Tribuna Sibiului, aprilie 1969 (Anul 2, nr. 347-372)
1969-04-01 / nr. 347
Anul II, nr. 347 Unele masuri privind îngrijirea semănăturilor de toamnă Una din problemele importante căreia trebuie să i se acorde atenţia cuvenită în această primăvara este îngrijirea semănăturilor de toamnă, în general, culturile de grîu, orz şi secară care au fost semănate în toamna trecută a timp şi în condiţii agrotehnie corespunzătoare au intrat în iarnă într-o stare de vegetaţie bună. De asemenea, ele au suportat lene rigorile iernii şi acum, la rituarea vegetaţiei, se prezintă în lanuri încheiate şi fără goluri. în continuare, pentru a preveni pierderile de recoltă, este necesar să se ia măsuri de evacuare a apii stagnante pe anumite semănături, cum este cazul la C.A.P. Săcel. Pentru aceasta se vor deschide şanţuri pe direcţia unor mici pante mturale, folosind uneltele de mină sau plugul monobrăzdat. Asigurarea unor producţii ridicate la cerealele de toamnă presupune, de asemenea, fertilizarea lor suplimentară şi aplicarea unor lucrări strict diferenţiate după starea de vegetaţie a planelor. Deoarece condiţiile climaterice din acest început de primăvară stînjenesc în mare parte activitatea microorganismelor producătoare de azot nitric în sol iar pe de altă parte o serie de şiruri solubile existente în sol au fost antrenate în adîncime o dată cu infiltrarea apei, fertilizarea cu îngrășăminte azotate a culturilor de toamnă devine o lucrare absolut obligatorie. Aplicarea îngrăşămintelor cu azot se va face în primul rînd pe acele suprafeţe care nu au fost fertilizate din toamnă sau pe care, din anumite motive, culturile sunt întîrziate în vegetaţie, neînfrăţite şi fără densitatea necesară. Pentru a se putea fertiliza suprafeţe cit mai mari, dozele de îngrășăminte aplicate vor putea varia între 75—150 kg/ha, dozele maxime fiind administrate la acele culturi amplasate pe terenuri slab Sfatul specialistului fertile, puternic erodate sau pe terenuri cu exces de umiditate. Deoarece efectul îngrășămintelor este cu atît mai mare cu cit se aplică mai de timpuriu, unităţile agricole vor trece urgent la executarea acestei lucrări avînd grijă în prealabil ca îngrăşămintele să fie bine mărunţite pentru a se putea distribui cit mai uniform la suprafaţa semănăturii, în unele situaţii datorită îngheţului şi dezgheţului repetat din timpul iernii şi din perioada de desprimăvărare, unele culturi de toamnă pot să manifeste fenomenul de descălţare. Pentru a pune din nou în contact mai strîns rădăcinile şi nodul de înfrăţire cu solul, se va aplica un tăvălugit uşor sau eventual o lucrare cu grapa stelată. Crăpatul semănăturilor de toamnă, date fiind condiţiile specifice din această primăvară, va trebui făcut cu foarte mult discernămînt şi pe cit posibil numai pe acele tarlale unde solul este bătătorit sau cultura se află puternic îmburuienată. O altă lucrare importantă care trebuie să se aplice cerealelor păioase în perioada care urmează și care adesea se neglijează este combaterea dăunătorilor și a buruienilor. Pentru prevenirea daunelor cauzate de gindacul ghebos, viermi sîrmă, buha semănăturilor, viermele rădăcinilor, Ierna etc., este necesar un control permanent al semănăturilor de cereale şi în caz de depistare a atacului, se vor lua măsuri de prăfuire a suprafeţelor atacate cu aldrin sau hedotox 3% în cantitate de 20—30 kg/ha. Preventiv vor fi tratate obligatoriu