Tribuna Sibiului, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 167-191)

1968-09-01 / nr. 167

1­­ )­­ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU fi Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu intelectualii din Cluj După cum am mai anunţat, în în­cheierea vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu to­varăşii Gheorghe Apostol şi Manea Mănescu au făcut-o în judeţul Cluj, a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă şi veche cetate uni­versitară, centru ştiinţific şi umanis­tic de prim rang al ţării, Clujul ani­lor de construcţie socialistă a adău­gat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeş, Raco­­viţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţie­­ganu, noi şi noi valori care au în­tregit şi întregesc patrimoniul spiri­tual al patriei, în continuă înflorire. Ca şi în alte centre de veche tra­diţie, sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea în toate domeniile au fost şi sunt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin im­pulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls şi efervescenţă, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimita­tea de simţire şi gîndire faţă de po­litica înţeleaptă a partidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît le­­gămîntul de a-şi înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a Ro­mâniei. In sala mare a Casei Universitari­lor, oaspeţii sînt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutindu-l pe secretarul general al C.C. al par­tidului în numele oamenilor de cul­tură din Cluj, subliniază că aseme­nea întîlniri dintre conducătorii par­tidului şi statului nostru şi intelec­tualitate au devenit tradiţie în Ro­mânia. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ştefan Pascu, membru corespondent al Academiei, decanul facultăţii de istorie şi filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai", Letay Lajos, redac­­tor-şef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruţiu, rectorul institutului agronomic „Dr. Petru Groza", Ba­logh Edgar, redactor-şef adjunct al revistei „Korunk", şi Aurel Rău, redactor-şef al revistei „Steaua". In aclamaţiile întregii adunări ia apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea este subliniată cu a­­plauze şi urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului partidului nostru comu­nist —, fiecare accent reprezentînd comandamentele acestui moment is­toric este urmărit cu atenţie de în­treaga adunare, de toţi participanţii la această întîlnire bogată în sem­nificaţii. încă o dată, cu şi mai multă vi­goare, cu şi mai înflăcărat avînt, in­telectualitatea clujeană din toate ge­neraţiile, fără deosebire de naţio­nalitate, îşi dovedeşte ataşamentul deplin la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, expri­­mîndu-şi hotărîrea de a-şi aduce aportul la sporirea tezaurului de va­lori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea şi fericirea României socialiste. Adunarea ia sfîr­­şit într-o atmosferă de puternic en­tuziasm. Se aplaudă şi se ovaționea­ză îndelung pentru partid, pentru conducerea sa, pentru România so­cialistă. ^biblioteca 51B ^„ASTRA*! i w j Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, vă rog să mă scu­zaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le în­cerc in intilnirea cu dv. Sunt după o zi de adunări, de multiple impre­sii, şi îmi e greu ,să redau în cu­vinte emoţia pe care mi-o provoacă intilnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol deosebit de im­portant în întreaga activitate de edi­ficare a orinduirii socialiste. Socia­lismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lun­gul mileniilor şi a ridicat aceste cu­ceriri la rangul de ştiinţă socială menită să asigure făurirea unei so­cietăţi în care omul să fie cu ade­vărat stăpîn pe destinele sate, fău­ritorul propriei sale istorii (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărîtoare in în­treaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că a­­ceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gindirea umană, ştiinţa, mai cu sea­mă în societatea de astăzi, au deve­nit o forţă materială cu un rol hotă­­ritor în întreaga viaţă socială, in­clusiv în dezvoltarea materială a so­cietăţii (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guver­nul­­ţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dez­voltarea economiei naţionale, a in­dustriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii; sîntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al