Tribuna Sibiului, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 245-271)

1968-12-01 / nr. 245

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R.­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ADUNARE FESTIVĂ consacrată sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu România Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România înscris în filele de aur ale istoriei patriei, prilejuieşte nenumărate manifestări cultu­­ral-artistice în întreaga ţară. In acest context se înscrie şi adunarea festivă intitulată „Semicen­tenarul Unirii Transilvaniei cu România“, organizată de Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului Sibiu, care a avut loc ieri după­­amiază, în sala clubului „Independenţa“. Despre Unirea Transilvaniei cu România a vorbit Nicolae Lupu, directorul Muzeului „Brukenthal“, care a reliefat însemnătatea aces­teia în viaţa poporului român. Adunarea festivă, ţinută ca un omagiu adus generaţiilor care au luptat şi s-au jertfit pentru o Românie liberă, independentă şi înfloritoare, a fost urmată de un bogat pro­gram artistic. Şi-au dat concursul: corul „Gheorghe Dima“, actori ai­­Teatrului de Stat din Sibiu, formaţia de dansuri populare româneşti a uzinei „Automecanica“ din Sibiu, echipa de dansuri germane a căminului cultural din comuna Cristian şi fanfara militară. Eforturi conver spre un ţel bine definit, economisirea metalului Mergînd pe linia mereu ascenden­tă a reducerii consumului specific de metal, întreprinderile medieşene „Emailul roşu" şi Fabrica de şuru­buri, au obţinut, după 11 luni, rezul­tate demne de remarcat. Ancorată în planul tehnic, acţiu­nea a prins rădăcini de pe planşeta proiectantului pînă la livrarea pro­dusului finit. în lunile care au trecut a fost nevoie de eforturi convergen­te pentru soluţionarea unui grup de probleme majore. Investigaţiile legate de necesităţile curente şi de pers­pectivă ale producţiei au scos la iveală, în ambele unităţi, rezerve importante de reducere a consumului de metal. La Fabrica de şuruburi am avut o discuţie cu inginerul Victor Fle­­şeriu, preşedintele comitetului de di­recţie, care ne-a relatat: „S-ar păreat la prima vedere că banalul nostru şurub n-ar mai avea rezerve de me­tal, deoarece el se face din mate­rial special comandat. Totuşi măsu­rile luate nu s-au dovedit sterile. Proiectanţii noştri, inovatorii, ca şi ceilalţi muncitori, maiştri, tehnicieni nu au dat răgaz de încetinire, nici un moment, acţiuni de căutare a re­surselor ascunse. In labirintul cău­tărilor s-au găsit soluţii eficiente în ceea ce priveşte şurubul mecanic. „Nodul gordian" a fost găsit la faza presat. De asemenea, la sortimentul — nituri — s-a redus adaosul de prelucrare, iar la niturile prelucrate la rece s-au redus pierderile prin eli­minarea capetelor de colaci. O preo­cupare deosebită s-a acordat fazei de tratament termic. Unitatea noastră nu dispunea de un cuptor special care să ne satisfacă producţia şi mai ales calitatea impusă de beneficiari. In această situaţie inovatorii noştri au găsit soluţia: construirea, prin autodotare, a unui cuptor adecvat necesităţilor producţiei cu caracte­ristici tehnice similare celor din im­port. Experimentul tehnic a reuşit. Astăzi tratăm termic toată producţia de inele de siguranţă şi resoarte. Eficacitatea tehnică şi economică sporeşte substanţial productivitatea muncii şi îmbunătăţeşte calitatea. Economiile se ridică la 192 000 lei. Acum din­ jura apul încheierii a 11 luni de rodnice căutări bilanţul ne oferă o satisfacţie: 13 tone metal economi­sit. Cifra nu pare mare la prima ve­dere, dar ţinînd