Tribuna Sibiului, iunie 1968 (Anul 1, nr. 88-113)
1968-06-01 / nr. 88
VIZITA IN R. S. F. IUGOSLAVIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU BRIONI — trimişii speciali Agerpres, S. Struian şi N. Plopeanu, transmit: Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. a P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Ratu Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I. Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Anton Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica“, escortată de vedete torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. Continuarea convorbirilor oficiale BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit : Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au participat : tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Bădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii : Mialko Todorovici, secretaral Comitetului Executiv al C.C. al U.C., membrual Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.L, secre- tar general al preşedintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de ■lai. ai a a.vana, membru al C.C. aî. U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi lakşa Petrici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înţelegere reciprocă. FORŢA CREATOARE A COLECTIVULUI Intr-o atmosferă de maturitate politică ce face citeste unui colectiv fruntaş între fruntaşi a avut loc, marţi, 28 mai 1968, şedinţa de constituire a comitetului de direcţie la S.M.T. Sibiu. Chemat sa răspundă necesităţii obiective de lărgire permanentă a democraţiei noastre socialiste, comitetul de direcţie este înalta expresie a conducerii colective a întreprinderii. Scrutez sala in care s-au adunat stăpînii celor peste 280 tractoare, ai celor peste 125 combine de recoltat cereale păioase şi a altor maşini şi utilaje care, din primăvară pînă-n iarna suăbat cîmpiile în itinerarii dinainte chibzuite. Observ încordarea oamenilor, fenomen generat de seriozitatea momentului, simt bătăile inimiilor mecanizatorilor. Citesc pe feţele lor emoţia clipei solemne, dar şi hotărîrea bărbătească de a continua drumul succeselor, precum şi forţa creatoare a acestui colectiv de o hărnicie ce a depăşit de mult hotarele S.M.T.-ului. In comitetul de direcţie nou înfiinţat au fost numiţi 16 membri dintre cei mai buni ingineri, economişti, tehnicieni şi mecanizatori ai staţiunii şi au fost aleşi reprezentanţi ai organizaţiei sindicale a mecanizatorilor, lucrători care, timp de peste jumătate de deceniu, au primit în fiecare an insigna, de fruntaş in producţia Cu această ocazie, inginerul Ilie Căroiu, directorul staţiunii, a prezentat in faţa colectivului o informare cu privire la realizările campaniei de primăvară, cu o referire mai amplă la sarcinile mecanizatorilor pentru campania de vară. In cifre seci, care nu pot vorbi prea mult despre abnegaţia cu care muncesc mecanizatorii în cooperativele agricole de producţie, s-a demonstrat că planul, pe staţiune, în campania de primăvară s-a realizat în proporţie de 152,9 la sută. Fruntaşi între fruntaşi sunt mecanizatorii din brigăzile care deservesc C.A.P. Cristian, Sibiu, Săcel. Semnificativă ni s-a părut, la acest colectiv de oameni cu un înalt , sentiment al datoriei profesionale, recunoaşterea sinceră a unor „deficienţe tehnice", care au mai persistat în activitatea unor brigăzi. Spun că acest aspect ni s-a părut semnificativ pentru că el denotă o constantă matură a responsabilităţii sociale şi fermitate pe drumul mereu ascendent al rezultatelor valoroase. în acest sens, s-a arătat că, datorită unei slabe preocupări a conducerii staţiunii şi a conducerii brigăzilor, mecanizatorii care deservesc C.A.P. Poplaca şi Loamneş nu şi-au îndeplinit planul pe campania din primăvară. De asemenea, în campania de primăvară, mecanizatorii din brigăzile care deservesc C.A.P. Loamneş, Aciliu, nu au depus un efort permanent pentru executarea unor lucrări de calitate. Informarea prezentată de directorul staţiunii a cuprins şi sarcinile ce stau în faţa colectivului pentru campania de vară, precum şi măsurile concrete ce trebuie luate pentru ca aceste sarcini să fie realizate şi depăşite. Sarcina totală pe campanie, de realizare a 50 000 hantri, a fost defalcată, analitic, pe principalele lucrări. Cu acest prilej s-a arătat că încă nu este asigurat planul, prin contracte, la unele lucrări, cum ar fi executarea ogoarelor de vară, aplicarea îngrăşămintelor chimice