pa­triei noastre (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvolta­rea ştiinţei şi culturii în ţara noas­tră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul ge­neral de cultură al poporului nos­tru s-a ridicat la un stadiu incom­parabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activităţii materiale şi so­ciale unde omul de ştiinţă şi cul­tură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea so­cietăţii noi socialiste (Vii şi înde-­ lungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi sta­tului, preţuim mult activitatea inte­lectualilor şi, în mod deosebit, da­­ţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj — detaşament de valoare al intelectualităţii din Ro­mânia socialistă (Aplauze puternice). Preţuim, de asemenea, faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a con­tribui la ridicarea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în dome­­n­iul cunoaşterii, aducindu-şi propria contribuţie la îmbogăţirea tezaurului aniversar al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deo­sebit de valoros pe care il aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a în­tregii creaţii spirituale a României socialiste (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din proble­mele importante în dezvoltarea so­cietăţii omeneşti, acolo unde locu­iesc împreună oameni de diferite na­ţionalităţi, peste rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tutu­ror, în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Pu­tem spune, tovarăşi, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, nn toate domeniile de activitate (Aplauze en­tuziaste, prelungite). Dumneavoastă, ca oameni de ştiin­ţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt expri­mate, rezultatele cercetării ştiinţi­fice — ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sunt aceleaşi atunci cind cercetarea se face cu adevărat corect (în­ aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indife­rent în ce limbă sunt create, marile opere de artă, — mă refer la litera­tură, căci muzica are limba ei pro­prie, internaţională, — aici, s-ar pu­tea spune, s-a realizat internaţiona­lismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăminte. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriito­rul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspi­raţiile societăţii şi de măsura in care doresşte să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că nu­mai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progresului, cauza socialismu­lui (Aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, in artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii in crea­ţie, peste deosebirile de naţionali­tate şi limbă, pentru că ştiinţa şi cultura înaintată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de na­ţionalitate, nu cunoaşte decit o sin­gură lege: progresul omenirii, reali­zarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii (Aplauze însufleţite). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noştri, indiferent în ce domeniu de activitate, lucrează, in­diferent de naţionalitate, să-şi uneas­că forţa, capacitatea, priceperea pen­tru ridicarea continuă a nivelului general al ştiinţei şi culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care îşi pot aduce contribuţia activă la în­treaga muncă desfăşurată de poporul nostru pentru construirea socialismu­lui, pentru făurirea condiţiilor de trecere treptată spre comunism (Aplauze îndelungate). STIMAŢI TOVARĂŞI, Situaţia raporturilor de astăzi din­tre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti ne îngri­jorează pe toţi, ii îngrijorează pe toţi comuniştii. Cind noi am păşit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberar­ea sociala şi naţională a maselor, pentru înfăp­tuirea celei mai drepte societăţi din lume — in care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făureşte în societate să fie închinat omului — nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca între comu­nişti, între ţările socialiste să se fo­losească forţa pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepţia noastră ştiinţifică despre viaţă şi despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Lu­dovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă greşesc — care spunea „l’Etat c'est moi". Sunt unii teoreti­cieni care îşi arogă dreptul de a da judecăţi definitive, după principiul: „le marxisme c'est moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „marxismul sunt eu". (Aplauze furtunoase, urale). Mar­­xism-leninismul nu este proprietatea nimănui; el este o concepţie ştiinţi­fică, şi numai în măsura în care toţi oamenii politici, toţi oamenii de ştiinţă, toţi oamenii care gindesc, analizează dezvoltarea socială bazîn­­du-se pe această concepţie, pe ideile materialismului dialectic şi istoric, pot trage concluzii juste despre dez­voltarea societăţii, pot găsi soluţii adecvate problemelor pe care le ri­dică viaţa (Aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oa­meni care să judece, să reflecteze, să-şi exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toţi vor fi la înălţime, nu toţi vor formula cele mai juste puncte de ve­dere. Dar numai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al ştiinţei sociale, al marxism-feninis­­m­ului (Aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru consi­deră că în abordarea şi interpretarea problemelor dezvoltării sociale con­temporane, atît din ţările socialiste, cit şi din lumea capitalistă, trebuie să se pună capăt practicii etichetă­rilor, injuriilor, anatemizării, care împiedică gindirea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoaşterii ştiin­ţifice, gîndirii omului, pentru că nu­mai aşa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puţin, schimburi de păreri in fizică, in biologie, în matematică — spun „mai mult sau mai puţin" pen­tru că au fost vremuri cind şi în ştiinţă, anumite ramuri, cibernetica de pildă, sau o anumită concepţie biologică au fost considerate reac­ţionare. Ce ne-a adus lucrul acesta tovarăşi? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în ştiinţele sociale nu se poate admite să se pună frîu gin­­dirii omului, cercetării ştiinţifice — dacă vrem să facem cu adevărat ştiinţă, dacă vrem să asigurăm dez­voltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului şi comunismului (Apla­uze însufleţite). Noi vă rugăm, tovarăşi, pe dv., cei din Cluj, — aşa cum rugăm pe toţi intelectualii noştri, pe toţi oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicaţi necontenit nivelul de cuno­ştinţe in domeniul în care lucraţi, să cercetaţi, să confruntaţi ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele părer­i se vor dovedi neadevâ­­rate, pentru că nu există în lume, de cind a început gindirea omeneas­că, om care să fi exprimat totdeauna numai şi numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu, şi mulţi, cei mai mari savanţi au avut şi insuccese şi succese. Nu­mai o cercetare liberă, numai o gîn­dire liberă pot asigura progresul în toate domeniile de activitate (Aplau­ze entuziaste). Un singur lucru cerem, tovarăşi, ca în toate dezbaterile ştiinţifice să se pornească de la dorinţa cinstită, sinceră, de a servi mersul înainte al societăţii noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuinţă, făurirea socialis­mului şi comunismului în România (Aplauze vii, îndelungate). Acţionînd în acest fel, noi ne în­deplinim, fără îndoială, o îndatorire faţă de poporul căruia îi aparţinem, faţă de societatea în mijlocul căreia ne desfăşurăm activitatea. Dar care este oare prima îndatorire a unui partid de guvernămînt, aşa cum o întrevedea Lenin? Este tocmai aceea de a şti să edifice socialismul, de a da exemplu în făurirea noii orînduiri sociale. Numai îndeplinindu-ne această o­­bligaţie faţă de poporul nostru ne îndeplinim şi una din înaltele înda­toriri internaţionaliste. Clasa munci­toare, intelectualii, popoarele din alte ţări vor învăţa din exemplul ţărilor care construiesc socialismul, îşi vor intensifica lupta pentru răsturnarea jugului burgheziei şi moşierimii, pen­tru înfăptuirea societăţii eliberate de exploatare. Numai reau­zind între ţă­rile socialiste raporturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a independenţei naţionale, de întra­jutorare tovărăşească, de neamestec in treburile interne, putem oferi po­poarelor un model superior de relaţii intre state. Fără îndoială că aceste relaţii se vor perfecţiona tot mai mult pe măsură ce noi popoare vor păşi pe calea socialismului, în felul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuţia la cauza gene­rală a socialismului (Aplauze însu­fleţite). Tocmai pornind de la aceste con­siderente şi-a expus partidul nostru poziţia faţă de evenimentele tragice care au avut loc în Cehoslovacia, expunîndu-şi dorinţa ca situaţia crea­tă să fie rezolvată pornindu-se de la răspunderea faţă de socialism, de la restabilirea