Tribuna Sibiului, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 245-271)
1968-12-01 / nr. 245
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ADUNARE FESTIVĂ consacrată sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu România Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România înscris în filele de aur ale istoriei patriei, prilejuieşte nenumărate manifestări cultural-artistice în întreaga ţară. In acest context se înscrie şi adunarea festivă intitulată „Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România“, organizată de Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului Sibiu, care a avut loc ieri dupăamiază, în sala clubului „Independenţa“. Despre Unirea Transilvaniei cu România a vorbit Nicolae Lupu, directorul Muzeului „Brukenthal“, care a reliefat însemnătatea acesteia în viaţa poporului român. Adunarea festivă, ţinută ca un omagiu adus generaţiilor care au luptat şi s-au jertfit pentru o Românie liberă, independentă şi înfloritoare, a fost urmată de un bogat program artistic. Şi-au dat concursul: corul „Gheorghe Dima“, actori aiTeatrului de Stat din Sibiu, formaţia de dansuri populare româneşti a uzinei „Automecanica“ din Sibiu, echipa de dansuri germane a căminului cultural din comuna Cristian şi fanfara militară. Eforturi conver spre un ţel bine definit, economisirea metalului Mergînd pe linia mereu ascendentă a reducerii consumului specific de metal, întreprinderile medieşene „Emailul roşu" şi Fabrica de şuruburi, au obţinut, după 11 luni, rezultate demne de remarcat. Ancorată în planul tehnic, acţiunea a prins rădăcini de pe planşeta proiectantului pînă la livrarea produsului finit. în lunile care au trecut a fost nevoie de eforturi convergente pentru soluţionarea unui grup de probleme majore. Investigaţiile legate de necesităţile curente şi de perspectivă ale producţiei au scos la iveală, în ambele unităţi, rezerve importante de reducere a consumului de metal. La Fabrica de şuruburi am avut o discuţie cu inginerul Victor Fleşeriu, preşedintele comitetului de direcţie, care ne-a relatat: „S-ar păreat la prima vedere că banalul nostru şurub n-ar mai avea rezerve de metal, deoarece el se face din material special comandat. Totuşi măsurile luate nu s-au dovedit sterile. Proiectanţii noştri, inovatorii, ca şi ceilalţi muncitori, maiştri, tehnicieni nu au dat răgaz de încetinire, nici un moment, acţiuni de căutare a resurselor ascunse. In labirintul căutărilor s-au găsit soluţii eficiente în ceea ce priveşte şurubul mecanic. „Nodul gordian" a fost găsit la faza presat. De asemenea, la sortimentul — nituri — s-a redus adaosul de prelucrare, iar la niturile prelucrate la rece s-au redus pierderile prin eliminarea capetelor de colaci. O preocupare deosebită s-a acordat fazei de tratament termic. Unitatea noastră nu dispunea de un cuptor special care să ne satisfacă producţia şi mai ales calitatea impusă de beneficiari. In această situaţie inovatorii noştri au găsit soluţia: construirea, prin autodotare, a unui cuptor adecvat necesităţilor producţiei cu caracteristici tehnice similare celor din import. Experimentul tehnic a reuşit. Astăzi tratăm termic toată producţia de inele de siguranţă şi resoarte. Eficacitatea tehnică şi economică sporeşte substanţial productivitatea muncii şi îmbunătăţeşte calitatea. Economiile se ridică la 192 000 lei. Acum din jura apul încheierii a 11 luni de rodnice căutări bilanţul ne oferă o satisfacţie: 13 tone metal economisit. Cifra nu pare mare la prima vedere, dar ţinînd cont de producţia noastră de şuruburi de la dimensiunile de 4—24 milimetri, precum şi corespondentele lor, rezultatele sînt concludente". In completarea celor spuse de interlocutor aş mai da cîteva cifre bilanţiere. Coeficientul de utilizare a metalului ia acest an a ajuns la 00 la sută, cu 2 la sută mai mult faţă de anul trecut. Rebuturile au devenit aproape inexistente. La uzina „Emailul roşu" angajamentul de economisire a metalului a fost modificat de cîteva ori, datorită soluţiilor găsite pe parcurs. Ca urmare, cantitatea înregistrată pînă-n prezent la capitolul economii se ridică la 70 tone. Cum s-a ajuns aici? în cadrul sectorului I (producţia de vase) s-au luat o serie de măsuri printre care: îmbinarea planului de croi