cont de producţia noastră de şuruburi de la dimensiu­nile de 4—24 milimetri, precum şi corespondentele lor, rezultatele sînt concludente". In completarea celor spuse de in­terlocutor aş mai da cîteva cifre bi­­lanţiere. Coeficientul de utilizare a metalului ia acest an a ajuns la 00 la sută, cu 2 la sută mai mult faţă de anul trecut. Rebuturile au devenit a­­proape inexistente. La uzina „Emailul roşu" angaja­mentul de economisire a metalului a fost modificat de cîteva ori, datorită soluţiilor găsite pe parcurs. Ca urma­re, cantitatea înregistrată pînă-n pre­zent la capitolul economii se ridică la 70 tone. Cum s-a ajuns aici? în cadrul sectorului I (producţia de vase) s-au luat o serie de măsuri printre care: îmbinarea planului de croi combinat, folosirea fîşiilor (ta­blei) pentru accesorii (minere, toarte, gîturi etc.). O altă măsură impor­tantă este confecţionarea din deşeuri a unor jucării (vase de mică capaci­tate, greble, sape, hîrleţe ş. a.). La sectorul doi s-au revizuit nor­mele de consum la 24 produse, ceea ce a determinat o economie substan­ţială de metal. în prezent, indicele de utilizare a metalului este foarte ri­dicat: pentru o tonă de produse fi­nite se foloseşte 1 084 kg metal. Rezultatele bune obţinute, pe linia economiilor de metal, de către cele două întreprinderi medieşene trebuie continuate cu şi mai multă vigoare în perioada ce urmează. Este necesar totodată ca încă de pe acum să se găsească noi soluţii­­ pentru anul viitor. I. NISTOR La clubul radiofoniștilor amatori din Sibiu . ­ BIBLOTECA„ASTRA"! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! ANUL 1 Nr. 245 Duminică 1 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI In­secţia filatură a fabricii de covoare „Dumbrava" din Sibiu AŢI PREGĂTIT TEMEINIC PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? Nu este nevoie să insistăm prea mult pentru a sublinia ce importanţă prezintă pentru orice colectiv de în­treprindere să-şi pună din vreme şi, mai ales, să soluţioneze în modul cel mai favorabil posibil problema pregătirii producţiei viitoare, sub toate aspectele pe care aceasta le in­cumbă. A intrat, de altfel, în obiş­nuinţă ca, mult înainte de a încheia un an, conducerile fabricilor şi uzi­nelor să arunce privirile spre anul ce urmează, stabilind , în ,­.ipjctj'\ de rezultatele actuale, de efectele măsurilor de organizare superioară a producţiei şi a muncii, de noile capacităţi ce urmează a intra în funcţiune, ca şi de cerinţele econo­miei naţionale faţă de sortimentele fabricate , sarcinile ce le au de îndeplinit şi ce trebuie făcut pentru crearea condiţiilor favorabile reali­zării lor. Privind din acest punct de vedere activitatea întreprinderilor din jude­­țul nostru, se poate afirma, fără nici o exagerare că, in majoritatea cazu­rilor, cel de-al patrulea an al cinci­nalului, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului, le găsesc te­meinic pregătite. Acesta este rezul­tatul direct al măsurilor luate de conducerea partidului pentru îmbu­nătăţirea planificării de perspectivă a economiei naţionale, care asigură o detaliere mai mare a sarcinilor pe fiecare an şi o punte sigură de le­gătură de la un an la altul al cinci­nalului. La Uzina mecanică Mîrşa, „Inde­pendenţa" şi „Balanţa" Sibiu, în în­treprinderile industriei uşoare „13 Decembrie" Sibiu, „Tîrnava" Mediaş şi în alte unităţi industriale pregă­tirile per­tru producţia viitoare se desfăşoară cu maximă intensitate şi pe cele mai felurite planuri. O examinare mai atentă a situa­ţiei de la uzina „Independenţa" ne-a permis să desprindem în această pri­vinţă cîteva