Tribuna Sibiului, iunie 1969 (Anul 2, nr. 399-423)

1969-06-18 / nr. 413

note Ca la „hanul lui Manuc“... In cele trei nivele ale fostei cazărmi din Piaţa Unirii se află birourile centrale ale I.C.S.T.I., I.C.S. Hetalo-chimice, I.C.S. A­­limentara, I.L.F., I.H.R., ale co­operaţiei şi I.L.L., I.R.C. din Si­biu cu sute de salariaţi şi cîţiva directori plini şi secunzi. In curtea imobilului există o „zonă verde“ cu bazin, în faţă un parc, iar în dreapta şi în dosul ei peluze destinate florilor. S-a crezut că dintre atîţia gospodari se vor găsi şi oameni cu rafi­nament estetic. Aşa s-a pre­supus. In realitate, nimeni din clădirea respectivă nu iubeşte florile, nici iarba, nici ordinea şi nici curăţenia. Chiar de la in­trarea în clădire te izbeşte pei­sajul de han neîngrijit, lipsa de spirit gospodăresc. Asfaltul de sub poartă şi din curte este de­teriorat, nemăturat, zidurile ex­terioare scorojite, biciclete şi lăzi de gunoaie rezemate şi îm­prăştiate, bazinul şi peluza „verde“ total neglijate. Nici o floare nu s-a plantat, iarba, cîtă a mai rămas din alţi ani, e necosită şi îmbătrînită, ca la o casă părăsită. Scările dintre ni­vele murdare, coridoarele aşiş­derea, iar W.C.-urile îşi semna­lează prezenţa de la distanţă. Propunem celor peste 30 de directori, preşedinţi şi adjuncţi o întîlnire deschisă în jurul ba­zinului artezian şi a peluzei „verzi“. Poate vor găsi soluţia dezlegării nodului gordian de la „hanul lui Manuc“. Altfel riscă să pătrundă mirosul „flo­rilor cultivate“ dincolo de uşile capitonate ale birourilor cu blazon. De ce se tolerează ? Conducerea I.C.I.R. Sibiana, sfidînd stas-urile şi legile în vi­goare, nesocotind normele de igienă alimentară, de etică co­mercială, difuzează pe piaţa de consum produse respinse de la­boratoarele de analize și C.T.C. Buletinele de analiză ale labo­ratorului I.C.S. Alimentara nr. 628, 568, 577, 693, 694, 695, 696 din luna mai a. c. 737, 738, 739, 741, 742 din luna iunie a.c., buletinele laboratorului veterinar 391, 421, 302, 434, 375—376, 286, 257, 388, 271— 273 și numeroase alte buletine constată la probele de unt exa­minate, miros şi gust rînced,la brînză de vaci aciditate şi­ um­­i­ditate depăşită cu 5—8 la sută, la lapte şi diferite sorturi de brînză şi la smîntînă grăsime insuficientă, umiditate în limită maximă. La brînză Făgăraş umi­ditate depăşită şi grăsime sub prevederile stas-ului. Conduce­rea întreprinderii, trecînd peste buletinele de analiză cu rezul­tate negative, nu numai că a difuzat în reţeaua de consum produsele respective, dar a sărit şi în ajutorul altor întreprin­deri, ca de pildă I.L. Roşiori, căreia respingîndu-i-se o can­titate importantă de brînză, a transferat-o la I.G.I.L. Sibiana pentru remalaxare şi lansare pe piaţa comercială în pofida bu­letinului de analiză nr. 271—273 prin care se stabileşte calitatea ei necorespunzătoare. Cum este posibilă o asemenea practică abuzivă? Nu cumva „vitamina“ relaţiilor stimulează aceste flagrante abateri de la normele legale? Slalom forţat De mai bine de un an pie­tonii străzii Uzinei, în majori­tate salariaţi ai Uzinei mecani­ce, I.R.E.S. şi „Electromontaj“ din Sibiu fac slalom forţat prin gropi, peste movile şi noroi. După cîte o ploaie mai serioasă, strada devine cu totul imprac­ticabilă, dar nimeni nu inter­vine pentru terminarea săpătu­rilor care se prelungesc la in­finit ca povestea cu cocoşul ro­şu. O dată se fac săpături pen­tru conducte de apă, iar cînd se termină, încep cei de la tele­foane şi după ce au acoperit şi ei şanţurile, încep alte