combinat, folosirea fîşiilor (tablei) pentru accesorii (minere, toarte, gîturi etc.). O altă măsură importantă este confecţionarea din deşeuri a unor jucării (vase de mică capacitate, greble, sape, hîrleţe ş. a.). La sectorul doi s-au revizuit normele de consum la 24 produse, ceea ce a determinat o economie substanţială de metal. în prezent, indicele de utilizare a metalului este foarte ridicat: pentru o tonă de produse finite se foloseşte 1 084 kg metal. Rezultatele bune obţinute, pe linia economiilor de metal, de către cele două întreprinderi medieşene trebuie continuate cu şi mai multă vigoare în perioada ce urmează. Este necesar totodată ca încă de pe acum să se găsească noi soluţii pentru anul viitor. I. NISTOR La clubul radiofoniștilor amatori din Sibiu . BIBLOTECA„ASTRA"! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! ANUL 1 Nr. 245 Duminică 1 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Insecţia filatură a fabricii de covoare „Dumbrava" din Sibiu AŢI PREGĂTIT TEMEINIC PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? Nu este nevoie să insistăm prea mult pentru a sublinia ce importanţă prezintă pentru orice colectiv de întreprindere să-şi pună din vreme şi, mai ales, să soluţioneze în modul cel mai favorabil posibil problema pregătirii producţiei viitoare, sub toate aspectele pe care aceasta le incumbă. A intrat, de altfel, în obişnuinţă ca, mult înainte de a încheia un an, conducerile fabricilor şi uzinelor să arunce privirile spre anul ce urmează, stabilind , în ,.ipjctj'\ de rezultatele actuale, de efectele măsurilor de organizare superioară a producţiei şi a muncii, de noile capacităţi ce urmează a intra în funcţiune, ca şi de cerinţele economiei naţionale faţă de sortimentele fabricate , sarcinile ce le au de îndeplinit şi ce trebuie făcut pentru crearea condiţiilor favorabile realizării lor. Privind din acest punct de vedere activitatea întreprinderilor din județul nostru, se poate afirma, fără nici o exagerare că, in majoritatea cazurilor, cel de-al patrulea an al cincinalului, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului, le găsesc temeinic pregătite. Acesta este rezultatul direct al măsurilor luate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea planificării de perspectivă a economiei naţionale, care asigură o detaliere mai mare a sarcinilor pe fiecare an şi o punte sigură de legătură de la un an la altul al cincinalului. La Uzina mecanică Mîrşa, „Independenţa" şi „Balanţa" Sibiu, în întreprinderile industriei uşoare „13 Decembrie" Sibiu, „Tîrnava" Mediaş şi în alte unităţi industriale pregătirile pertru producţia viitoare se desfăşoară cu maximă intensitate şi pe cele mai felurite planuri. O examinare mai atentă a situaţiei de la uzina „Independenţa" ne-a permis să desprindem în această privinţă cîteva concluzii revelatoare, să punctăm in acelaşi timp unele tendinţe contradictorii, în care rutina, inerţia nu sînt întotdeauna înfrînte de spiritul novator, de neîmpăcare cu lipsurile, caracteristic colectivului său ,r? mv^citor’v, bv’-uuri şi tcbyv cieni. Ce spun cifrele, aşa cum ne-au fost ele prezentate de tov. ing. Miron Negrilă, director general, şi de alte cadre de conducere din uzină? Spre sfîrşitul lunii noiembrie, producţia anului ,1969 era nominalizată — înţelegind prin aceasta primirea comenzilor ferme şi încheierea contractelor cu beneficiarii — în proporţie de aproximativ 60 la sută. Pentru planul pe primul trimestru al anului următor, producţia a fost nominalizată integral, cu alte cuvinte se ştie exact ce trebuie făcut, care sunt termenele de livrare a produselor. Programul intern de producţie pe acest trimestru a fost elaborat recent de serviciul planificare, precizîndu-se fiecărei secţii sortimentele, cantităţile de realizat pe luni. Pînă acum, circa 90 la sută din documentaţia de execuţie necesară a şi fost asigurată, iar mai bine de jumătate din comenzi au şi fost lansate în fabricaţie. Se apreciază că pînă la 20 decembrie întreaga documentaţie de execuţie şi tehnologică pentru producţia din trimestrul I 1969 va fi elaborată şi lansată în fabricaţie. Ar fi greşit să se desprindă de aici concluzia că uzina se prezintă bine la startul anului viitor, că nici un obstacol nu va sta în calea bunului mers