relaţiilor de egalitate între statele socialiste, de la respec­tul faţă de independenţa şi suverani­tatea naţională. De aceea, apreciem că este necesar să se realizeze acor­dul stabilit la Moscova, ca poporul cehoslovac să-şi poată desfăşura li­ber activitatea de construcţie socia­listă, ca trupele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Ceho­slovacia (Aplauze puternice, înde­lungi). STIMAŢI TOVARĂŞI, Staţi în faţa unor evenimente, sau mai bine zis, a unor sarcini noi: des­chiderea anului universitar. Avem o nouă lege a învăţămîntului care o­­feră o bază superioară pentru dez­­Continuare în pag. a IlI-a) ANUL II întregul nostru popor își exprimă adeziunea deplină la principiile 1j politicii externe ji a partidului și guvernului Nr 167 Duminică 1 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Vizita tovarăşului ION GHEORGHE MAURER în judeţul Sibiu Ieri, sîmbătă, 31 august, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a făcut o vizi­tă de lucru în judeţul nostru. înaltul oaspete s-a consfătuit cu activul de partid şi de stat, cu oameni ai mun­cii din industrie şi agricultură, cu intelectuali, despre modul cum sînt îndeplinite sarcinile trasate de cel de-al IX-lea Congres şi de Conferin­ţa Naţională a P.C.R., de ultimele hotărîri ale partidului şi statului nostru. Ora 9. In marginea comunei Las- tea, la intrarea în judeţul Sibiu, cu toată ploaia măruntă şi deasă ce se cernea într-una, mii de oameni ai muncii, români, germani, maghiari, tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, din comunele învecinate şi din întreprin­derile şi instituţiile municipiului Me­diaş salută cu ovaţii şi urale puternice sosirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al României Socialiste. Tova­răşul Nicolae Gavrilescu, primul se­cretar al Comitetului judeţean de par­tid şi preşedinte al Consiliului popu­lar judeţean provizoriu aduce salutul şi urarea de bun sosit. Ioan Călburean, preşedintele C.A.P. Mediaş, coope­rativă agricolă fruntaşă din judeţ, îmbiindu-l pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer cu pîine şi sare, rosteşte ur­mătoarea urare: „Poposind pe melea­gurile judeţului nostru, vă oferim din toată inima, tovarăşe preşedinte, tradiţionala pită sibiană". Intîlnirile cu oamenii muncii din judeţul nostru s-au desfăşurat sub semnul unanimităţii de gînd, de sim­ţire şi voinţă. Pretutindeni, oamenii muncii au ţinut să-şi exprime hotă­rîrea lor nestrămutată de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a Partidului nostru comunist, adeziu­nea lor deplină la iniţiativele înţe­lepte ale partidului, menite să conso­lideze relaţiile internaţionale dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, prietenia dintre ţările socialiste. Mediaşul, purtîndu-şi cu­ semeţie zestrea celor şapte secole de exis­tenţă, întinerit şi transformat în anii socialismului într-un puternic centru industrial, şi-a primit oaspetele drag, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, cu o impresionantă bucurie, cu un electrizant entuziasm. Primul popas are loc la institutul „Chimigaz". Din salba generoasă, ca bogăţie şi va­loare, pe care o reprezintă industria medieşana, a fost ales acest institut de cercetări şi faptul poate fi socotit simbolic căci „Chimigazul", după nu­mai 13 ani de la înfiinţare, este, în primul rînd, fructul uneia dintre atît de înţeleptele direcţii creionate de hotărîrile partidului nostru, aceea de a valorifica superior excepţionala bogăţie naţională pe care o repre­zintă gazul natural. Pe strada din faţa institutului, pe aleile din in­cintă, o mulţime impresionantă a ve­nit în intimpinarea oaspetelui iubit. Urale şi aclamaţii întîmpină apro­pierea convoiului de maşini. Se scandează în continuu numele parti­dului iubit, al patriei dragi, al to­varăşului Nicolae Ceauşescu, se stri­gă lozinci care exprimă hotărîrea (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER TOARASE ŞI TOVARĂŞI, Daţi-mi voie ca, in­­numele Comi­tetului Central al partidului în nu­mele guvernului şi personal din par­tea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, să vă aduc un salut cald şi cordial. Noi, cei care am venit aici din partea conducerii partidului, ţinem în primul rînd să vă mulţumim pen­tru căldura deosebită cu care am fost întimpinaţi. Pentru noi este lim­pede că aceste manifestări sunt, pînă la sfirşitul sfirşitului, rezulta­tul judecăţii pe care dumneavoastră ca şi întregul popor, o faceţi despre munca noastră. Est­e o judecată, care, după