săpături pentru alte conducte. Ar fi, în fine, timpul ca a­­ceastă stradă, atît de îndelung operată, să fie redată circula­ţiei normale. TIMPUL Soarele răsare la 4 h şi 30 m şi apune la 20 h şi 02 m. Vreme uşor Instabilă cu cerul temporar noros. Vor cădea averse de ploaie însoţi­te de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Mini­mele vor fi cuprinse între 11 şi 13 grade, iar maximele vor oscila între 20 şi 22 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Printul negru (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21 00); ARTA: A trăi pentru a trăi (orele 9,30; 12,00; 14,30; 17,30; 20,30); TINERETULUI: Numai a singurei Viata (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Pe urmele şoimului (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Primul învăţătorul şi Ceasul căpitanului Em­­­iliu (orele 10,00; 16,30; 19,30); UNI­REA­. Jurnalul unei femei în alb (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Moneda antică (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00­ şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Totul pentru rin (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI : 7 NOIEMBRIE ; Lustragiul (orele 1B,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Mica romanţă da vară (orele 17,00 şi 19,00) COPŞA MICA: POPULAR: Fiul lui Tarzan (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Hombre (orele 17.00 si 19.00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Marysia şi Napoleon (orele 17.00 si 19.00). TELEVIZIUNE 10.00 Limba franceză. Lecţia 63 (rel­u­ a re). 10.30 Lim­­ba engleza. Lecţia 62 (reluare). 11.00 Ce-aţi dori sa revedeti? Tea­tru: „Viforul“ d­e B. S. Dela­, vrancea. 13.00 închiderea emisiunii de dimi­neaţă. 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Ecranul cu păpuşi. 17.50 Limba germană. Lecţia 62. 18.15 Pentru şcolari: „A existat Don Quijote?“ 18.45 Muzică populară românească. 19.00 Tribuna economică. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Congresul al X-lea al P.C.R. Secvenţe din marea dezbatere. 20.10 Tele-cinemateca: „î.Thw. Il la Milano“. 21.45 Reflector. 22.00 Teleglob. 22.20 Publicitate. 22.25 Dialog cu telespectatorii 22.40 Debutul şcolii generale de 10 ani. 23.30 Telejurnalul de noapte 23.35 închiderea emisiunii. CONCERTE Orchestra de cameră a Casei de cultură a municipiului Sibiu prezen­tă în sala Filarmonicii de stat diin Sibiu, la ora 20,00, un concert d­e muzică de cameră. Conducerea mu­zicală: Fr. Zweier, în program: piese de Vivaldi, Corelli, Haydn, Bach, Mendelssohn Barth­oldy. So­­­lişti: Mitti Klein-Hienz, dr. Aurel Opreanu, Adelina Opreanu. Protagonistul filmului Primul învăţător, „Tineretului" din care rulează Mediaş la cinemilograful Vă prezentăm echipa feminină de handbal C.S.M. Sibiu, cîştigătoare detaşată a seriei a II-a a diviziei B, (edi­ţia 1968—1969), proaspăt promovată în prima divizie a campionatului republican. De la dreapta la stingă: Gundula Birtheimer (căpitana echipei), Susane Bretz, Maria Ciobanu, Mirela Dragoş, Ilse Walzer, Crista Comişel, Maria Brezaie (golgetera seriei), Livia Dînsu şi Dorina Băulea. (Din fotografie lipseşte Ileana Fera plecată din localitate) Intr-un viitor v­in La I.A.S. Apoldu de Sus - şampanie „Dacia Viticultorii din Apoldu de Sus şi-au cîştigat un renume bineme­ritat. Astăzi, vinurile produse aici concură cu succes pe piaţa internă, impunîndu-se prin calitatea lor. S-a îmbunătăţit totodată sorti­mentul, punîndu-se accent pe ex­tinderea în cultură a soiurilor şi varietăţilor cu însuşiri