Tribuna Sibiului, iunie 1968 (Anul 1, nr. 88-113)

1968-06-01 / nr. 88

VIZITA IN R. S. F. IUGOSLAVIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU BRIONI — trimişii speciali A­­gerpres, S. Stru­ian şi N. Plopea­­nu, transmit: Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Re­­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, secretar general al C.C. a­ P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii ro­mâni sunt însoţiţi de Ratu Dugo­­nici, preşedintele Conferinţei Fe­derale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele Skup­stinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consi­liului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Fe­derale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiu­lui C.C. al U.C.I. Petar Stambo­­lici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, mem­bru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Anton Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi re­prezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşe­dinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Pod­­gorica“, escortată de vedete­ tor­­piloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîm­pinaţi de tovarăşul Iosip Broz Ti­to şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a ma­rinei militare. Continuarea convorbirilor oficiale BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopea­­nu, transmit :­­ Vineri dup­ă-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socia­liste România, condusă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Re­publicii Socialiste Federative Iugo­slavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugo­slavia, preşedintele Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia. Din partea română au partici­pat : tovarășii Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Miniştri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Bădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au partici­­­­pat tovarăşii : Mialko Todorovici, secretar­­al Comitetului Executiv al C.C. al U.C., membru­­al Consiliu­lui Federaţiei, Mika Spiliak, pre­şedintele Vecei Executive Federa­le, membru al Consiliului Federa­ţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedin­tele C.C. al U.C. din Serbia, mem­bru al Consiliului Federaţiei, mem­bru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, preşedintele Skup­stinei R.S. Croaţia, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugo­nici, preşedintele Conferinţei Fede­rale a Uniunii Socialiste a Po­porului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.L, secre- tar general al preşedintelui repu­blicii, Marko Nikezici, secretar de ■lai. ai a­­ a.va­na­, mem­b­ru al C.C. aî. U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Fede­rale, membru al C.C. al U.C.I., Liu­­bo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi lakşa Petrici, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al R.S.F Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, prieteneas­că, de înţelegere reciprocă. FORŢA CREATOARE A COLECTIVULUI Intr-o atmosferă de maturitate po­litică ce face citeste unui colectiv fruntaş între fruntaşi a avut loc, m­arţi, 28 mai 1968, şedinţa de con­stituire a comitetului de direcţie la S.M.T. Sibiu. Chemat sa răspundă necesităţii obiective de lărgire permanentă a de­mocraţiei noastre socialiste, comitetul de direcţie este înalta expresie a con­ducerii colective a întreprinderii. Scrutez sala in care s-au adunat stăpînii celor peste 280 tractoare, ai celor peste 125 combine de recoltat cereale păioase şi a altor maşini şi utilaje care, din primăvară pînă-n iarna suăbat cîmpiile în itinerarii dinainte chibzuite. Observ încordarea oamenilor, feno­men generat de seriozitatea momentu­lui, simt bătăile inim­iilor mecaniza­torilor. Citesc pe feţele lor emoţia clipei solemne, dar şi hotărîrea bărbă­tească de a continua drumul succese­lor, precum şi forţa creatoare a aces­tui colectiv de o hărnicie ce­ a depăşit de mult hotarele S.M.T.