cu insecticide acele suprafeţe care şi in anii anteriori au fost cultivate cu cereale păioase. Contra rozătoarelor (şoarecele de cîmp, hîrciogul) se vor aplica momeli de plante cu fosfură de zinc, prăfuirea galeriilor cu aldrin, melipax etc., sau se vor utiliza tablete de fostoxin (2, 3 tablete la o galerie). In ce priveşte buruienile din culturile de cereale, ele sunt concurenţi nedoriţi pentru apă, hrană, lumină şi adesea gazde intermediare preferate pentru multe boli şi insecte. Pagubele produse de buruieni cerealelor pot să fie foarte mari. Combaterea buruienilor pe cale chimică este o metodă mai avantajoasă sub aspect economic, substanţele folosite distrugând total sau stînjenind creşterea unui mare număr de buruieni din cultură. Cel mai răspindit erbicid pentru combaterea buruienilor din culturile păioase este 2,4 D (sarea de sodiu a acidului 2,4 diclorfenoxiacetic). Eficacitatea tratamentelor cu 2,4 D este maximă când stropitul se aplică pe vreme liniştită, în zile cu soare, iar temperatura aerului peste zi depăşeşte obişnuit 15°C. Ploile care survin imediat după tratament spală erbicidul, în schimb după 6—10 ore de la aplicare efectul ploii nu se mai face simţit. Buruienile manifestă cea mai mare sensibilitate faţă de erbicide când se găsesc în faza de rozetă, în faza de înfrăţire completă cerealele nu sunt sensibile la dozele de erbicid folosite, în schimb înainte de înfrăţire şi după formarea paiului sau în faza de burduf sensibilitatea lor este mai sporită. Cantitatea de soluţie ce se dă la hectar depinde de agregatul folosit. Cind se foloseşte agregatul format din tractor MSPP-8, este suficient să se dea 200—250 t/ha, în cazul aparatelor de stropit purtate în spate se ajunge la 700— 800 1/ha. Aplicarea erbicidelor la cereale păioase poate fi efectuată şi în amestec cu doze mici de îngrăşăminte azotate (10—15 kg/ha) obţinîndu-se pe această cale o intensificare a acţiunii erbicidului, precum şi o sporire cantitativă şi calitativă a recoltei. Dr. ing. VALER BOTEZAN Staţiunea experimentală agricolă Turda în secţia pasteurizare şi smîntînirea laptelui de la I.C.I.L. „Sibiana“ din Mediaş, cu ajutorul instalaţiilor existente, sunt prelucrate 50 000 litri lapte în 24 ore Cum se iroseşte fondul de timp (Urmare din pag. I) Viorica Pop, Ana Nicula şi Ioan Nistor de la „Mătasea roşie“, Elisabeta Voinea şi Maria Bucea de la „11 Iunie“ şi alţii. Dar, unele întîrzieri de la serviciu se datoresc şi transportului defectuos asigurat de I.G.O. Cisnădie pentru muncitorii din Cisnădioara. Aceştia au fost nevoiţi uneori să vină pe jos sau să sosească cu mare intîrziere. Perturbaţii în procesul de producţie şi al utilizării complete a timpului de lucru sunt cauzate deseori de întreruperile provocate de defectele mecanice, lipsa de materie primă, lipsa de operativitate în schimbarea articolelor şi sortimentelor, în procesul de fabricaţie şi altele. Aşa se explică faptul că în cele două luni procentul întreruperilor s-a ridicat la 1,25 la sută din timpul de muncă neutilizat. La secţia covoare a Uzinelor textile, de exemplu, maşina de ţesut, covoare tufting nu funcţionează de pe la începutul lunii martie, rămînînd sub plan circa 40 mii mp covor. Această situaţie periclitează realizarea planului pe primul trimestru, a exportului, cit şi a angajamentelor luate. Cazuri de stagnări se mai întîlnesc şi la „Mătasea roşie“ (războaiele pentru