superioare. Pe această bază la I.A.S. Apoldu de Sus se va produce într-un vii­tor apropiat şampanie „Dacia“. In legătură cu aceste activităţi, direc­torul întreprinderii, inginerul Ioan Pruta, a avut amabilitatea de a răspunde la cîteva întrebări. — Pe ce suprafaţă se extinde viticultura şi ce rezultate aţi obţinut în 1968? La această oră dispunem de 542 hectare, din care 271 hectare cu vie pe rod, 142 hectare cu vie anul I şi II şi 129 hectare în pregătire pentru noile plantaţii. Pînă în 1974 vom ajunge la circa 900 hectare cu vie. în ceea ce priveşte producţia putem spune că în urma eforturi­lor depuse pentru aplicarea între­gului complex de măsuri agroteh­nice, am reuşit să obţinem apă de­ an adevărate recorduri. Astfel, la ferma vit­i­colă Apold, condusă de tehnicianul Vines Petru, s-au rea­lizat peste 9 000 kg struguri la hectar. De altfel, media produc­ţiei realizată pe întreprindere în 1968 a fost de peste 7 300 kg stru­guri la hectar. Este caracteristic bazinului nostru viticol faptul că se obţin vinuri cu aciditate ridi­cată, fină, care se pretează în cel mai înalt grad la prepararea şam­paniei. Mai bine de 80 la sută din producţie devine materie primă pentru şampanie. — în vederea asigurării şi în acest an a unei producţii cores-­ punzătoare de struguri, ce mă­suri aţi întreprins pînă in pre­zent? ' — Pînă la această oră noi am şi executat o serie de lucrări me­nite să contribuie la creşterea pro­ducţiei. Aş aminti printre altele dezgropatul, tăiatul, legatul şi sapa mare, care s-au efectuat la timp şi la un bun nivel agrotehnic. Ţin să remarc preocuparea deosebită pe care au avut-o în această direc­ţie fermele Dobîrca şi Apold. — Aş dori să revenim asupra şampanizării. Dacă se pretează vinul obţinut la şampanizare, aşa cum aţi afirmat dumnea­voastră, nu sunt perspective ca aceasta să se producă chiar aici, la Apoldu de Sus? -ia* —­ Ba, da. Noi am şi început ex­perimental încă de anul trecut producerea a circa 7 000 sticle şampanie. Probele degustate şi a­­nalizate de către specialişti din trust şi departament au primit calificativ corespunzător. Chiar spe­cialişti din unităţile producătoare de şampanie, Jidvei şi Staţiunea experimentală Blaj, au avut numai cuvinte de laudă pentru calitatea excepţională a primei „şarje“, da­că se poate spune aşa, de şampa­nie. Avînd în vedere aceste aprecieri şi în acest an ne-am prevăzut să scoatem o „şarjă“ de 10 000 sticle şampanie. Prin aceasta ne formăm cadrele necesare şi ne organizăm procesul tehnologic cel mai adec­vat, în aşa fel, ca la terminarea actualului cincinal să intrăm din plin la producerea şampaniei „Da­cia“, realizînd în primul an circa 300 000 sticle. In acest scop, încă la sfîrşitul lunii iulie a acestui an va începe construcţia unui combi­nat de vinificaţie cu o capacitate de peste 230 de vagoane, din care vom rezerva unul din cele trei nivele pentru producerea şampa­niei. Interviu realizat de P­ BUD ss Din scrisorile corespondeţilor noştri Iniţiativă lăudabilă Mai mulţi locuitori din Noul Săsesc au luat iniţiativa de a con­tribui la înfrumuseţarea şi buna gospodărire a satului în care mun­cesc şi trăiesc. Au fost transpor­taţi zeci şi zeci de metri cubi de piatră şi balast, care s-au împrăş­tiat pe străzile Draghila şi Hudiţa, înlăturîndu-se astfel noroaiele. Totodată, Valerie Ursu împreună cu G. Şofran, I. Bălu, A. Terţia, A. Suciu şi I. Botoş — cei ce au contribuit cel mai mult la lucră­rile de amenajare a străzilor res­pective — au procurat şi plantat pe diferite uliţe ale satului peste 300 de