-ului. In comitetul de direcţie nou în­fiinţat au fost numiţi 16 membri din­tre cei mai buni ingineri, economişti, tehnicieni şi mecanizatori ai staţiunii şi au fost aleşi­­ reprezentanţi ai organizaţiei sindicale a mecanizatori­lor,­ lucrători care, timp de peste ju­mătate de deceniu, au primit în fie­care an insigna, de fruntaş in pro­ducţia Cu­ această ocazie, inginerul Ilie Căroiu­, directorul staţiunii, a prezen­tat in faţa colectivului o informare cu privire la realizările campaniei de primăvară, cu o referire mai amplă la sarcinile mecanizatorilor pentru campania de vară. In cifre seci, care nu pot vorbi prea mult despre abnegaţia cu care muncesc mecanizatorii în cooperati­vele agricole de producţie, s-a demon­strat că planul, pe staţiune, în cam­pania de primăvară­ s-a realizat în proporţie de 152,9 la sută. Fruntaşi între fruntaşi sunt mecanizatorii din brigăzile care deservesc C.A.P. Cri­stian, Sibiu, Săcel. Semnificativă ni s-a părut, la acest colectiv de oameni cu un înalt , senti­ment al datoriei profesionale, recu­noaşterea sinceră a unor „deficienţe tehnice", care au mai persistat în activitatea unor brigăzi. Spun că acest aspect ni s-a părut semnificativ pentru că el denotă o constantă ma­tură a responsabilităţii sociale şi fer­mitate pe drumul mereu ascendent al rezultatelor valoroase. în acest sens, s-a arătat că, datorită unei slabe pre­ocupări a conducerii staţiunii şi a con­ducerii brigăzilor, mecanizatorii care deservesc C.A.P. Poplaca şi Loamneş nu şi-au îndeplinit planul pe campa­nia din primăvară. De asemenea, în campania de primăvară, mecanizatorii din brigăzile care deservesc C.A.P. Loamneş, Aciliu, nu au depus un efort permanent pentru executarea unor lucrări de calitate. Informarea prezentată de directo­rul staţiunii a cuprins şi sarcinile ce stau în faţa colectivului pentru cam­pania de vară, precum şi măsurile concrete ce trebuie luate pentru ca aceste sarcini să fie realizate şi de­păşite. Sarcina totală pe campanie, de rea­lizare a 50 000 hantri, a fost defal­cată, analitic, pe principalele lucrări. Cu acest prilej s-a arătat că încă nu este asigurat planul, prin contracte, la unele lucrări, cum ar fi executarea ogoarelor de vară, aplicarea îngrăşă­mintelor chimice şi cositul mecanic. Acest aspect arată existenţa unei pre­ocupări insuficiente din partea con­ducerii staţiunii pentru încheierea la timp a contractelor de lucrări, dar şi atitudinea greşită a unor preşedinţi de C.A.P., care nu înţeleg încă pe deplin rolul mecanizării în agricultura modernă. Informarea a prezentat măsurile concrete ce trebuie luate. Un accent deosebit s-a pus pe necesitatea înca­drării în termenele precise stabilite a lucrărilor de reparaţii, scoţîndu-se în relief hotărîrea colectivului de a executa numai reparaţii de bună cali­tate. S-a arătat, cu acest prilej, nece­sitatea înlăturării­­ totale a posibilităţii accidentelor de muncă, amintindu-se că, în acest an, pe staţiune, acest fe­nomen nedorit a fost înlăturat com­plet. Măsurile pentru rentabilizarea sta­ţiunii au reţinut atenţia auditoriului. S-a amintit despre permanentizarea (Continuare în pag. a II-a) GH. GRADINARU J CU PLANUL ÎNDEPLINIT Desfăşurîndu-şi munca în contextul ultimelor cerinţe ale acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, colectivul de muncă al întreprinderii de foraj gaz metan Mediaş a reuşit ca la data de 30 mai a.c. să raporteze îndeplinirea planului fizic pe 6 luni. Numă­rul metrilor foraţi pe cele 6 luni este de 63 300 m în loc de 63 200 cît a fost planificat. Fabrica „Salconserv“ din Mediaş şi-a îndeplinit planul de producţie pe primele 5 luni încă de la data de 25 mai a. c. Ca urmare a acestui fapt, la producţia globală, pînă la sfârşitul lunii s-au dat peste plan produse în valoare de 2 660 000 lei, iar la producția marfă pro­dusele peste plan au atins cifra de 2 480 000 lei. PROLETARI