ţesături matlasate), la filatura de bumbac „11 Iunie“ şi altele. Aceasta înseamnă că nu se depune suficient interes pentru cunoaşterea şi exploatarea la maximum a noilor utilaje, iar reviziile tehnice periodice şi reparaţiile capitale nu se fac la timp şi de bună calitate. Repetate întreruperi şi stagnări în producţie se datoresc aprovizionării întreprinderilor şi a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale. Multe ţesătoare de la covorul Moldova şi covorul pluşat din Uzinele textile şi din secţia ţesătorie a întreprinderii „Mătasea roşie“ trebuie să-şi piardă minute preţioase pentru a se aproviziona cu materii prime. Procentul utilizării fondului de timp în întreprinderile cisnădiene trebuie să dea de gîndit comitetelor de direcţie, organizaţiilor de partid, de sindicat şi U.T .. Constatările impun a se lua cele mai judicioase măsuri în mobilizarea şi educarea oamenilor pentru înlăturarea risipei de timp, întărirea disciplinei de producţie, repartizarea mai corespunzătoare a inginerilor şi tehnicienilor pe schimburi, în vederea ridicării procentului de utilizare a timpului de lucru —indicator de care depinde în final sporirea eficienţei activităţilor economice în toate întreprinderile. Şase vegetarieni într-o turbincă (Urmare din pag. I) vedesc de unde am sat atîţia bani. Şi ce bani? Mi-am cumpărat şi, acolo, o maşinuţă, un FIAT 1 500, cu 7000i lei, mi-am mai făcut şi eu, ca omul, una-alta. Au apucat să-mi calculeze şi au zis că este una disproporţia între ce am cîştigat şi ce am circuit. Dar eu le-am spuss că am avut şi stupi, a mai vîndut nişte mişini de cusut. Le-au spsit, ce-i drept. Economiile, însă, au o bază foar solidă. Ştiţi, noi sîntem vegetarieni. Avem grădină de zarzavat, curtea plină de păsări. Da ce părere aveţi? S-a găsit cineva să spună că o grădină n-am cultiva, nimic iar păsări n-aut decit... două. Una petru mine şi alta pentruţie. Mi-au pus import de 80 la sută pe o sui frumuşică de 70 lei. Şi vedeţi bine că şi vegetarian. _ Bravo! îmi plai— zîmbi Sarsailă şil trecu în sacul lui. . . _ Te-am prins! “strigă Cuviosul. Am cincitrei. Poartă în casaleum să te văd! Vicleanul zîmbeşt Şi pînă la urmă tot el cîştigă şi partida. Scos al doilea individ. — Tot vegetarian biografia! _Tot! De sus iă jos! Nu vedeţi că sînt verde la faţă? Măimesc Johann Kauer, angajat la IER. SibiMi-au pus impozit la fel, de 80 la sută pe su de 63 529 lei, pentru care n-am putut dovedi cum i-am cîştigat. Le-am spus 60 cu 3m împrumut^ de la un frate dar... Şi-am susţinut că sînt vegetarian. M-am apărat cu zarzavaturile... Și-apoi nevastă-mea era fie econoamă. E drept că am lăsat-o, dar nu litru că era prea econoamă — Bătrîne, te-amcut mart — zbiert Vicleanul. Mai dă-mi unt . Eu sînt batiercoman, medic dnn Sibiu. împreună cu soţia ta am strîns nişte bănişori, ne-am făcut o casăm mai cumpărat.âte ceva Am păţit-o şi nei-am putut justitia 31 33b lei, cu toate „argintele“ noastre. Ml inte ca făceam economii mase, eram modest, nu da- deam mese, fetiţa Jstră era întreţinuşi de bunica ei, pensionarâ şi noi cîştigam c. ca * Oua lei pe lună. Am at chitanţe că am înprumutat bani. Dar acest erau date tot de cei de la care am luat bani, după ce li-i restituisem. Una s-a găsit să-mi spună că nici nu mă cunoaşte. O vecină n-a avut ce face şi a mărturisit că dădeam mese pentru cite 20 de persoane. Of, doamne, ce oameni răi! Şi noi, zău, eram vegetarieni. Ba s-au făcut aluzii şi la nişte avorturi provocate de mine...