pomi fructiferi (meri şi­­peri). AUREL NEVODARU Pe primul loc în organizarea C.C. al U.T.C. U.G.S.R. şi Ministerul Industriei Uşoare s-a iniţiat concursul „Mîini măiestre“. La întreprinderea „Mă­tasea roşie“ Cisnădie, bunăoară, la acest concurs iau parte peste 260 de tineri muncitori. Comisia for­mată la nivelul întreprinderii ur­măreşte zilnic, decadal şi lunar rezultatele fiecărui concurent. în urma punctajului întocmit, pînă în prezent, pe primul loc al con­cursului se află tinerele Flori­ca Pop şi Ana Lazăr. GHEORGHINA PREDA un alt produs care se află în, faza­ de experimentare.. IOAN LUCA Spaţii productive lărgite Din fondurile de mică mecani­zare, la fabrica „Salconserv“ din Mediaş se află în curs de construc­ţie o magazie pentru uscarea şi depozitarea salamului. Tot din a­­semenea fonduri a început, recent, construirea unei săli industriale în care va fi montată o instalaţie modernă de afumare şi fierbere a mezelurilor. MARIA MUNTEANU Curs de calificare La filatura de bumbac „11 Iu­nie“ din Cisnădie s-a deschis de curînd un curs de calificare. La acest curs participă peste 60 de tineri. Temele teoretice de tehno­logia filaturii de bumbac, studiul materiei prime, noţiuni de protec­ţia muncii, de matematică etc. sunt predate de cei mai experimentaţi ingineri, tehnicieni şi economişti din întreprindere. m­e­u instantanee POST-FESTUM Singur în „Dumbravă“. Plimba­re tîrzie după retragerea dumini­cală. Ziare, o păpuşă, ambalajul îngheţatei „Polar“, cutii de chi­­brite, rupturi dintr-o minge, bu­căţi de baloane, lujeri de ceapă, seminţe, coji de ouă, pungi de plastic, cutii de conserve, un cio­lan de miel, alte oase de pasăre, o praştie, franzelă, o batistă, hîr­­tie unsă, hîrtie ghemuită, cioburi de sticlă, vetre de foc, un tenis plesnit,­­flori de liliac, ţigări — „Litoral“, „Snagov“, „Mărăşeşti“, „Amiral“, un batic roşu agăţat în­­tr-o tufă, o jumătate din ochela­rii de soare, o fină mănuşă de da­mă, o şosetă bărbătească, o fontă roz, un cocoş fluier, salată pălită, o jumătate de cărţulie, coperţi din reviste colorate, bucăţi de slănină, resturi de brînză, un capac de termos, o zgardă de căţel, o coadă de undiţă, o lămîie stoarsă, o sti­clă de bere, mai multe sticle de bere, o răţuşcă fără cap, bucăţi de bandă de magnetofon, o glugă de la pelerină, ambalaje de ciocolată cu alune, ciocolată cu lapte, cioco­lată amăruie, corzi de ghitară, un ruj, un manechin uzat (probabil provine de la fotograf), o oglindă. Ah, iată simbolul. Oglinda petre­cerii duminicale. Oglinda civică după retragerea odihnitoare de la iarbă verde. Ba nu. Mai rămîn coşurile goale plantate ici-colo. Coşuri pentru gunoi. Unul sau mai multe răsturnate. Plimbare tîrzie în „Dumbrava“. Inventarul post-festum (aproxima­tiv) al unei petreceri duminicale. O privighetoare începe să-şi dez­lănţuie trilurile cristaline. Mai e nevoie de morală? D. GEMENEL ­TRIBUNA SIBIULUI Prin muncă patriotica Pentru a putea fi udate florile din serele I.G.O. Mediaş era nece­sară introducerea unei conducte de aducţiune a apei pe o lungime de peste 250 metri. Cei 30 de sa­lariaţi, prin muncă patriotică, au efectuat săparea şanţului şi cele­lalte lucrări de introducere a con­ductei. Prin aceasta se asigură în condiţii mai bune răsadurile de flori necesare parcurilor şi zonelor verzi din municipiul nostru. ÁRPÁD ZSOMBORI Noi produse Zilele acestea, la Fabrica de tricotaje Agnita va intra în pro­ducţia de serie un nou produs. Este vorba de ciorapul pentru adulţi din fibre în amestec de P.N.A. şi celolînă. Noul produs se