DIN TOATE TARHE, UNIŢI-VA 1 ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul I nr. 88 Sîmbătă, 1 iunie 1968 4 pagini 30 bani Constituirea comitetelor locale de partid şi a consiliilor populare In aceste zile, în oraşul Ocna Si­biului, precum şi în comunele jude­ţului nostru au loc adunări ale co­muniştilor şi deputaţilor din locali­tăţile respective, pentru constituirea comitetelor locale de partid şi a consiliilor populare. Prin acest eveniment de mare importanţă se încheie noua organi­zare administrativ-teritorială, înfăp­­tuindu-se una din hotărîrile însem­nate adoptate de Conferinţa Naţio­nală a partidului nostru cu privire la perfecţionarea conducerii vieţii sociale. Ieri după masă a avut loc în comuna Axente Sever, într-o atmo­sferă entuziastă şedinţa de consti­tuire a organizaţiei comunale de partid, de desemnare, pînă la ale­gerile din toamnă, a comitetului co­munal de partid, de constituire a consiliului popular comunal şi de alegere a comitetului executiv şi a comisiilor permanente. Cu acest prilej, tovarăşul Ioan Butnaru, secretarul comitetului co­munal de partid, a prezentat spre dezbatere programul activităţii vi­itoare. Materialul prezentat a scos în­ re­lief realizările obţinute de unităţile economice şi instituţiile care acti­vează în cadrul comunei. Baza ma­terială şi spirituală de care dispune comuna Axente Sever, perspectivele ei viitoare, deschid cîmp larg iniţia­tivei creatoare a maselor de oameni Pe ordinea de zi a acestor a­­dunări sunt înscrise probleme de o deosebită însemnătate. Adunările au un pronunţat caracter de lucru. Dez­bat cu înalt simţ de răspundere în­datoririle comuniştilor, deputaţilor, ale tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de par­tid, pentru dezvoltarea localităţilor judeţului nostru. In discuţiile pe care le poartă, comuniştii şi depu­taţii fac propuneri preţioase pentru continua îmbunătăţire a activităţii economice, politice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, ai muncii. Puternicele unităţi agri­cole , socialiste existente în comună, I.A.S. şi C.A.P., creează posi­bilități nelimitate pentru valorifi­carea superioară a pămîntului, pen­tru accentuarea caracterului intensiv al agriculturii socialiste. Pentru întărirea economico-orga­­nizatorică a unităților agricole so­cialiste din raza comunei, încă din anul acesta se va mări perime­trul arabil cu încă 45 de hectare prin defrişarea şi desţelenirea unor terenuri trecute acum la „neproduc­tive“. Se va acorda o importanţă deosebită sporirii producţiilor medii la toate plantele de cultură, sporirii producţiei animaliere. Şcolile generale existente în comună precum şi celelalte instituţii din sis­temul de învăţămînt, îşi aduc o contribuţie substanţială la educarea comunistă a tineretului. Pentru lărgirea bazei de studiu, la Axente Sever este necesar să se mai construiască încă 8 săli de clasă şi să fie amenajate două săli de gim­nastică. Realizările comunei pe linie edili­tară şi pe linie de deservire a populaţiei, dovedesc largile potenţe de ridicare a nivelului de trai al lo­cuitorilor, aspect căruia noile organe desemnate şi constituite trebuie să-i acorde o importanţă deosebită. Pentru deservirea mai bună a populaţiei comunei, se vor înfiinţa noi unităţi de prestări de servicii, ca: tîmplării, de tapiţerie, frizerii, etc. O atenţie aparte va fi acordată şi altor domenii de deservire a populaţiei, ca: transporturi în co­mun, reparaţii şi întreţineri de dru­muri etc. In rezolvarea problemelor complexe în ridicarea activităţii în toate do­meniile, secretarul comitetului co­munal de partid a arătat că noile organe trebuie să iniţieze şi să în­treprindă, de la bun început, cu maturitate deplină, măsuri de mare eficienţă pentru valorificarea tuturor resurselor locale, pentru dezvoltarea mereu ascendentă şi multilaterală a comunei. Materialul prezentat a relevat creşterea rolului organizaţiei de partid şi a consiliului popular