“ Jocul s-a încins pînă spre amiază. Sfintul pierdea într-una. Şi rînd pe rînd am ascultat încă trei biografii. Redau doar cîteva spicuiri: „îm zice Victor D. Florea, de profesie ospătar. îmi făcusem un apartament cu 55 000 lei. Aveam salariu de 750 lei. Soţia era casnică. Trebuie să dăm şi noi, conform legii, 80 la sută din suma de 48 477 lei. Degeaba m-am apărat, spunînd că nevasta a crescut anual cite doi porci pe care i-am vîndut. Am mai spus eu că ■ am împrumutat 9 000 lei de la un individ, dar el a depus mărturie că eu l-am împrumutat pe el“. „De cind mă ştiu, îmi zice Dinu Iordan, gestionar-martdatar la bufetul „Mioriţa“ din Turnişor. Nici eu n-am putut justifica suma de 35 000 lei. în ultimii 4 ani am suferit patru condamnări, din care două pentru infracţiuni economice. Pentru bani m-am apărat şi eu cu porcii. Am mai spus eu şi altele, dar au zis că-s Iordane...“ „Eu sunt Dumitru Radu, ospătar din Sibiu. Mi-am făcut şi eu o vilişoară. Am fost condamnat un an pentru delapidare... Nici eu n-am avut cum justifica 36 000 lei. Că degeaba am zis că am luat bani cu împrumut. Nevastă-mea a declarat că nici nu-i cunoaşte pe creditori... Şi-am încurcat-o“. Cind jocul a fost încheiat, damigeana ajunsese la jumătate. Cuviosul însă abia dacă trăsese cîteva înghițituri. Cind să se despartă, ce-i trăznește prin cap lui Sarsailă? Să verifice vegetarienii. — Bărbosule! Sfrijitule! — îl insultă el pe sfînt. Mi-ai dat 6 piese false. — He-he! Păi ce măi, Viclene, m-ai crezut fazan? Originalele sînt încă pe pămînt. Deocamdată păstrează copiile, dacă-ți convine... — și-i dădu cu tifla. Și chicotind în barbă, Cuviosul plecă zornăind cheile de la poarta raiului. TRIBUNA STBIULUI Mişcarea culturală din zilele noastre, din oraşe şi comune, îşi găseşte azi o largă desfăşurare în noile cluburi şi cămine culturale, ridicate în anii din urmă, în fotografie: frumoasa construcţie a clubului fabricii „Firul roşu“ din Tălmaciu Foto: FR. NSS Saviton Mara în ziua de 30 martie 1969 a încetat din viaţă, în vîrstă de 60 ani, Saviton Mara, membru al P.C.R. Născut la 24 octombrie 1909 în comuna Blandiana, judeţul Alba, Saviton Mara, devenit membru al partidului în anul 1944, a activat neobosit în întreaga sa viaţă pe tărîm politic, economic şi social. A fost activist al Comitetului judeţean al P.C.R. — Sibiu încă din anii 1945—1946, după care, în 1949, a fost ales prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C.R. Sibiu, apoi secretar al Comitetului regional de partid Braşov, între anii 1952—1957 a deţinut funcţii de răspundere în conducerea unor întreprinderi de interes republican din ţară. Pentru merite deosebite a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. O mare parte a activităţii a desfăşurat-o în oraşul Sibiu, făcîndu-se iubit şi apreciat de către tovarăşii săi, care îi aduc acum un ultim şi pios omagiu. Trupul defunctului este depus în imobilul din strada Morilor nr. 55. Azi, 1 aprilie 1969, ora 14, cortegiul funerar se va îndrepta către cimitirul Central, unde va avea loc înhumarea. Un grup de tovarăşi g Monumentele medievale din Mediaş“ Eugenia Greceanu apare in editura Meridiane cu lucrarea „Monumente medievale din Mediaş“. Organizarea şi distribuţia capitolelor e judicios făcută, cuprinzînd succesiv pagini de istorie social-politică, organizare