concluzii revelatoare, să punctăm in acelaşi timp unele ten­dinţe contradictorii, în care rutina, inerţia nu sînt întotdeauna înfrînte de spiritul novator, de neîmpăcare cu lipsurile, caracteristic colectivului său ,r­? mv^citor’v, bv’-uuri şi tcbyv cieni. Ce spun cifrele, aşa cum ne-au fost ele prezentate de tov. ing. Mi­ron Negrilă, director general, şi de alte cadre de conducere din uzină? Spre sfîrşitul lunii noiembrie, pro­ducţia anului ,1969 era nominalizată — înţelegind prin aceasta primirea comenzilor ferme şi încheierea con­tractelor cu beneficiarii — în pro­porţie de aproximativ 60 la sută. Pentru planul pe primul trimestru al anului următor, producţia a fost no­­m­inalizată integral, cu alte cuvinte se ştie exact ce trebuie făcut, care sunt termenele de livrare a produse­lor. Programul intern de producţie pe acest trimestru a fost elaborat recent de serviciul planificare, preci­­zîndu-se fiecărei secţii sortimentele, cantităţile de realizat pe luni. Pînă acum, circa 90 la sută din documenta­ţia de execuţie necesară a şi fost asi­gurată, iar mai bine de jumătate din comenzi au şi fost lansate în fabrica­ţie. Se apreciază că pînă la 20 de­cembrie întreaga documentaţie de execuţie şi tehnologică pentru pro­ducţia din trimestrul I 1969 va fi ela­borată şi lansată în fabricaţie. Ar fi greşit să se desprindă de aici concluzia că uzina se prezintă bine la startul anului viitor, că nici un obstacol nu va sta în calea bunului mers al procesului de fabricaţie. Şi aceasta dintr-un îndoit motiv: în pri­mul rînd, o bună parte din produc­ţia pe 1969 nu este cunoscută, nomi­nalizată prin contracte. în al doilea rînd, trebuie neapărat să amintim că aproape jumătate din comenzile pe primul pătrat din 1969 sînt... res­tanţe din anul în curs, produse care, din diferite cauze, atît obiective cît şi sutui­­tiv-'', nu­­ fi r­ilizate ,­­ la sfîrşitul acestui an. Este limpede că această amînare a comenzilor, a termenelor contractuale şi reprogra­­marea producţiei într-o etapă ulte­rioară nu corespunde cerinţelor be­neficiarilor, care au contat pe utila­jele ce trebuiau să le primească de la uzina „Independența". Este drept, uzina se află în fața unor mari greu­ (Continuare In pag a II-ai ___________________P. Nirm AFsr-0T lucrările Conferinţei municipale de partid Mediaş Ieri după amiază in sala Casei de cultură „1 Mai", a avut loc Confe­rinţa organizaţiei de partid Mediaş. La lucrările conferinţei au partici­pat, alături de delegaţi şi invitaţi, to­varăşii: Ianos Fazekaş membru al Comitetului Executiv al C.G. al P.G.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Nicolae Gavrilescu, prim secretar al Comitetului judeţean Si­biu al P.C.R. Augustin Zăpriţan, Richard Winter, secretari ai Comitetu­lui judeţean de partid. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Dumitru Tolciu, prim secre­tar al Comitetului municipal de partid, precum şi dezbaterile care au avut loc au reliefat, aportul comu­niştilor, al tuturor oamenilor muncii români, germani, maghiari, din între­prinderile şi instituţiile municipiului la îndeplinirea sarcinilor izvorîte din documentele Congresului al IX-lea, ale Conferinţei Naţionale, precum şi din alte documente de partid şi de stat. Totodată comuniştii au subli­niat neajunsurile care au existat, în activitatea organizaţiei de partid mu­nicipale. Din analiza întreprinsă şi din dez­bateri s-au conturat liniile directoare ale activităţii viitoare concretizate in hotărîrea adoptată de conferinţă. Luînd cuvîntul pe marginea lucră­rilor conferinţei, tovarăşul Ianos Fazekas a adresat conferinţei un