cum se vede, dovedeşte că poporul este mulţumit de această muncă, o socoteşte îndreptată că­tre satisfacerea intereselor vitale, către construirea acelei societăţi pe care ne-am legat împreună să o construim — societatea socialistă. Lăsînd deoparte orice modestie, aş îndrăzni să spun că şi noi socotim dreaptă aprecierea dumneavoastră. Judecata favorabilă pe care ne-o faceţi o socotim întemeiată deoa­rece — de cită vreme ne cunoaştem pe noi înşine, ca oameni în stare să înfăptuiască ceva, toată puterea noastră de gindire — toată puterea noastră de înfăptuire au fost orien­tate către realizarea aspiraţiilor po­porului din rîndurile căruia am ieşit. Pentru acest motiv găsim, în con­tactul pe care-l luăm cu dumnea­voastră temeiuri de mulţumire deo­sebite, elementele de îmbărbătare de care avem şi noi cîteodată nevoie atunci cind ostenelile clipelor grele ne obosesc. In cadrul acestei vizite am văzut cîteva unităţi a căror activitate poate să constituie pentru noi toţi, sînt dator s-o spun în faţa dumnea­voastră, activişti de partid şi de stat, motive de satisfacţie. Am vizitat institutul Chimigaz de la Mediaş. Am văzut domnind în acest institut de cercetare ştiinţifică o atmosferă de muncă şi creaţie de natură să îndreptăţească nădejdile noastre. în conversaţiile pe care le-am avut cu tovarăşii care mun­cesc în acest loc, am subliniat im­portanţa deosebită a­­institutului pentru dezvoltarea economiei ţării noastre, pentru dezvoltarea cercetă­rii ştiinţifice — pîrghie importan­tă, poate cea mai importantă pîr­ghie, a progresului ţării noastre pe toate planurile. Sîntem mulţumiţi că am constatat preocuparea lor perma­nentă de a orienta activitatea de cer­cetări către rezolvarea problemelor industriei chimice; în felul acesta nu numai că ajutăm la dezvoltarea cer­cetării ştiinţifice, dar legăm mai bi­ne sforţările în acest domeniu de posibilitatea, de a folosi efectiv în practică rezultatele cercetării. Am vizitat marea întreprindere de­­ construcţii mecanice de la Sibiu — „Independenţa" — unde am văzut multe lucruri bune, şi alături de ele, lucruri care ar putea fi şi mai bune. Dar ceea ce, mai ales, ne-a umplut de mulţumire este faptul că oamenii îşi dau bine seama de direcţiile în care trebuie să se acţioneze, că sînt animaţi de hotărîrea fermă de a rezolva problemele de care depinde ridicarea activităţii acestei întreprin­deri la un înalt nivel de eficienţă. în sfîrşit am avut plăcerea să stau de vorbă cu intelectualii municipiu­lui dumneavoastră — capitala aces­tui judeţ, oraş vechi, cu tradiţii im­portante de cu­ltură, oraş în care se împletesc realizările minţii oameni­lor de naţionalităţi diferite — româ­ni, germani, maghiari. In cadrul a­­cestor discuţii pe care aş fi dorit să le văd prelungite — dar, din nefe­ricire, timpul nu ne-a îngăduit s-o facem —au fost evocate necesităţile înlănţuirii unor acţiuni tria de activitatea culturală şi de creaţie a valoroşilor reprezentanţi ai intelec­tualităţii sibiene. Fără doar şi poate vizita in jude­ţul dumneavoastră ne-a înfăţişat cu fidelitate tabloul întregii noastre ţări, al unor oameni angrenaţi cu tenacitate, cu entuziasm, în realiza­rea sarcinilor pe care ni le-am fixat, prin Congresul al IX-lea al Partidu­lui şi Conferinţa Naţională, ferm decişi să îmbunătăţească in perma­nenţă construcţia socialistă, ţinînd seama de ceea ce este particular, specific poporului nostru. Pentru că opera aceasta nu se poate face în alte condiţiuni. Nici un popor nu va putea reuşi în această operă, pe baza unei reţete împrumutate aido­ma din altă parte, fără un studiu temeinic al specificului. Observarea, luarea in seamă a acestui specific este o condiţie esenţială a însuşi succesului operei de construcţie so­cialistă. în esenţă, tovarăşi, ceea ce am văzut aci mă bucură şi mă îndreptă­ţeşte ca, în numele Comitetului Cen­tral al Partidului şi în numele gu­vernului, să vă felicit şi să vă do­­­resc succese în muncă. (Aplauze). Cu aceeaşi satisfacţie am putut constata frăţia adevărată: înţelege­rea deplină care există între oame­nii muncii de diferite naţionalităţi. Este evident pentru oricine are ochii deschişi, că în ţara noastră nu exis­tă o problemă naţională. Această problemă e rezolvată, iar dovada elocventă a acestui fapt o constituiţi şi dumneavoastră aici, ca şi locui­torii tuturor judeţelor în care locu­iesc, alături de români, şi oameni ai muncii de alte naţionalităţi. (Continuare în pag. a IlI-a) în timpul adunării cu activul de partid al județului Sibiu

Next