internă, viaţă cotidiană, viaţa culturală, evoluţia centrului istoric, cetatea oraşului şi, în sfîrşit, monumentele istorice din Mediaş, capitol cu cea mai largă întindere, cum era, de altfel, de aşteptat, după indicaţia de titlu. Printre monumente se numără cunoscuta Casă Schuller din actuala Piaţă a Republicii, casele Rosenauer şi Schuster, Şcoala piariştilor din centrul de azi al oraşului, împărţindu-se, după cum am amintit, în mod judicios textul cu ilustraţiile, lucrarea Eugeniei Greceanu cuprinde în anexă, dacă o putem numi aşa, 50 de ilustraţii, de la cunoscuta şi des uzitata stampă a oraşului din 1666 a lui H.I. Schullenberg, sau frumoasa stampă a lui Johann Konradt von Weiss din 1736, pînă la reportajul fotografic interbelic sau contemporan. E de subliniat faptul, dacă nu chiar curios, că un număr apreciabil de ilustraţii datează din 1912. Fotografiile, cu nebănuite unghiuri de lumini şi umbre, cu înclinări de planuri, cu imagini prinse sugestiv, în sfîrşit cu toată arta unui fotoreporter experimentat, sînt executate de Iosif Fischer. Dar această carte are şi lipsuri serioase. în primul rînd bibliografia e oarecum pauperă, avînd doar unsprezece titluri. Dintre autorii istorici locali e omisă și deci nestudiată, cartea despre Mediaș a lui George Toga, apărută în 1944 cartea în al doilea rînd, pasaje întregi din text nu sînt decit traduceri din cartea lui Grasser (o încercare de retrospectivă istorică). Dar o lipsă întru totul nejustificată e ignorarea valorilor naţionale româneşti, fiindcă, credem, nu e suficientă amintirea în această lucrare doar a unei biserici unite. Documentul care atestă vîrsta nu de mult sărbătorită de 700 de ani a Mediaşului, e incorect interpretat (autoarea, după mărturisirea muzeografului care îl posedă, nici nu l-a văzut). Sunt apoi şi alte lipsuri mai mărunte, am zice. De pildă, se spune mereu castel (traducerea aproximativă a lui Kirchenburg) cind corect ar fi cetăţuie. Numirile monumentelor medievale nu sunt totdeauna corecte, iar cele ale turnurilor sunt date doar în limba săsească, pe cind ele au, în mod curent, corespondenţă uzuală în limba română. Dată fiind bibliografia destul de săracă, autoarea a făcut investigaţii pe teren, dar informaţiile le-a cules unilateral, muzeul local şi muzeograful său istoric nefiind solicitaţi. Şi atunci lipsurile sunt explicabile, dar nu scuzabile. Dacă totuşi astfel de lucrări sunt încredinţate unor persoane străine de istoria localităţii prezentate, ar fi măcar corect şi cu bunăşti, de cauză lucrării însăşi, dacă pentru verificarea lor ar fi solicitaţi specialişti locali. GEORGE POPA Noul orar al curselor externe deservite de avioanele Tarom A fost aprobat noul orar alurselor externe deservite de avioanele T.A.R.O.M. Orarul va intra în vigoare la 1 aprilie și va fi valabil pînă la 31 octombrie a.c. Orele de sosire și plecare din Capitală au fost stabilite într-o mai bună conexiune cu orariile curselor altor companii străine printre care Aeroflot — Uniunea Sovietică, C.S.A. — Cehoslovacia, A.U.A. — Austria, Interflug — R.D. Germană, Lufthansa — R.F. a Germaniei și Sabena — Belgia. Se prevede totodată sporirea numărului de curse săptămînale pe rutele care leagă Bucureştiul de Zürich, Paris, Viena, Frankfurt pe Main, Tel Aviv, Budapesta şi Fraga. Pe majoritatea liniilor aeriene europene şi intercontinentale au fost introduse noile tipuri de turboreactoare B.A.C.