căl­duros salut din partea conducerii de partid şi de stat, din partea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, personal, a felicitat colectivele de oameni ai muncii români, germani, maghiari din întreprinderi şi instituţii pentru rezultatele obţinute, urîndu-le succese în munca viitoare. Vorbitorul s-a referit şi la unele aspecte negative dînd indicaţii preţioase noului organ pentru îmbunătăţirea muncii. A fost ales, apoi noul Comitet mu­nicipal de partid format din 75 mem­bri, 14 membri supleanţi şi comisia de revizie formată din 7 membri, pre­­cum şi 87 delegaţi la Conferinţa ju­deţeană de partid. In încheierea lucrărilor sale, Con­ferinţa municipală de partid Mediaş a adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă la care raportează conducerii de partid rezultatele obţinute angajîndu-se să-şi sporească eforturile pentru în­deplinirea cu cinste a sarcinilor care revin comuniştilor, oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. Conferinţa a constituit o pregnantă manifestare a profundului ataşament al tuturor oamenilor muncii din în­treprinderile şi instituţiile medieşene, faţă de principiile politicii interne şi externe ale partidului nostru. Relatări detaliate privind lucrările­­conferinţei vom publica în numărul nostru de marţi. Telefoane publice interurbane într-o ştire apărută nu de mult, ziarul nostru îi informa pe cititorii săi despre lucrările întreprinse de Oficiul municipal de poştă şi te­lecomunicaţii pentru instalarea, în puncte de mare circulaţie, a unor posturi telefonice de la care se pot obţine, la orice oră, legături directe cu celelalte oraşe din ţară racordate la centrala interurbană automată. Pină la ora cînd am primit in­formaţia au fost deja montate astfel de telefoane in şase puncte de cabină. Dăm, mai jos, locurile de unde se pot efectua convorbiri interur­bane de la telefoanele publice: — Oficiul municipal de poştă şi telecomunicaţii, str. N. Bălcescu — Oficiul din Piaţa Unirii (lingă agenţia O.N.T.) — Oficiul din str. V. Tordăşa­­nu nr. 2 — Oficiul din cartierul Tere­­zian — Oficiul P.T.T. din gara Sibiu. Un al şaselea punct telefonic de cabină a fost amenajat în ho­lul hotelului „împăratul romani­lor". Convorbirile se efectuează şi monede de 1 şi 3 lei. Fiecare ofi­ciu prevăzut cu telefoane publice interurbane pune la dispoziţia publicului monedele necesare. Este recomandabil să se folo­sească monede de un leu. Fiecare punct de cabină are afișate in­strucțiunile detaliate de folosire a telefonului. REDUCERI DE PREŢURI I.C.S.T.I. Sibiu comunică faptul că incepînd de mîine dimineaţă toate magazinele aflate în subordinea ei vor pune în vînzare mărfuri la care s-a aplicat o importan­tă reducere de preţuri. Reducerile se referă la ţesă­turi din lină şi bumbac, tricotaje, confecţii şi ţnnă­ţăminte____________ Un util schimb de experienţă Din iniţiativa comisiei inginerilor şi tehnicienilor, un grup de muncitori fruntaşi,­­tehnicieni şi ingineri din rîndul inovatorilor de la „Flamura roşie" din Sibiu a efectuat, de curînd, un rodnic schimb de experienţă la între­prinderile „Viitorul" şi „Metalica" din Oradea. Acţiunea a urmărit consul­tarea şi documentarea practică asupra metodelor de mi­ncă folosite de cadrele şi colectivele celor două unităţi în activitatea de producţie Pe baza unui program stabilit dinainte, după vizitarea secţiilor şi a ate­lierelor din cele două întreprinderi, sibienii s-au interesat îndeaproape de acţiunile întreprinse aci pe linia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Roadele culese cu prilejul schimbului de experienţă au creat