al procesului de fabricaţie. Şi aceasta dintr-un îndoit motiv: în primul rînd, o bună parte din producţia pe 1969 nu este cunoscută, nominalizată prin contracte. în al doilea rînd, trebuie neapărat să amintim că aproape jumătate din comenzile pe primul pătrat din 1969 sînt... restanţe din anul în curs, produse care, din diferite cauze, atît obiective cît şi sutuitiv-'', nu fi rilizate , la sfîrşitul acestui an. Este limpede că această amînare a comenzilor, a termenelor contractuale şi reprogramarea producţiei într-o etapă ulterioară nu corespunde cerinţelor beneficiarilor, care au contat pe utilajele ce trebuiau să le primească de la uzina „Independența". Este drept, uzina se află în fața unor mari greu (Continuare In pag a II-ai ___________________P. Nirm AFsr-0T lucrările Conferinţei municipale de partid Mediaş Ieri după amiază in sala Casei de cultură „1 Mai", a avut loc Conferinţa organizaţiei de partid Mediaş. La lucrările conferinţei au participat, alături de delegaţi şi invitaţi, tovarăşii: Ianos Fazekaş membru al Comitetului Executiv al C.G. al P.G.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Nicolae Gavrilescu, prim secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Augustin Zăpriţan, Richard Winter, secretari ai Comitetului judeţean de partid. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Dumitru Tolciu, prim secretar al Comitetului municipal de partid, precum şi dezbaterile care au avut loc au reliefat, aportul comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii români, germani, maghiari, din întreprinderile şi instituţiile municipiului la îndeplinirea sarcinilor izvorîte din documentele Congresului al IX-lea, ale Conferinţei Naţionale, precum şi din alte documente de partid şi de stat. Totodată comuniştii au subliniat neajunsurile care au existat, în activitatea organizaţiei de partid municipale. Din analiza întreprinsă şi din dezbateri s-au conturat liniile directoare ale activităţii viitoare concretizate in hotărîrea adoptată de conferinţă. Luînd cuvîntul pe marginea lucrărilor conferinţei, tovarăşul Ianos Fazekas a adresat conferinţei un călduros salut din partea conducerii de partid şi de stat, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, a felicitat colectivele de oameni ai muncii români, germani, maghiari din întreprinderi şi instituţii pentru rezultatele obţinute, urîndu-le succese în munca viitoare. Vorbitorul s-a referit şi la unele aspecte negative dînd indicaţii preţioase noului organ pentru îmbunătăţirea muncii. A fost ales, apoi noul Comitet municipal de partid format din 75 membri, 14 membri supleanţi şi comisia de revizie formată din 7 membri, precum şi 87 delegaţi la Conferinţa judeţeană de partid. In încheierea lucrărilor sale, Conferinţa municipală de partid Mediaş a adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă la care raportează conducerii de partid rezultatele obţinute angajîndu-se să-şi sporească eforturile pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor care revin comuniştilor, oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. Conferinţa a constituit o pregnantă manifestare a profundului ataşament al tuturor oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile medieşene, faţă de principiile politicii interne şi externe ale partidului nostru. Relatări detaliate privind lucrărileconferinţei vom publica în numărul nostru de marţi. Telefoane publice interurbane într-o ştire apărută nu de mult, ziarul nostru îi informa pe cititorii săi despre lucrările întreprinse de Oficiul municipal de poştă şi telecomunicaţii pentru instalarea, în puncte de mare circulaţie, a unor posturi telefonice de la care se pot obţine, la orice oră, legături directe cu celelalte oraşe din ţară racordate la centrala interurbană automată. Pină la ora cînd am primit informaţia au fost deja montate astfel de telefoane in şase puncte de cabină. Dăm, mai jos, locurile de unde se pot efectua convorbiri interurbane de la telefoanele publice: — Oficiul municipal de poştă şi telecomunicaţii, str. N. Bălcescu — Oficiul din Piaţa Unirii (lingă agenţia O.N.T.) — Oficiul din str. V. Tordăşanu nr. 2 — Oficiul din cartierul Terezian — Oficiul P.T.T. din gara Sibiu. Un al şaselea punct telefonic de cabină a fost