şi cositul mecanic. Acest aspect arată existenţa unei preocupări insuficiente din partea conducerii staţiunii pentru încheierea la timp a contractelor de lucrări, dar şi atitudinea greşită a unor preşedinţi de C.A.P., care nu înţeleg încă pe deplin rolul mecanizării în agricultura modernă. Informarea a prezentat măsurile concrete ce trebuie luate. Un accent deosebit s-a pus pe necesitatea încadrării în termenele precise stabilite a lucrărilor de reparaţii, scoţîndu-se în relief hotărîrea colectivului de a executa numai reparaţii de bună calitate. S-a arătat, cu acest prilej, necesitatea înlăturării totale a posibilităţii accidentelor de muncă, amintindu-se că, în acest an, pe staţiune, acest fenomen nedorit a fost înlăturat complet. Măsurile pentru rentabilizarea staţiunii au reţinut atenţia auditoriului. S-a amintit despre permanentizarea (Continuare în pag. a II-a) GH. GRADINARU J CU PLANUL ÎNDEPLINIT Desfăşurîndu-şi munca în contextul ultimelor cerinţe ale acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, colectivul de muncă al întreprinderii de foraj gaz metan Mediaş a reuşit ca la data de 30 mai a.c. să raporteze îndeplinirea planului fizic pe 6 luni. Numărul metrilor foraţi pe cele 6 luni este de 63 300 m în loc de 63 200 cît a fost planificat. Fabrica „Salconserv“ din Mediaş şi-a îndeplinit planul de producţie pe primele 5 luni încă de la data de 25 mai a. c. Ca urmare a acestui fapt, la producţia globală, pînă la sfârşitul lunii s-au dat peste plan produse în valoare de 2 660 000 lei, iar la producția marfă produsele peste plan au atins cifra de 2 480 000 lei. PROLETARI DIN TOATE TARHE, UNIŢI-VA 1 ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul I nr. 88 Sîmbătă, 1 iunie 1968 4 pagini 30 bani Constituirea comitetelor locale de partid şi a consiliilor populare In aceste zile, în oraşul Ocna Sibiului, precum şi în comunele judeţului nostru au loc adunări ale comuniştilor şi deputaţilor din localităţile respective, pentru constituirea comitetelor locale de partid şi a consiliilor populare. Prin acest eveniment de mare importanţă se încheie noua organizare administrativ-teritorială, înfăptuindu-se una din hotărîrile însemnate adoptate de Conferinţa Naţională a partidului nostru cu privire la perfecţionarea conducerii vieţii sociale. Ieri după masă a avut loc în comuna Axente Sever, într-o atmosferă entuziastă şedinţa de constituire a organizaţiei comunale de partid, de desemnare, pînă la alegerile din toamnă, a comitetului comunal de partid, de constituire a consiliului popular comunal şi de alegere a comitetului executiv şi a comisiilor permanente. Cu acest prilej, tovarăşul Ioan Butnaru, secretarul comitetului comunal de partid, a prezentat spre dezbatere programul activităţii viitoare. Materialul prezentat a scos în relief realizările obţinute de unităţile economice şi instituţiile care activează în cadrul comunei. Baza materială şi spirituală de care dispune comuna Axente Sever, perspectivele ei viitoare, deschid cîmp larg iniţiativei creatoare a maselor de oameni Pe ordinea de zi a acestor adunări sunt înscrise probleme de o deosebită însemnătate. Adunările au un pronunţat caracter de lucru. Dezbat cu înalt simţ de răspundere îndatoririle comuniştilor, deputaţilor, ale tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, pentru dezvoltarea localităţilor judeţului nostru. In discuţiile pe care le poartă, comuniştii şi deputaţii fac propuneri preţioase pentru continua îmbunătăţire a activităţii economice, politice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, ai muncii. Puternicele unităţi agricole , socialiste existente în comună, I.A.S. şi C.A.P., creează posibilități nelimitate pentru valorificarea superioară a pămîntului, pentru accentuarea caracterului intensiv al agriculturii socialiste. Pentru întărirea economico-organizatorică a unităților agricole socialiste din raza comunei, încă din anul acesta se va mări perimetrul arabil cu încă 45 de hectare prin defrişarea şi desţelenirea unor terenuri trecute acum la „neproductive“. Se va acorda o importanţă deosebită sporirii producţiilor medii la toate plantele de cultură, sporirii producţiei animaliere. Şcolile generale existente în comună precum şi celelalte instituţii din sistemul de învăţămînt, îşi aduc o contribuţie substanţială la educarea comunistă a tineretului. Pentru lărgirea bazei de studiu, la Axente Sever este necesar să se mai construiască încă 8 