posibilitatea unor idei eficiente ce pot fi adaptate specificului întreprin­derii „Flamura roșie". PARASCHIVA BODEA coresp. O INSTITUŢIE POLIVALENTĂ - Universitatea muncitorească Sintem martorii unei nemaiîntâlnite efervescenţe spirituale în care cele, mai diverse forţe creative, obiecti­­vîndu-şi potenţele se multiplică şi se conturează totodată pe traiecto­ria ascendentă a societăţii noastre. Trăim procesul real de creştere a ro­lului conştiinţei în viaţa socială, de dinamizare a suprastructurii, de pă­trundere masivă a acesteia în prac­tica producţiei. Intr-un asemenea context ridicarea omului pe o nouă treaptă a situaţiei sale de producător conştient de bunuri, înflorirea mul­tilaterală a personalităţii umane, lăr­girea competenţei cetăţeneşti a fie­căruia sunt coordonatele principale între care îşi desfăşoară activitatea de educaţie atît instituţiile speciali­zate, cît şi organizaţiile de partid şi de masa. Sindicatele, bunăoară, ca cele mai largi organizaţii ale oame­nilor muncii, pe baza unei îndelun­gate experienţe desfăşoară, sub con­ducerea partidului, o amplă muncă de culturalizare, situîndu-se tot mai mult pe linia modernizării şi diver­sificării mijloacelor de difuzare a culturii Impresionantele cuceriri ale spiritului uman se cer cunoscute în cele mai largi cercuri — deziderat ce poate fi satisfăcut numai în şi prin mase, acestea fiind albia şi, în acelaşi timp, izvorul lor. Astfel vă­zute lucrurile­­este lesne de înţeles multitudinea de forme şi procedee folosite de sindicate pentru lărgirea instrucţiei şi educaţiei oamenilor. Din gama acestora se detaşează, prin profilul său mai aparte, universitatea muncitorească. De la înfiinţarea pri­melor instituţii de acest fel, din 1956, ele s-au dovedit a fi acte de cultură dense. Permanentizarea lor s-a impus în mod obiectiv, acţiunile întreprinse reflectînd, perspicace, ce­rinţele fiecărei etape şi într-o mă­sură apreciabilă preferinţele, în con­tinuă evoluţie, ale angajaţilor între­prinderilor noastre economice. Ajunşi aici am vrea să facem o privire succintă asupra universităţii muncitoreşti din judeţul nostru, şi implicit, o paralelă între anul de învăţămînt 1967/68 şi 1968/69 (acesta fiind recent deschis ne va permite să-l privim doar prin prisma unor măsuri preconizate pentru buna des­făşurare a activităţii). Considerînd de la bun început că esenţialul, factorul forte al eficien­ţei activităţii acestei instituţii a în­­văţămîntului de masă este programa, tematica deci, trebuie să arătăm în baza căror principii a fost ea sta­bilită. Alegerea cutărei sau cutărei teme nu poate fi făcută decît în re­­­­laţie directă cu anumite cerinţe şi preferinţe ale cursanţilor. Cunoscînd, pe baza unor largi consultaţii cu diferite categorii de angajaţi şi spe­cialişti principalele mutaţii survenite pe planul conştiinţei — în speţă al cunoaşterii­­— al capacităţii de re­ceptare şi de sinteză, Biroul Consi­liului judeţean al sindicatelor a sta­bilit ca principal criteriu în alegerea tematicii universităţii diversitatea. Astfel, nu numai numărul mare de cursuri ci şi structura acestora vin să răspundă, printr-o largă bogăţie informaţională, unor cerinţe reale, atît din partea procesului de produc­ţie propriu zis cît şi din partea pro- Activitatea sindicală ducătorilor. De la probleme ce se înscriu în cea mai recentă ştiinţă — aceea a conducerii economiei socia­liste — pînă la chestiuni de istorie şi istorie a artelor, tematica îşi asi­gură un caracter elevat şi corespon­denţă cu mişcarea culturală contem­porană. Prelegerile destinate lărgirii orizontului cunoştinţelor