Tribuna Sibiului, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 167-191)
1968-09-01 / nr. 167
1 ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU fi Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu intelectualii din Cluj După cum am mai anunţat, în încheierea vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Apostol şi Manea Mănescu au făcut-o în judeţul Cluj, a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă şi veche cetate universitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ţării, Clujul anilor de construcţie socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă înflorire. Ca şi în alte centre de veche tradiţie, sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea în toate domeniile au fost şi sunt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls şi efervescenţă, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît legămîntul de a-şi înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, oaspeţii sînt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutindu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlniri dintre conducătorii partidului şi statului nostru şi intelectualitate au devenit tradiţie în România. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ştefan Pascu, membru corespondent al Academiei, decanul facultăţii de istorie şi filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai", Letay Lajos, redactor-şef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruţiu, rectorul institutului agronomic „Dr. Petru Groza", Balogh Edgar, redactor-şef adjunct al revistei „Korunk", şi Aurel Rău, redactor-şef al revistei „Steaua". In aclamaţiile întregii adunări ia apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea este subliniată cu aplauze şi urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului partidului nostru comunist —, fiecare accent reprezentînd comandamentele acestui moment istoric este urmărit cu atenţie de întreaga adunare, de toţi participanţii la această întîlnire bogată în semnificaţii. încă o dată, cu şi mai multă vigoare, cu şi mai înflăcărat avînt, intelectualitatea clujeană din toate generaţiile, fără deosebire de naţionalitate, îşi dovedeşte ataşamentul deplin la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, exprimîndu-şi hotărîrea de a-şi aduce aportul la sporirea tezaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea şi fericirea României socialiste. Adunarea ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Se aplaudă şi se ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa, pentru România socialistă. ^biblioteca 51B ^„ASTRA*! i w j Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc in intilnirea cu dv. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, şi îmi e greu ,să redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă intilnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol deosebit de important în întreaga activitate de edificare a orinduirii socialiste. Socialismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ridicat aceste cuceriri la rangul de ştiinţă socială menită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sate, făuritorul propriei sale istorii (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărîtoare in întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gindirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotăritor în întreaga viaţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societăţii (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernulţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii; sîntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activităţii materiale şi sociale unde omul de ştiinţă şi cultură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste (Vii şi înde- lungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj — detaşament de valoare al intelectualităţii din România socialistă (Aplauze puternice). Preţuim, de asemenea, faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cunoaşterii, aducindu-şi propria contribuţie la îmbogăţirea tezaurului aniversar al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care il aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din problemele importante în dezvoltarea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naţionalităţi, peste rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune, tovarăşi, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, nn toate domeniile de activitate (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastă, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezultatele cercetării ştiinţifice — ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sunt aceleaşi atunci cind cercetarea se face cu adevărat corect (în aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt create, marile opere de artă, — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internaţională, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăminte. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspiraţiile societăţii şi de măsura in care doresşte să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului (Aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, in artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii in creaţie, peste deosebirile de naţionalitate şi limbă, pentru că ştiinţa şi cultura înaintată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de naţionalitate, nu cunoaşte decit o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii (Aplauze însufleţite). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noştri, indiferent în ce domeniu de activitate, lucrează, indiferent de naţionalitate, să-şi unească forţa, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al ştiinţei şi culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care îşi pot aduce contribuţia activă la întreaga muncă desfăşurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru făurirea condiţiilor de trecere treptată spre comunism (Aplauze îndelungate). STIMAŢI TOVARĂŞI, Situaţia raporturilor de astăzi dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti ne îngrijorează pe toţi, ii îngrijorează pe toţi comuniştii. Cind noi am păşit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea sociala şi naţională a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăţi din lume — in care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făureşte în societate să fie închinat omului — nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca între comunişti, între ţările socialiste să se folosească forţa pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepţia noastră ştiinţifică despre viaţă şi despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă greşesc — care spunea „l’Etat c'est moi". Sunt unii teoreticieni care îşi arogă dreptul de a da judecăţi definitive, după principiul: „le marxisme c'est moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „marxismul sunt eu". (Aplauze furtunoase, urale). Marxism-leninismul nu este proprietatea nimănui; el este o concepţie ştiinţifică, şi numai în măsura în care toţi oamenii politici, toţi oamenii de ştiinţă, toţi oamenii care gindesc, analizează dezvoltarea socială bazîndu-se pe această concepţie, pe ideile materialismului dialectic şi istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societăţii, pot găsi soluţii adecvate problemelor pe care le ridică viaţa (Aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să reflecteze, să-şi exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toţi vor fi la înălţime, nu toţi vor formula cele mai juste puncte de vedere. Dar numai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al ştiinţei sociale, al marxism-feninismului (Aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru consideră că în abordarea şi interpretarea problemelor dezvoltării sociale contemporane, atît din ţările socialiste, cit şi din lumea capitalistă, trebuie să se pună capăt practicii etichetărilor, injuriilor, anatemizării, care împiedică gindirea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoaşterii ştiinţifice, gîndirii omului, pentru că numai aşa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puţin, schimburi de păreri in fizică, in biologie, în matematică — spun „mai mult sau mai puţin" pentru că au fost vremuri cind şi în ştiinţă, anumite ramuri, cibernetica de pildă, sau o anumită concepţie biologică au fost considerate reacţionare. Ce ne-a adus lucrul acesta tovarăşi? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în ştiinţele sociale nu se poate admite să se pună frîu gindirii omului, cercetării ştiinţifice — dacă vrem să facem cu adevărat ştiinţă, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului şi comunismului (Aplauze însufleţite). Noi vă rugăm, tovarăşi, pe dv., cei din Cluj, — aşa cum rugăm pe toţi intelectualii noştri, pe toţi oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicaţi necontenit nivelul de cunoştinţe in domeniul în care lucraţi, să cercetaţi, să confruntaţi ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor dovedi neadevârate, pentru că nu există în lume, de cind a început gindirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna numai şi numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu, şi mulţi, cei mai mari savanţi au avut şi insuccese şi succese. Numai o cercetare liberă, numai o gîndire liberă pot asigura progresul în toate domeniile de activitate (Aplauze entuziaste). Un singur lucru cerem, tovarăşi, ca în toate dezbaterile ştiinţifice să se pornească de la dorinţa cinstită, sinceră, de a servi mersul înainte al societăţii noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuinţă, făurirea socialismului şi comunismului în România (Aplauze vii, îndelungate). Acţionînd în acest fel, noi ne îndeplinim, fără îndoială, o îndatorire faţă de poporul căruia îi aparţinem, faţă de societatea în mijlocul căreia ne desfăşurăm activitatea. Dar care este oare prima îndatorire a unui partid de guvernămînt, aşa cum o întrevedea Lenin? Este tocmai aceea de a şti să edifice socialismul, de a da exemplu în făurirea noii