săli de clasă şi să fie amenajate două săli de gimnastică. Realizările comunei pe linie edilitară şi pe linie de deservire a populaţiei, dovedesc largile potenţe de ridicare a nivelului de trai al locuitorilor, aspect căruia noile organe desemnate şi constituite trebuie să-i acorde o importanţă deosebită. Pentru deservirea mai bună a populaţiei comunei, se vor înfiinţa noi unităţi de prestări de servicii, ca: tîmplării, de tapiţerie, frizerii, etc. O atenţie aparte va fi acordată şi altor domenii de deservire a populaţiei, ca: transporturi în comun, reparaţii şi întreţineri de drumuri etc. In rezolvarea problemelor complexe în ridicarea activităţii în toate domeniile, secretarul comitetului comunal de partid a arătat că noile organe trebuie să iniţieze şi să întreprindă, de la bun început, cu maturitate deplină, măsuri de mare eficienţă pentru valorificarea tuturor resurselor locale, pentru dezvoltarea mereu ascendentă şi multilaterală a comunei. Materialul prezentat a relevat creşterea rolului organizaţiei de partid şi a consiliului popular comunal, al tuturor comuniştilor şi deputaţilor, în rezolvarea competentă a tuturor sarcinilor ivite în viaţa economică şi spirituală a comunei. în discuţiile purtate pe marginea materialului prezentat, participanţii au scos în evidenţă necesitatea îmbunătăţirii la nivelul cerinţelor etapei actuale, a stilului de muncă a noilor organe , în încheierea lucrărilor adunării, reprezentanţi ai Comitetului judeţean de partid şi ai Consiliului popular judeţean provizoriu au arătat care sînt sarcinile deosebite care stau în faţa comitetului de partid comunal şi a consiliului popular comunal, relevînd necesitatea polarizării tuturor forţelor creatoare existente în comună pentru transpunerea în viaţa practică a indicaţiilor şi hotărîrilor de partid şi de stat. S-a dat apoi citire telegramei comuniştilor şi deputaţilor participanţi la adunarea de constituire de la Axente Sever adresată Comitetului Central al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care este exprimată totala adeziune a oamenilor muncii din comună faţă de politica internă şi externă a partidului şi hotărîrea nestrămutată a locuitorilor din această frumoasă aşezare de a-şi intensifica eforturile creatoare pentru ridicarea pe o treaptă superioară a dezvoltării comunei lor şi aplicarea în viaţă a hotărîrilor şi indicaţiilor Partidului Comunist Român. Simboluri noi In sala căminului cultural „Negoiul" din Porumbacu de Jos, cei aproape 200 de participanţi din cele şase localităţi ale noii comune — Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sărata, Scorei, Colun, Glîmboaca — au dezbătut pe larg probleme de o deosebită importanţă. Constituirea noului comitet comunal de partid, a (Continuare în pag. a II-a) De la început rezolvarea competentă a problemelor I.a noua centrală interurbană automată, care în curînd va deservi oraşul Sibiu, se lucrează intens. In imagine: Mihai Stoian, şef de şantier şi conectorul Gheorghe Licu lucrînd la testarea unei rame de registru pentru joncţiunile de intrare interurbane automate Foto: H. BUCHFELNER (Continuare în pag a II-a) E. SANDU 1 Pieţele Mediaşului nu satisfac cerinţele gospodinelor Piaţa este locul prin care, de dimineaţa şi pînă seara, se perindă sute de gospodine pentru a-şi completa cele necesare mesei zilnice. Şi după cum este şi firesc, aici, ele vor să găsească din abundenţă legumele, zarzavaturile şi fructele necesare preparării unei mîncări gustoase, după preferinţe. Dintr-un calcul a reieşit că pentru hrana zilnică locuitorilor Mediaşului ar trebui să li se pună la dispoziţie peste 15 tone de legume, fructe şi zarzavaturi. Li se oferă această posibilitate? Pentru a ne documenta, am întreprins un raid prin pieţele oraşului. Iată ce am constatat. Unităţi slab aprovizionate Am poposit în Piaţa centrală şi cea de la „Vitrometan“ în zilele, cînd ele sînt mai solicitate ca oricînd — joia şi duminica. Şi fiindcă a intrat în tradiţia medieşenilor ca în aceste zile să-şi facă aprovizionările pentru restul săptămînii este şi firesc ca în zilele amintite pieţele să fie mai bine aprovizionate. Din păcate, însă, se întîmplă tocmai pe dos. Piaţa este aceea care nu poate satisface cerinţele. Şi fiindcă în cele două pieţe există unităţi ale I.L.F. care au menirea de a pune la dispoziţia cumpărătorilor cantităţi sporite de legume şi fructe, ne-am interesat dacă pot oferi cetăţenilor aceste bunătăţi. Răspunsul a