prezintă cu un tuşeu plăcut, cu o mai mare rezistenţă la frecare şi la un preţ de cost mai scăzut. Ciorapul din tricot vanisat este La încheierea campionatului judeţean de fotbal De abia după consumarea ultimei etape a primei ediţii a campionatu­lui judeţean de fotbal, lucrurile s-au clarificat. In ultima perioadă lupta pentru primul loc s-a dat în­­tre Record Mediaş şi Independenţa Sibiu, înaintea ultimului act pozi­ţia de lider era deţinută de for­maţia medieşeană, la egalitate de puncte cu echipa sibiană, dar cu un golaveraj superior. Revenea deci „ceasului* al 26-lea să decidă echipa campioană jude­ţeană — formaţia care să participe la jocurile de baraj pentru califi­carea în divizia C. Rezultatele înre­gistrate în ultima etapă (înfrînge­­rea Recordului şi victoria, în depla­sare, la un scor de handbal obţi­nută de Independenţa) au făcut ca pe primul loc să se claseze forma­ţia sibiană. După noi este echipa care, cu mici excepţii, s-a dovedit cea mai con­stantă. Este formaţia care a îmbi­nat în joc experienţa unor sportivi mai vîrstnici (Văcaru, Nunu, Co­vaci) cu elanul tineresc şi forţa de joc a unor elemente de perspec­tivă (Fulea, Ceapă, Petre II, Szabó, Sasu). Poziţia de lider a Indepen­denţei se datoreşte seriozităţii cu care s-au pregătit componenţii ei în ultima perioadă, pregătire efec­tuată sub conducerea lui­ H. Rătscher şi E. Geamănu. Iată acum rezultatele tehnice în­registrate în etapa a 26-a (ultima a ediţiei 1968—1969): Carpaţi Mîrşa — Independenţa Sibiu 2—11 Metalurgica Sibiu — Record Mediaş 2—0 C.F.R. Sibiu — Metalul I. O. Sibiu 2—2 Sparta Mediaş — Textila Cisnădie 1—o Autom­ecanica Mediaş — Textila Mediaş 4—2 Unirea Tălmaciu — Carboani Copşa Mică 0—1 Elastic Sibiu — Progresul Agnita 0—3 (prima echipă este retrasă din com­petiţie). CLASAMENTUL 1. Independenţa 26 17 3 6 67—25 37 2. Record 3. Textila Cis. 4. Carbosin 5. Unirea­­ 6. Textila Med. 7. Metalul I.O.S. 8. Sparta 9. Elastic 30. Metalurgica 11. Automecanica 12. C.F.R. 13. Progresul 14. Carpaţi Conform regulamentului retrogra­dează în campionatul orăşenesc pa­tru formaţii: Carpaţi Mîrşa, Pro­gresul Agnita, C.F.R. Sibiu şi Elastic Sibiu (retrasă din competiţie). Vor promova cîştigătoarele campionatu­lui orăşenesc din zonele Sibiu, Me­diaş şi Agnita; numărul va fi com­pletat cu echipa Progresul Sibiu — retrogradată din divizia C. GH. SASU 26 16 3 7 62—27 35 26 16 2 8 78—28 34 26 14 3 9 50—32 31 26 10 10 6 43—38 30 36 14 2 10 54—­40 30 26 10 9 7 35—36 29 26 12 1­­3 42—48 25 26 11 2 13 27—42 24 26 9 5 12 40—41 23 26 7 4 15 31—67 18 26 6 5 15 22—53 17 26 7 3 16 33—72 17 26 5 4 17 33—83 14 ELENA SCÂNTEIANU Concursul formaţiilor P. C. I. Concursul din acest an, care s-a desfăşurat pe stadionul, Tîrnava din Mediaş, a constituit o verita­bilă demonstraţie a gradului de pregătire a formaţiilor P.C.I. din obiectivele municipiului nostru. S-au prezentat la concurs 7 for­maţii. După disputarea celor trei probe, preşedintele juriului a pre­zentat următorul clasament: 1. for­maţia Fabricii de geamuri, 2. for­maţia fabricii „Vitrometan“, 3. for­maţia uzinelor „Emailul roşu“ CORNEL SACADAT Anul II, nr. 1413 WVWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWtfWWWWWWWWWWWWWWW^ Industria laptelui Sibiu oferă consumatorilor un nou produs „jeleu cu smîn­tînă” cu ingrediente de lămîie, portocale, vanilie şi smeură. Noul produs are gust plăcut, aromat, este un produs hrănitor, uşor digerabil, bogat în substanţe nutritive. Se găseşte de vînzare la magazinul „Doina“ , unită­ţile alimentare din oraşul Sibiu. Se