orînduiri sociale. Numai îndeplinindu-ne această obligaţie faţă de poporul nostru ne îndeplinim şi una din înaltele îndatoriri internaţionaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte ţări vor învăţa din exemplul ţărilor care construiesc socialismul, îşi vor intensifica lupta pentru răsturnarea jugului burgheziei şi moşierimii, pentru înfăptuirea societăţii eliberate de exploatare. Numai reauzind între ţările socialiste raporturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a independenţei naţionale, de întrajutorare tovărăşească, de neamestec in treburile interne, putem oferi popoarelor un model superior de relaţii intre state. Fără îndoială că aceste relaţii se vor perfecţiona tot mai mult pe măsură ce noi popoare vor păşi pe calea socialismului, în felul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuţia la cauza generală a socialismului (Aplauze însufleţite). Tocmai pornind de la aceste considerente şi-a expus partidul nostru poziţia faţă de evenimentele tragice care au avut loc în Cehoslovacia, expunîndu-şi dorinţa ca situaţia creată să fie rezolvată pornindu-se de la răspunderea faţă de socialism, de la restabilirea relaţiilor de egalitate între statele socialiste, de la respectul faţă de independenţa şi suveranitatea naţională. De aceea, apreciem că este necesar să se realizeze acordul stabilit la Moscova, ca poporul cehoslovac să-şi poată desfăşura liber activitatea de construcţie socialistă, ca trupele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Cehoslovacia (Aplauze puternice, îndelungi). STIMAŢI TOVARĂŞI, Staţi în faţa unor evenimente, sau mai bine zis, a unor sarcini noi: deschiderea anului universitar. Avem o nouă lege a învăţămîntului care oferă o bază superioară pentru dezContinuare în pag. a IlI-a) ANUL II întregul nostru popor își exprimă adeziunea deplină la principiile 1j politicii externe ji a partidului și guvernului Nr 167 Duminică 1 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Vizita tovarăşului ION GHEORGHE MAURER în judeţul Sibiu Ieri, sîmbătă, 31 august, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a făcut o vizită de lucru în judeţul nostru. înaltul oaspete s-a consfătuit cu activul de partid şi de stat, cu oameni ai muncii din industrie şi agricultură, cu intelectuali, despre modul cum sînt îndeplinite sarcinile trasate de cel de-al IX-lea Congres şi de Conferinţa Naţională a P.C.R., de ultimele hotărîri ale partidului şi statului nostru. Ora 9. In marginea comunei Las- tea, la intrarea în judeţul Sibiu, cu toată ploaia măruntă şi deasă ce se cernea într-una, mii de oameni ai muncii, români, germani, maghiari, tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, din comunele învecinate şi din întreprinderile şi instituţiile municipiului Mediaş salută cu ovaţii şi urale puternice sosirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al României Socialiste. Tovarăşul Nicolae Gavrilescu, primul secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Consiliului popular judeţean provizoriu aduce salutul şi urarea de bun sosit. Ioan Călburean, preşedintele C.A.P. Mediaş, cooperativă agricolă fruntaşă din judeţ, îmbiindu-l pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer cu pîine şi sare, rosteşte următoarea urare: „Poposind pe meleagurile judeţului nostru, vă oferim din toată inima, tovarăşe preşedinte, tradiţionala pită sibiană". Intîlnirile cu oamenii muncii din judeţul nostru s-au desfăşurat sub semnul unanimităţii de gînd, de simţire şi voinţă. Pretutindeni, oamenii muncii au ţinut să-şi exprime hotărîrea lor nestrămutată de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a Partidului nostru comunist, adeziunea lor deplină la iniţiativele înţelepte ale partidului, menite să consolideze relaţiile internaţionale dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, prietenia dintre ţările socialiste. Mediaşul, purtîndu-şi cu semeţie zestrea celor şapte secole de existenţă, întinerit şi transformat în anii socialismului într-un puternic centru industrial, şi-a primit oaspetele drag, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, cu o impresionantă bucurie, cu un electrizant entuziasm. Primul popas are loc la institutul „Chimigaz". Din salba generoasă, ca bogăţie şi valoare, pe care o reprezintă industria medieşana, a fost ales acest institut de cercetări şi faptul poate fi socotit simbolic căci „Chimigazul", după numai 13 ani de la înfiinţare, este, în primul rînd, fructul uneia dintre atît de înţeleptele direcţii creionate de hotărîrile partidului nostru, aceea de a valorifica superior excepţionala bogăţie naţională pe care o reprezintă gazul natural. Pe strada din faţa institutului, pe aleile din incintă, o mulţime impresionantă a venit în intimpinarea oaspetelui iubit. Urale şi aclamaţii întîmpină apropierea convoiului de maşini. Se scandează în continuu numele partidului iubit, al patriei dragi, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se strigă lozinci care exprimă hotărîrea (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER TOARASE ŞI TOVARĂŞI, Daţi-mi voie ca, innumele Comitetului Central al partidului în numele guvernului şi personal din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, să vă aduc un salut cald şi cordial. Noi, cei care am venit aici din partea conducerii partidului, ţinem în primul rînd să vă mulţumim pentru căldura deosebită cu care am fost întimpinaţi. Pentru noi este limpede că aceste manifestări sunt, pînă la sfirşitul sfirşitului, rezultatul judecăţii pe care dumneavoastră ca şi întregul popor, o faceţi despre munca noastră. Este o judecată, care, după cum se vede, dovedeşte că poporul este mulţumit de această muncă, o socoteşte îndreptată către satisfacerea intereselor vitale, către construirea acelei societăţi pe care ne-am legat împreună să o construim — societatea socialistă. Lăsînd deoparte orice modestie, aş îndrăzni să spun că şi noi socotim dreaptă aprecierea dumneavoastră. Judecata favorabilă pe care ne-o faceţi o socotim întemeiată deoarece — de cită vreme ne cunoaştem pe noi înşine, ca oameni în stare să înfăptuiască ceva, toată puterea noastră de gindire — toată puterea noastră de înfăptuire au fost orientate către realizarea aspiraţiilor poporului din rîndurile căruia am ieşit. Pentru acest motiv găsim, în contactul pe care-l luăm cu dumneavoastră temeiuri de mulţumire deosebite, elementele de îmbărbătare de care avem şi noi cîteodată nevoie atunci cind ostenelile clipelor grele ne obosesc. In cadrul acestei vizite am văzut cîteva unităţi a căror activitate poate să constituie pentru noi toţi, sînt dator s-o spun în faţa dumneavoastră, activişti de partid şi de stat, motive de satisfacţie. Am vizitat institutul Chimigaz de la Mediaş. Am văzut domnind în acest institut de cercetare ştiinţifică o atmosferă de muncă şi creaţie de natură să îndreptăţească nădejdile noastre. în conversaţiile pe care le-am avut cu tovarăşii care muncesc în acest loc, am subliniat importanţa deosebită ainstitutului pentru dezvoltarea economiei ţării noastre, pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice — pîrghie importantă, poate cea mai importantă pîrghie, a progresului ţării noastre pe toate planurile. Sîntem mulţumiţi că am constatat preocuparea lor permanentă de a orienta activitatea de cercetări către rezolvarea problemelor industriei chimice; în felul acesta nu numai că ajutăm la dezvoltarea cercetării ştiinţifice, dar legăm mai bine sforţările în acest domeniu de posibilitatea, de a folosi efectiv în practică rezultatele cercetării. Am vizitat marea întreprindere de construcţii mecanice de la Sibiu — „Independenţa" — unde am văzut multe lucruri bune, şi alături de ele, lucruri care ar putea fi şi mai bune. Dar ceea ce, mai ales, ne-a umplut de mulţumire este faptul că oamenii îşi dau bine seama de direcţiile în care trebuie să se acţioneze, că sînt animaţi de hotărîrea fermă de a rezolva problemele de care depinde ridicarea activităţii acestei întreprinderi la un înalt nivel de eficienţă. în sfîrşit am avut plăcerea să stau de vorbă cu intelectualii municipiului dumneavoastră — capitala acestui judeţ, oraş vechi, cu tradiţii importante de cultură, oraş în care se împletesc realizările minţii oamenilor de naţionalităţi diferite — români, germani, maghiari. In cadrul acestor discuţii pe care aş fi dorit să le văd prelungite — dar, din nefericire, timpul nu ne-a îngăduit s-o facem —au fost evocate necesităţile înlănţuirii unor acţiuni tria de activitatea culturală şi de creaţie a valoroşilor reprezentanţi ai intelectualităţii sibiene. Fără doar şi poate vizita in judeţul dumneavoastră ne-a înfăţişat cu fidelitate tabloul întregii noastre ţări, al unor oameni angrenaţi cu tenacitate, cu entuziasm, în realizarea sarcinilor pe care ni le-am fixat, prin Congresul al IX-lea al Partidului şi Conferinţa Naţională, ferm decişi să îmbunătăţească in permanenţă construcţia socialistă, ţinînd seama de ceea ce este particular, specific poporului nostru. Pentru că opera aceasta nu se poate face în alte condiţiuni. Nici un popor nu va putea reuşi în această operă, pe baza unei reţete împrumutate aidoma din altă parte, fără un studiu temeinic al specificului. Observarea, luarea in seamă a acestui specific este o condiţie esenţială a însuşi succesului operei de construcţie socialistă. în esenţă, tovarăşi, ceea ce am văzut aci mă bucură şi mă îndreptăţeşte ca, în numele Comitetului Central al Partidului şi în numele guvernului, să vă felicit şi să vă doresc succese în muncă. (Aplauze). Cu aceeaşi satisfacţie am putut constata frăţia adevărată: înţelegerea deplină care există între oamenii muncii de diferite naţionalităţi. Este evident pentru oricine are ochii deschişi, că în ţara noastră nu există o problemă naţională. Această problemă e rezolvată, iar dovada elocventă a acestui fapt o constituiţi şi dumneavoastră aici, ca şi locuitorii tuturor judeţelor în care locuiesc, alături de români, şi oameni ai muncii de alte naţionalităţi. (Continuare în pag. a IlI-a) în timpul adunării cu activul de partid al județului Sibiu