fost: nu. Duminică dimineaţa, gestionarii de la cele două unităţi, nr. 9 „Vitrometan“ şi nr. 5 din Piaţa centrală aproape că nu aveau ce vinde. La cea de la „Vitrometan“, în afară de cartofi, varză şi mazăre (şi acestea în cantităţi mici) în magazie nu se mai găsea nimic. Lipseau gulioarele, ceapa, morcovii, verdeţurile, etc. Aceleaşi carenţe în aprovizionare le-am întîlnit şi la unitatea din Piaţa centrală care, după cum se ştie, este cea mai solicitată. Aici nu am găsit varză şi o serie de legume şi zarzavaturi. întrebaţi, responsabilii unităţilor mai sus amintite au declarat că unele din produse lipsesc de mai multe zile, dar nu s-a îngrijit nimeni să-i aprovizioneze, sau chiar dacă s-a încercat acest lucru, nu s-a insistat mai mult la furnizori. La nici una dintre unităţi nu am găsit trufandale, iar din cele declarate de unii tovarăşi din conducerea I.L.F., abia săptămîna aceasta vor începe livrările unităţile agricole din jurul oraşului. Dar, să,,nu se uite că centrului de legume şi fructe din Mediaş i se repartizează legume şi de alte unităţi din afara judeţului nostru şi pentru aceasta ar trebui să se lucreze cu mai multă insistenţă. Contractul nu este respectat Una din cauzele care duc la slaba aprovizionare cu legume, fructe şi zarzavaturi este şi nerespectarea termenelor de livrare de către unităţile agricole din raza oraşului, precum şi nerespectarea cantităţilor contractate. Aşa, de pildă, ceapa verde, care lipseşte sistematic, nu este livrată în cantităţi suficiente. C.A.P. din judeţ, care au contract cu I.L.F. Mediaş abia livrează 8—10 tone ceapă pe săptămină, iar consumul zilnic este de aproape 4 tone. De aici se naşte întrebarea: de unde va fi aprovizionat Media (Continuare în pag a II-a) P. BADEA * Buletin de campanie Neglijenţe mari la întreţinerea culturilor la unele culturi, fie că sunt foarte mult rămase în urmă. Merită a fi subliniată preocuparea organizaţiilor de partid şi a consiliilor de conducere de la C.A.P. Agnita, Şoroştin, Tîrnava, Şelimbăr, Nocrich, Laslea, Apoldu de Sus şi din alte unităţi fruntaşe privind, mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor der care dispun la distrugerea buruienilor. Datorită măsurilor luate, a eforturilor depuse de ţăranii cooperatori şi mecanizatorii care deservesc aceste , unităţi, lucrările de îngrijire a culturilor sunt mult avansate, reuşindu-se a se executa a doua praşilă la cartofi şi sfecla de zahăr, iar în unele chiar şi a treia. Bunăoară la C.A.P. Laslea s-a efectuat a treia praşilă la cartofi pe 70 hectare. (rreperatorii din Şelimbăr şi satele aparţinătoare au terminat praşila a doua la porumb, în timp ce la Porumbacu de Jos această lucrare s-a efectuat pe 78 hectare din 118. Există, din păcate, şi unităţi în care, aşa cum arătam mai sus, lucrările de întreţinere la porumb nici măcar n-au început: la Cristian pe 125 hectare, Aciliu şi Poplaca pe 90 hectare, Slimnic pe 160 hectare, iar la Alămor pe 370 hectare. De ce? Care să fie explicaţia? Nu poate să existe decît una singură: neglijenţă. Consiliile de conducere din aceste unităţi, specialiştii, manifestînd o intolerabilă nepăsare, nu s-au străduit să antreneze forţele de care dispun, lăsînd ca lucrurile să se desfăşoare de la sine. Este de neînţeles cum Direcţia agricolă judeţeană şi Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie tolerează cu atîta seninătate asemenea stări de lucruri. Suntem convinşi că au avut cunoştinţă de această situaţie, numai că măsurile ce urmau să fie luate cît mai urgent întîrzie cu totul nejustificat de ce motiv? De altfel moleşeala organelor agricole judeţene s-a transmis pînă jos în unităţi. Afirmaţia este bazată nu numai pe faptul că în cele cinci unităţi nici măcar nu s-a trecut la prăşitul po, nimicului, dar nici în restul cooperativelor, cu mici excepţii, nu s-a realizat prea mult în această direcţie. Buruienile „stau la masă“ cu preşedinţii, brigadierii şi inginerii agronomi din C.A.P. Marpod, Ighişul Am intrat în luna iunie şi calendarul agricol n-a înscris încă o avansare a lucrărilor la întreţinerea culturilor pe măsura perioadei destul de înaintate în care ne aflăm. Cifrele situaţiei operative, din 30 mai, a Direcţiei agricole judeţene, demonstrează că în timp ce în unele unităţi agricole s-a executat, pe suprafeţe ,destul de mari, praşila a II-a şi chiar a III-a la cartofi, sfecla de zahăr şi porumb, în altele, fie că încă nici n-au început lucrările de întreţinere