vinde în borcane de 200 g. Preţul este de 2,25 lei. I.H.R. SIBIU angajează de urgenţă următorul personal­— dulgheri — zidari — muncitori necalificaţi pentru lucrările de investiţii. CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI anunţă: Pînă la 30 iunie 1969 se mai pot face depuneri sau com­pletări de sume pe libretele de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme cu drept de participare la tragerea la sorţi pe trimestrul III a. c. Asemenea depuneri se pot efectua la toate unităţile C.E.C. Întreprinderea „Firul roşu“ din comuna TĂLMACIU, judeţul Sibiu angajează muncitoare necalificate pentru calificare în meseria de filator. Condiţii: absolvente a 7 (8) clase elementare. Vîrsta: 16 ani împliniţi — 25 ani. Să aibă domiciliul în comuna Tălmaciu sau cele învecinate, de unde se poate face naveta. Să fie apte de muncă a lucra în 3 schimburi, conform fişei medicale, în timpul şcolarizării muncitoarele-elive vor primi o indem­nizaţie lunară de 826 lei, rechizite şcolare gratuite, echipament de protecţie şi masa la cantină contra cost. Pentru anul 1969 întreprinderea nu poate asigura cazare în căminele muncitoreşti. '■ Durata şcolarizării este de 4 luni. Informaţii suplimentare la biroul de învăţămînt din întreprindere. înscrierile'ic vor face pînă la data de 30 iunie 1969, cînd urmează să înceapă cursurile» *4 tpeg& safes*­ t Iată actele care compun dosarul pentru înscrierea la cursuri de scurtă durată, pentru secţia filatură şi în baza cărora can­didatele vor putea fi admise la examenul de admitere, care va avea loc la data de 1 iulie 1969: — cerere de înscriere (tip) — certificat de naştere — certificat de studii 7—8 clase — adeverinţă de sănătate eliberată de dispensarul medical — Pentru membrii C.A.P. adeverinţă de la C.A.P. Depunerea actelor şi informaţii, zilnic la biroul învăţămînt, între orele 10—12. VfiSSttaMS! întreprinderea forestieră Sibiu recrutează absolvenţi a 8 clase elementare, vîrsta 17 ani împli­niţi, pentru şcoala profesională, pentru următoarele meserii: — maşinişti utilaje exploatare — Grupul şcolar Giurgiu — maşinişti utilaje fabrici — Grupul şcolar Curtea de Argeş — lăcătuşi mecanici auto — Grupul şcolar Brăila ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI: — maiştri exploatare — Grupul şcolar Sighetul Marmaţiei Informaţii suplimentare se dau de serviciul personal, telefon nr. 10060, între orele 7—15. Direcţia teritorială de gospodărire a apelor cu sediul în SIBIU, str. Someşului nr. 49 angajează urgent: — mecanici auto — mecanici reparaţii utilaje — buldozerişti — excavatorişti — tractorişti Agenţia judeţeană O.N.T. Sibiu şi filiala O.N.T. Mediaş vă invită să petreceţi concediul de odihnă pe litoralul bulgăresc al Mării Negre în staţiunile balneo-climaterice VARNA şi NISI­PURILE DE AUR. Plecările vor avea loc în următoarele serii de 12 zile: VARNA: 25 iulie—6 august; 27 iulie—7 august; 2—14 au­gust; 5—17 august; 7—19 august; 13—25 august; 16—28 au­gust; 18—30­ august; 24 august—5 septembrie; 27 august—8 septembrie; 7—19 septembrie; 18—30 septembrie. NISIPURILE DE AUR: 26 iulie—7 august; 6—18 august; 17—29 august; 28 august—9 septembrie. Copiii pînă la 10 ani beneficiază de 50 la sută reducere. Informaţii suplimentare şi înscrieri la Agenţia O.N.T. Sibiu şi Filiala O.N.T. Mediaş. Vînd autoturism Volkswagen 1200 export. Sibiu, strada Honterus nr. 40. Vînd sufragerie nuc maro, dulap combinat negru și alt mobilier și lucruri casnice. Sibiu, str. Moscova 44 casa din spate Zilnic între 18—20, sau telefon 1­37 98.

Next