comunal, al tuturor comuniştilor şi deputaţilor, în rezolvarea competentă a tuturor sar­cinilor ivite în viaţa economică şi spirituală a comunei. în discuţiile purtate pe marginea materialului prezentat, participanţii au scos în evidenţă necesitatea îm­bunătăţirii la nivelul cerinţelor eta­pei actuale, a stilului de muncă a noilor organe­ , în încheierea lucrărilor adunării, reprezentanţi ai Comitetului jude­ţean de partid şi ai­­ Consiliului popular judeţean provizoriu au ară­tat care sînt sarcinile deosebite care stau în faţa comitetului de partid comunal şi a consiliului popular comunal, relevînd necesitatea polari­zării tuturor forţelor creatoare exis­tente în comună pentru transpune­rea în viaţa practică a indicaţiilor şi hotărîrilor de partid şi de stat. S-a dat apoi citire telegramei co­muniştilor şi deputaţilor participanţi la adunarea de constituire de la Axente Sever adresată Comitetului Central al P.C.R., personal tovară­şului Nicolae Ceauşescu, prin care este exprimată totala adeziune a oamenilor muncii din comună faţă de politica internă şi externă a partidului şi hotărîrea nestrămutată a locuitorilor din această frumoasă aşezare de a-şi intensifica eforturile creatoare pentru ridicarea pe o treaptă superioară a dezvoltării co­munei lor şi aplicarea în viaţă a hotărîrilor şi indicaţiilor Partidului Comunist Român. Simboluri noi In sala căminului cultural „Negoiul" din Porumbacu de Jos, cei aproape 200 de participanţi din cele şase lo­calităţi ale noii comune — Porum­bacu de Jos, Porumbacu de Sus, Să­rata, Scorei, Colun, Glîmboaca — au dezbătut pe larg probleme de o deosebită importanţă. Constituirea noului comitet comunal de partid, a (Continuare în pag. a II-a) De la început rezolvarea competentă a problemelor I.a noua centrală interurbană automată, care în curînd va deservi oraşul Sibiu, se lucrează intens. In imagine: Mihai Stoian, şef de şantier şi conectorul Gheorghe Licu lucrînd la testarea unei rame de registru pentru joncţiunile de intrare interurbane automate Foto: H. BUCHFELNER (Continuare în pag a II-a) E. SANDU 1 Pieţele Mediaşului nu satisfac cerinţele gospodinelor Piaţa este locul prin care, de dimineaţa şi pînă seara, se perindă sute de gospodine pentru a-şi com­pleta cele necesare mesei zilnice. Şi după cum este şi firesc, aici, ele vor să găsească din abundenţă legumele, zarzavaturile şi fructele necesare preparării unei mîncări gustoase, după preferinţe. Dintr-un calcul a reieşit că pentru hrana zilnică locuitorilor Mediaşu­lui ar trebui să li se pună la dispo­ziţie peste 15 tone de legume, fructe şi zarzavaturi. Li se oferă această posibilitate? Pentru a ne documenta, am întreprins un raid prin pieţele oraşului. Iată ce am constatat. Unităţi slab aprovizionate Am poposit în Piaţa centrală şi cea de la „Vitrometan“ în zilele, cînd ele sînt mai solicitate ca ori­­cînd — joia şi duminica. Şi fiindcă a intrat în tradiţia medieşenilor ca în aceste zile să-şi facă aprovizio­nările pentru restul săptămînii este şi firesc ca în zilele amintite pieţele să fie mai bine aprovizionate. Din păcate, însă, se întîmplă tocmai pe dos. Piaţa este aceea care nu poate satisface cerinţele. Şi fiindcă în cele două pieţe exis­tă unităţi ale I.L.F. care au meni­rea de a pune la dispoziţia cumpă­rătorilor cantităţi sporite de­ legume şi fructe, ne-am interesat dacă pot oferi cetăţenilor aceste bunătăţi. Răspunsul a fost: nu. Duminică dimineaţa, gestionarii de la cele două unităţi, nr. 9 „Vi­trometan“ şi nr. 5 din Piaţa centra­lă aproape că nu aveau ce vinde. La cea de la „Vitrometan“, în afară de cartofi, varză şi mazăre (şi aces­tea în cantităţi mici) în magazie nu se mai găsea nimic. Lipseau gulioa­­rele, ceapa, morcovii, verdeţurile, etc. Aceleaşi­ carenţe în aprovizionare le-am întîlnit şi la unitatea­­ din Piaţa centrală care, după cum se ştie, este cea mai solicitată. Aici nu am găsit varză şi o serie de legume şi zarzavaturi. întrebaţi, responsabilii­­ unităţilor mai sus amintite au declarat că unele din produse lipsesc de mai multe zile, dar nu s-a îngrijit ni­meni să-i aprovizioneze, sau chiar dacă s-a încercat acest lucru, nu s-a insistat mai mult la furnizori. La nici una dintre unităţi nu am găsit trufandale, iar din cele decla­rate de unii tovarăşi din condu­cerea I.L.F., abia săptămîna aceasta vor începe livrările unităţile agri­cole din jurul oraşului. Dar, să,,nu se uite că centrului de legume şi fructe din Mediaş i se repartizează legume şi de alte uni­tăţi din afara judeţului nostru şi pentru aceasta ar trebui să se lucre­ze cu mai multă insistenţă. Contractul nu este respectat Una din cauzele care duc la sla­ba aprovizionare cu legume, fructe şi zarzavaturi este şi nerespectarea termenelor de livrare de către uni­tăţile agricole din raza oraşului, precum şi nerespectarea cantităţilor contractate. Aşa, de pildă, ceapa verde, care lipseşte sistematic, nu este livrată în cantităţi suficiente. C.A.P. din judeţ, care au con­tract cu I.L.F. Mediaş abia livrează 8—10 tone ceapă pe săptămină, iar consumul zilnic este de aproape 4 tone. De aici se naşte întrebarea: de unde va fi aprovizionat Media­ (Continuare în pag a II-a) P. BADEA * Buletin de campanie Neglijenţe mari la întreţinerea culturilor la unele culturi, fie că sunt foarte mult rămase în urmă. Merită a fi subliniată preocuparea organizaţiilor de partid şi a consiliilor de conducere de la C.A.P. Agnita, Şoroştin, Tîrnava, Şelimbăr, Nocrich, Laslea, Apoldu de Sus şi din alte uni­tăţi fruntaşe privind, mobilizarea tu­turor forţelor şi mijloacelor der care dispun la distrugerea buruienilor. Da­torită măsurilor luate, a eforturilor depuse de ţăranii cooperatori şi me­canizatorii care deservesc aceste , uni­tăţi, lucrările de îngrijire a culturilor sunt mult avansate, reuşindu-se a se executa a doua praşilă la cartofi şi sfecla de zahăr, iar în unele chiar şi a treia. Bunăoară la C.A.P. Laslea s-a efectuat a treia praşilă la cartofi pe 70 hectare. (rreperatorii din Şelim­băr şi satele aparţinătoare au terminat praşila a doua la porumb, în timp ce la Porumbacu de Jos această lucrare s-a efectuat pe 78 hectare din 118. Există, din păcate, şi unităţi în care, aşa cum arătam mai sus, lucră­rile de întreţinere la porumb nici măcar n-au început: la Cristian pe 125 hectare, Aciliu şi Poplaca pe 90 hectare, Slimnic pe 160 hectare, iar la Alămor pe 370 hectare. De ce? Care să fie explicaţia? Nu poate să existe decît una singură: neglijenţă. Consiliile de conducere din aceste uni­tăţi, specialiştii, manifestînd o intole­rabilă nepăsare, nu s-au străduit să antreneze forţele de care dispun­, lă­­sînd ca lucrurile să se desfăşoare de la sine. Este de neînţeles cum Direcţia agricolă judeţeană şi Uniunea jude­ţeană a cooperativelor agricole de producţie tolerează cu atîta seninătate asemenea stări de lucruri. Suntem­ con­vinşi că au avut cunoştinţă de această situaţie, numai că măsurile ce urmau să fie luate cît mai urgent întîrzie cu totul nejustificat de ce motiv? De altfel moleşeala organelor agricole ju­deţene s-a transmis pînă jos în uni­tăţi. Afirmaţia este bazată nu numai pe faptul că în cele cinci unităţi nici măcar nu s-a trecut la prăşitul po­, nimicului, dar nici în restul coopera­tivelor, cu mici excepţii, nu s-a rea­lizat prea mult în această direcţie. Buruienile „stau la masă“ cu preşe­dinţii, brigadierii şi inginerii agro­nomi din C.A.P. Marpod, Ighişul Am intrat în luna iunie şi calen­darul agricol n-a înscris încă o avan­sare a lucrărilor la întreţinerea cul­turilor pe măsura perioadei destul de înaintate în care ne aflăm. Cifrele situaţiei operative, din 30 mai, a Di­recţiei agricole judeţene, demonstrează că în timp ce în unele unităţi agri­cole s-a executat, pe suprafeţe ,destul de mari, praşila a II-a şi chiar a III-a la cartofi, sfecla de zahăr şi porumb, în altele, fie că încă nici n-au început lucrările de întreţinere

Next