amenajat în holul hotelului „împăratul romanilor". Convorbirile se efectuează şi monede de 1 şi 3 lei. Fiecare oficiu prevăzut cu telefoane publice interurbane pune la dispoziţia publicului monedele necesare. Este recomandabil să se folosească monede de un leu. Fiecare punct de cabină are afișate instrucțiunile detaliate de folosire a telefonului. REDUCERI DE PREŢURI I.C.S.T.I. Sibiu comunică faptul că incepînd de mîine dimineaţă toate magazinele aflate în subordinea ei vor pune în vînzare mărfuri la care s-a aplicat o importantă reducere de preţuri. Reducerile se referă la ţesături din lină şi bumbac, tricotaje, confecţii şi ţnnăţăminte____________ Un util schimb de experienţă Din iniţiativa comisiei inginerilor şi tehnicienilor, un grup de muncitori fruntaşi,tehnicieni şi ingineri din rîndul inovatorilor de la „Flamura roşie" din Sibiu a efectuat, de curînd, un rodnic schimb de experienţă la întreprinderile „Viitorul" şi „Metalica" din Oradea. Acţiunea a urmărit consultarea şi documentarea practică asupra metodelor de mincă folosite de cadrele şi colectivele celor două unităţi în activitatea de producţie Pe baza unui program stabilit dinainte, după vizitarea secţiilor şi a atelierelor din cele două întreprinderi, sibienii s-au interesat îndeaproape de acţiunile întreprinse aci pe linia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Roadele culese cu prilejul schimbului de experienţă au creat posibilitatea unor idei eficiente ce pot fi adaptate specificului întreprinderii „Flamura roșie". PARASCHIVA BODEA coresp. O INSTITUŢIE POLIVALENTĂ - Universitatea muncitorească Sintem martorii unei nemaiîntâlnite efervescenţe spirituale în care cele, mai diverse forţe creative, obiectivîndu-şi potenţele se multiplică şi se conturează totodată pe traiectoria ascendentă a societăţii noastre. Trăim procesul real de creştere a rolului conştiinţei în viaţa socială, de dinamizare a suprastructurii, de pătrundere masivă a acesteia în practica producţiei. Intr-un asemenea context ridicarea omului pe o nouă treaptă a situaţiei sale de producător conştient de bunuri, înflorirea multilaterală a personalităţii umane, lărgirea competenţei cetăţeneşti a fiecăruia sunt coordonatele principale între care îşi desfăşoară activitatea de educaţie atît instituţiile specializate, cît şi organizaţiile de partid şi de masa. Sindicatele, bunăoară, ca cele mai largi organizaţii ale oamenilor muncii, pe baza unei îndelungate experienţe desfăşoară, sub conducerea partidului, o amplă muncă de culturalizare, situîndu-se tot mai mult pe linia modernizării şi diversificării mijloacelor de difuzare a culturii Impresionantele cuceriri ale spiritului uman se cer cunoscute în cele mai largi cercuri — deziderat ce poate fi satisfăcut numai în şi prin mase, acestea fiind albia şi, în acelaşi timp, izvorul lor. Astfel văzute lucrurileeste lesne de înţeles multitudinea de forme şi procedee folosite de sindicate pentru lărgirea instrucţiei şi educaţiei oamenilor. Din gama acestora se detaşează, prin profilul său mai aparte, universitatea muncitorească. De la înfiinţarea primelor instituţii de acest fel, din 1956, ele s-au dovedit a fi acte de cultură dense. Permanentizarea lor s-a impus în mod obiectiv, acţiunile întreprinse reflectînd, perspicace, cerinţele fiecărei etape şi într-o măsură apreciabilă preferinţele, în continuă evoluţie, ale angajaţilor întreprinderilor noastre economice. Ajunşi aici am vrea să facem o privire succintă asupra universităţii muncitoreşti din judeţul nostru, şi implicit, o paralelă între anul de învăţămînt 1967/68 şi 1968/69 (acesta fiind recent deschis ne va permite să-l privim doar prin prisma unor măsuri preconizate pentru buna desfăşurare a activităţii). Considerînd de la bun început că esenţialul, factorul forte al eficienţei activităţii acestei instituţii a învăţămîntului de masă este programa, tematica deci, trebuie să arătăm în baza căror principii a fost ea stabilită. Alegerea cutărei sau cutărei teme nu poate fi făcută decît în relaţie directă cu anumite cerinţe şi preferinţe ale cursanţilor. Cunoscînd, pe baza unor largi consultaţii cu diferite categorii de angajaţi şi specialişti principalele mutaţii survenite pe planul conştiinţei — în speţă al cunoaşterii— al capacităţii de