generale, expunerile de esenţă etică, conferin­ţele de istorie locală şi bineînţeles activităţi pentru aprofundarea cu­noaşterii diverselor profesii consti­tuie principalele componente în con­figuraţia tematică a acestei instituţii a invăţămîntului de masă. Toate a­­cestea însă au fost concepute în aşa fel încît să nu constituie o prelun­gire a activităţii productive ci un adaus necesar şi plăcut, intercalînd între ele excursii*­ vizite* proiecţii, filme etc. Deci este vorba de un pro­gram nu numai diversificat dar şi compensatoriu totodată. Aici e mo­mentul să arătăm că tocmai în a­­ceste puncte existau carenţe în anii trecuţi. Monotonia şi caracterul ri­gid îndepărtau oarecum cursanţii. Selecţia lectorilor era prea puţin ri­guroasă, neţinîndu-se seama totdeau­na de calităţile pe care aceştia tre­buie să le îndeplinească pe lingă o pregătire de specialitate corespunză­toare — însuşirile pedagogice! In acest an s-a pus un accent deosebit pe asigurarea unei metodologii ştiin­ţifice, singura în măsură să satisfacă cerinţele unei predări adecvate spe­cificului cursanţilor. Ţinîndu-se cont de structura auditoriului — vîrstă şi grade de pregătire diferite — s-a preco­nizat o metodologie diversificată ca şi tematica de altfel. Abordarea şi tra­tarea subiectelor de la simplu la complex, de la individual şi particu­lar la general, susţinerea laturii teo­retice cu exemple practice şi ilus­trarea cu materiale audio-vizuale moderne asigură acel echilibru ne­cesar între ponderea ideatică, inter­pretativă şi cea descriptivă în cadrul fenomenului analizat. Aici trebuie să mai adăugăm că se intenţionează permanentizarea lectorilor şi a anumi­tor discipline pentru asigurarea unei continuităţi pe plan ştiinţific a proble­melor incluse în programă. Dar şi mai mult se impune acest lucru pentru buna funcţionare a cercurilor (arte plastice, desen tehnic, muzică etc.) care, fără a fuziona cu alte obiecte de studiu, sunt de astădată instituţiona­­lizate, dîndu-li-se un cadru organiza­toric precis conturat, corespunzător caracterului lor creativ. In încheiere am vrea să ne oprim, pe scurt, asupra cîtorva chestiuni de ordin organizatoric. Pentru evitarea formalismului, în acest an, înscrie­rile s-au făcut numai pe bază de vo­luntariat. Chiar aşa fiind, numărul cursanţilor este cel puţin de două ori mai mare decît anul trecut, do­vadă că universitatea răspunde unei cerinţe cît se poate de reale, dova­dă că activităţile pe care le-a între­prins sunt cel puţin la nivelul exi­genţei participanţilor. S-au luat cî­­teva măsuri pentru asigurarea unei colaborări de principiu şi de ajutor practic între sindicat, comitetele de cultură şi artă şi organizaţia U.T.C., stabilindu-se de comun acord partea de contribuţie a fiecăruia la bunul mers al universităţii muncitoreşti. Nu este lipsit de interes să amintim că laturii publicitare (afişe, anun­ţuri, invitaţii etc.) prezentă şi aici, i se va da în acest an un caracter mai larg, făcîndu-se în acelaşi timp uz de mai multă fantezie, ingeniozi­tate şi bun gust. Faptul că în con­ducerea universităţii sunt recrutaţi oameni de prestigiu pe plan cultu­ral şi organizatoric asigură, din in­terior, un climat de muncă colectivă capabilă să rezolve problemele cu­rente şi de perspectivă ale funcţio­nării universităţii muncitoreşti. Şi o ultimă notaţie: mai mult sprijin din partea comitetelor de direcţie din întreprinderile ai căror angajaţi sunt elevi ai acestei instituţii. TRAI­AN SUCIU Egon Barth, unul din muncitorii cu bogate cunoştinţe în meseria prelu­crării metalelor de la Uzina mecanică Sibiu Foto H. BUCHFELNER

Next