-ul, ca urmare distanţa de pe aeroportul Băneasa pînă la Roma şi Paris se va reduce la mai puţin de 3 ore. S-au prevăzut, de asemenea, şi măsuri menite să ducă la dezvoltarea transporturilor aeriene de turişti pe litoralul Mării Negre şi în staţiunile balneo-climaterice din Carpaţi. (Agerpres) Pag. 3 ............. ■ n........ „Ocus-pocus“, prezentată de secţia germană, a teatrului de păpuşi din Sibiu, în fotografie, o scenă din acest spectacol e „Bun venit în casă nouă“ (Urmare din pag. I) Universităţii muncitoreşti s-au mutat în sediul nou. Ea funcţionează cu cercul de fotoamatori care cuprinde 17 membri. Responsabilul cercului, Heinz Heiser şi fotoamatorii se pregătesc în aceste zile pentru expoziţia care se va deschide în 30 martie a.c. Cercul de artă plastică — responsabil Petru Dumbrăveanu — activează cu 12 membri, aflaţi acum la cea de-a V-a expoziţie bienală de artă plastică a artiştilor amatori şi, în sfîrşit, al treilea cerc, de stenografie, condus de Pericle Svoronos, care are condiţii bune de activitate pentru cei 11 membri ai săi. De asemenea, pe lingă Universitatea muncitorească s-a deschis un curs de „Istoria civilizaţiei şi culturii româneşti“, cu 70 membri înscrişi, care se întîlnesc o dată, la trei săptămini. Prima expunere a fost intitulată „Bazele culturii noastre moderne“ şi a fost susţinută de prof. Elena Vlăduţ. Un alt curs deschis recent a fost cel de „Legislaţia muncii“, care cuprinde membrii comisiilor de judecată, şefii serviciilor personal şi C.N.M. din întreprinderi. In tematica acestuia s-a prevăzut discutarea unor probleme legate de noul cod penal, aplicarea codului muncii etc. Tot la Casa de cultură îşi desfăşoară activitatea cenaclul literar „Octavian Goga“ din Mediaş, care în curînd va aniversa 35 de ani de activitate. Avînd in vedere condiţiile optime de activitate, aici pot fi concentrate cele mai bune forţe artistice, în această direcţie ce s-a întreprins? — Taraful de muzică populară — cu tradiţie în Mediaş — continuă să activeze pe lingă Casa de cultură. în condiţii deosebit de bune se pregătesc acum formaţiile de dansuri care cuprind artişti amatori din mai multe întreprinderi medieşene, sub conducerea instructorului Ioan Borza. S-a înjghebat şi continuă să se perfecţioneze, sub conducerea lui Grigori Helmuth, o formaţie de muzică uşoară. în legătură cu aceasta am prevăzut completarea ei cu elemente noi, mai cu seamă solişti, pentru care considerăm potrivit un concurs de selecţie. — Să facem, în acest caz, o incursiune în perspectiva activităţilor. — Intr-adevăr, selectarea de noi elemente artistice este o chestiune de perspectivă. Dar planurile noastre de viitor sunt mult cuprinzătoare. Au început înscrierile şi s-au stabilit instructorii pentru un cerc de muzică cu secţiile vioară, pian şi acordeon, avînd la îndemînă cele necesare. S-a pornit acţiunea de înfiinţare a unui club al inginerilor şi un club al gospodinelor, care îşi vor începe activitatea în cursul lunii aprilie. Ambele cluburi au fost prezentate celor interesaţi, iar pentru organizarea lor s-au întocmit chestionare care să întregească programele de activitate. De asemenea, în perspectivă stă deschiderea unui cerc de balet cu două grupe de copii împărţiţi după categorii de vîrsta. Se poate aminti şi intenţia de aînjgheba un ansamblu de estradă, ca şi perspectiva mai îndepărtată a „formării“ unui cor şi a unei fanfare.