receptare şi de sinteză, Biroul Consiliului judeţean al sindicatelor a stabilit ca principal criteriu în alegerea tematicii universităţii diversitatea. Astfel, nu numai numărul mare de cursuri ci şi structura acestora vin să răspundă, printr-o largă bogăţie informaţională, unor cerinţe reale, atît din partea procesului de producţie propriu zis cît şi din partea pro- Activitatea sindicală ducătorilor. De la probleme ce se înscriu în cea mai recentă ştiinţă — aceea a conducerii economiei socialiste — pînă la chestiuni de istorie şi istorie a artelor, tematica îşi asigură un caracter elevat şi corespondenţă cu mişcarea culturală contemporană. Prelegerile destinate lărgirii orizontului cunoştinţelor generale, expunerile de esenţă etică, conferinţele de istorie locală şi bineînţeles activităţi pentru aprofundarea cunoaşterii diverselor profesii constituie principalele componente în configuraţia tematică a acestei instituţii a invăţămîntului de masă. Toate acestea însă au fost concepute în aşa fel încît să nu constituie o prelungire a activităţii productive ci un adaus necesar şi plăcut, intercalînd între ele excursii* vizite* proiecţii, filme etc. Deci este vorba de un program nu numai diversificat dar şi compensatoriu totodată. Aici e momentul să arătăm că tocmai în aceste puncte existau carenţe în anii trecuţi. Monotonia şi caracterul rigid îndepărtau oarecum cursanţii. Selecţia lectorilor era prea puţin riguroasă, neţinîndu-se seama totdeauna de calităţile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pe lingă o pregătire de specialitate corespunzătoare — însuşirile pedagogice! In acest an s-a pus un accent deosebit pe asigurarea unei metodologii ştiinţifice, singura în măsură să satisfacă cerinţele unei predări adecvate specificului cursanţilor. Ţinîndu-se cont de structura auditoriului — vîrstă şi grade de pregătire diferite — s-a preconizat o metodologie diversificată ca şi tematica de altfel. Abordarea şi tratarea subiectelor de la simplu la complex, de la individual şi particular la general, susţinerea laturii teoretice cu exemple practice şi ilustrarea cu materiale audio-vizuale moderne asigură acel echilibru necesar între ponderea ideatică, interpretativă şi cea descriptivă în cadrul fenomenului analizat. Aici trebuie să mai adăugăm că se intenţionează permanentizarea lectorilor şi a anumitor discipline pentru asigurarea unei continuităţi pe plan ştiinţific a problemelor incluse în programă. Dar şi mai mult se impune acest lucru pentru buna funcţionare a cercurilor (arte plastice, desen tehnic, muzică etc.) care, fără a fuziona cu alte obiecte de studiu, sunt de astădată instituţionalizate, dîndu-li-se un cadru organizatoric precis conturat, corespunzător caracterului lor creativ. In încheiere am vrea să ne oprim, pe scurt, asupra cîtorva chestiuni de ordin organizatoric. Pentru evitarea formalismului, în acest an, înscrierile s-au făcut numai pe bază de voluntariat. Chiar aşa fiind, numărul cursanţilor este cel puţin de două ori mai mare decît anul trecut, dovadă că universitatea răspunde unei cerinţe cît se poate de reale, dovadă că activităţile pe care le-a întreprins sunt cel puţin la nivelul exigenţei participanţilor. S-au luat cîteva măsuri pentru asigurarea unei colaborări de principiu şi de ajutor practic între sindicat, comitetele de cultură şi artă şi organizaţia U.T.C., stabilindu-se de comun acord partea de contribuţie a fiecăruia la bunul mers al universităţii muncitoreşti. Nu este lipsit de interes să amintim că laturii publicitare (afişe, anunţuri, invitaţii etc.) prezentă şi aici, i se va da în acest an un caracter mai larg, făcîndu-se în acelaşi timp uz de mai multă fantezie, ingeniozitate şi bun gust. Faptul că în conducerea universităţii sunt recrutaţi oameni de prestigiu pe plan cultural şi organizatoric asigură, din interior, un climat de muncă colectivă capabilă să rezolve problemele curente şi de perspectivă ale funcţionării universităţii muncitoreşti. Şi o ultimă notaţie: mai mult sprijin din partea comitetelor de direcţie din întreprinderile ai căror angajaţi sunt elevi ai acestei instituţii. TRAIAN SUCIU Egon Barth, unul din muncitorii cu bogate cunoştinţe în meseria prelucrării metalelor de la Uzina mecanică Sibiu Foto H. BUCHFELNER