşa au ajuns şi în faţa uşii cineclubului (închisă cu siguranţă, dar nu pentru ei), de unde au luat un magnetofon şi un apa­rat de filmat — după acte —în va­loare de 6 500 lei. „Achiziţia“ le-a schimbat, pe dată, planul pentru acea seară şi au ple­cat la . .. Bucureşti. Şi, a doua zi, în timp ce la Miliţia din Sibiu se făcea reclamaţia prin care se sem­nala furtul, un lucrător al Miliţiei din Bucureşti îi „captura" pe cei trei prieteni, care, de-acum înainte, vor rămîne mult timp nedespărţiţi. Răducanu mai puţin, căci este la primul său pas de acest fel. Ghiţă Horia Dumitru, însă, mai are două condamnări de cîte doi ani şi ju­mătate, tot pentru furt, iar Dogaru Ioan o condamnare de un an, pen­tru înşelăciune în dauna avutului obştesc. Pînă acum, justiţia nu s-a pro­nunţat, dar, categoric, va aprecia nivelul „calificării“ lor şi le va da un număr de ani de detenţiune mai mare decît novicelui lor prieten. Al doilea fapt (tot infracţional). La 28 de ani, Rîpu Valentin — de asemenea fără ocupaţie — are cinci condamnări executate (în to­tal 13 ani şi 10 luni), iar acum a mai primit încă două. Ultimul său proces a fost iscat de „slăbiciunea“-i pentru, băutură şi de „curajul“, fără margini, pe care-l are apoi. La 9 fe­bruarie, sub influenţa alcoolului, a­­costează un om ce ieşea dintr-o co­fetărie, om pe care nici din vedere nu-l cunoştea, şi, fără să se încurce cu vorbele, trece la acţiune, scoate cuţitul, dar trecătorii, neînţelegîn­­du-1, îl opresc, imobilizîndu-1. La Scurt interval, se plasează un alt incident. In stare de ebrietate, are curajul să-i înfrunte pe toţi oa­menii. De data aceasta, pe cei care se aflau în localul unde-şi „băuse minţile“. Fără o pricină anume, provoacă scandal, şi pentru a ţine piept celor care voiau să-l dea afară, pune mîna pe două cuţite (după cum se vede are şi o armă prefe­rată în astfel de ocazii), dar n-are timp să cîştige avantaj, căci inter­vin lucrătorii Miliţiei. In autobu­zul cu care călătorea spre „secţie" beligerantul mai scoate din buzunar un cuţit cu care începe să-i ame­ninţe pe însoţitorii săi în uniformă gris-bleu. Cu cîteva zile în urmă, completul de judecată s-a pronunţat în cazul lui Rîpu Valentin: pentru prima faptă — huliganism — să execute o pedeapsă privată de libertate de 5 ani; pentru cea de-a doua faptă — ultraj cu violență — o pedeapsă ase­mănătoare de doi ani. Rămîne s-o execute doar pe cea mai mare. Aşadar, pentru 5 ani vom avea un scandalagiu mai puţin. Alţi ani, vom fi lipsiţi de pre­zenţa, în mijlocul nostru, a altora dovediţi ca fiind certaţi cu legea. Dar ce facem cu cel veşnic „fără ocupaţie?" Nu vor să muncească, deşi societatea noastră le oferă a­­ceastă posibilitate; preferă să tră­iască pe spinarea familiei, a priete­nilor, a celor pe care-i jefuiesc . .. Sínt rebutul condiţiilor sociale de azi —• mai puţin, — de ieri — mai mult. Sínt elemente asociale —• în număr mic —, veţi zice! Dar sínt, şi aceasta-i suficient! Putem aştepta pînă cînd vor par­curge drumul involutiv de la om la maimuţă? Categoric, nu! Nici nu dorim aceasta. Poate şi pentru că familia, prietenii, societatea au şi alte mijloace de a-i împiedica pe cei „fără ocupaţie“ să se „ocupe", totuşi, cu ceea legea condamnă. Poate şi pentru că există posibili­tatea de a-i împuţina, treptat, pînă la dispariţia „profesiei“ acesteia de un fel deosebit: de a nu profesa ni­mic util ţie şi societăţii. DE LA NISIP, CALCARI­­MITĂ... LA STICLA (Urmare din pag. I) — Priviţi şi dumneavoastră, ne invită el. în timp ce priveam, inginerul Friedrich Richard, şeful serviciului producţie, ghidul nostru, ne explică: — In zona de topire a cuptoru­lui, cele 1 490 de grade transformă amestecul într-o cocă incandescentă. Menţinerea temperaturii este con­diţie esenţială, altfel este periclitată calitatea geamului. O altă preocu­pare de seamă a noastră este măsu­rarea nivelului pastei, lucru ce îl realizăm acum cu un nivelmetru cu izotopi radioactivi (producţie indi­genă — Bucureşti). Şi alimentarea cuptorului cu materia primă este comandată automat tot de acest ni­velmetru. Maistrul principal al cuptorului împreună cu ceilalţi urmăresc cu atenţie ca nu cumva să se strecoare în pastă boabe de nisip sau piatră. — A le scoate din geam, n-avem cum! Dacă nu remarcăm impurită­ţile şi intră între valţuri, s-a dus calitatea — ne explică observatorul de maşini pentru tras geam, Mihai Goga, care de 21 de ani a condus zi de zi fîşia de geam ce se ridică încet şi uniform, fără să se opreas­că o clipă, trăgînd după ea la ne­­sfîrşit coca înroşită. — Dacă n-ar fi tăiată la dimen­siunile cerute şi bineînţeles nu s-ar sparge, adăugă inginerul .Friedrich Richard, la fiecare maşină fîşia de geam de grosimea a 2 mm, de exem­plu, ar urca în 24 de ore la înăl­ţimea de aproape 2 km, iar­ într-o lună ar acoperi distanţa Mediaş-Si­­biu. Dacă numai o maşină de tras geam ar sta o zi întreagă, îşi con­tinuă firul ideii ghidul nostru, am pierde­ mii de metri patraţi de geam. Atunci, planul nostru de a livra constructorilor anul acesta din total plan, 65 la sută geam calitate supe­rioară, nu l-am mai putea îndeplini. Valţurile conduc fîşia de geam pînă la harnicii tăietori. Şi în ate­lierul de tăiat, întrecerea este sim­ţită la tot pasul. — Astăzi, tăierea geamului se face automat, ne spune muncitorul Aurel Popa. Nici nu mai îndrăznesc să o compar munca din zilele noastre a tăietorilor la maşină, cu efortul ce trebuia să-l depună un muncitor la aceeaşi operaţie în anul 1946. Nu vă miraţi, eu lucrez la acest loc de muncă de 22 de ani. — Automatizarea, mecanizarea, într-un cuvînt tehnica modernă de fabricare a geamului, completează şeful producţiei, impune necontenit ridicarea calificării profesionale, în­trecere şi iar întrecere. Cine câştigă această întrecere?! Constructorii care „ţes“ în dantela de beton şi fier geamul fabricat de noi. Ei să fie mulţumiţi şi laolaltă cu ei locatarii noilor blocuri. Apoi, mulţumiţi vom fi şi noi.

Next