Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)
1969-10-01 / nr. 504
* Sibiul — oraş universitar Interviu cu NICOLAE LUPU, decanul Facultăţii ele istorie şi filologie din Sibiu în întreaga ţară se inaugurează astăzi noul an universitar. Primit cu nerăbdare de populaţia studenţească a patriei, de cadrele didactice, de întregul popor, acest eveniment primeşte o valenţă în plus, prin faptul că el marchează îmbogăţirea cadrului organizatoric prin înfiinţarea unei noi facultăţi, în reşedinţa judeţului nostru. Moment de deosebită însemnătate pentru istoria culturii sibiene, această măsură a partidului vine să concretizeze intensa activitate de diversificare continuă a sistemului de învăţămînt, de ridicare socială a tuturor centrelor ţării, în vederea sporirii contribuţiei lor la propăşirea patriei. Acum cînd se deschide oficial anul universitar sibian, o convorbire cu Nicolae Lupu, decanul Facultăţii de istorie şi filologie din Sibiu, am găsit-o foarte utilă, pentru satisfacerea interesului şi curiozităţii generale. Aşadar, în clădirea Liceului nr. 3, în birourile de la parter, în faţa mea, un birou pe care încă nu s-a aşezat nici un dosar de arhivă. S-au definitivat lucrările de pregătire a spaţiului pentru bunul mers al activităţii universitare? — Da. Vom avea 5 săli de cursuri şi seminarii, aici, în localul liceului. Ele sunt pregătite deja pentru primirea studenţilor. De altfel, cu timpul, pe măsură ce facultatea se va dezvolta în anii viitori, se preconizează ca această clădire să rămînă numai a ei, liceul urmînd să se mute într-un local nou, care se construieşte deja în strada 1 Mai nr. 33. — Cum staţi cu spaţiul pentru cazarea studenţilor? — Spaţiul de cazare, ca şi cantina studenţească, sînt şi ele gata să-i primească pe studenţi, într-un local adecvat, cel al fostei case de copii de pe strada 1 Mai nr. 31. Aici va fi şi căminul şi cantina. In viitor, cînd necesităţile o vor impune, ne vom extinde şi în clădirea casei de copii de pe strada Dealului, care, ca şi prima va fi mutată în alt local adecvat. — S-au făcut înscrierile? — In bună parte. — Ce se poate spune despre această primă promoţie de studenţi? — Deocamdată numai că sînt 24 la secţia de limba şi literatura germană — limba şi literatura română şi 28 la secţia de istorie, între care 32 de băieţi şi 20 de fete. Mai tîrziu, desigur, vom putea spune şi alte lucruri. — Din ce localităţi provin? — Mai din toată ţara. Din Sibiu, Braşov, Sighişoara, Cisnădie şi Mediaş, in primul rînd. Dar şi din Bucureşti, Lugoj, Alba-Iulia, Hunedoara, Arad, Satu-Mare, Sebeş-Alba, Harghita şi alte localităţi. ION ITU (Continuare în pag. a II-a) IARNA BATE LA UŞĂ Combustibilul ” o problemă la ordinea zilei După toate detaliile pe care ni le oferă cu fiecare nouă zi, toamna s-a instalat iremediabil. Vor urma, deci, ploile, frigul, lapoviţa şi apoi iarna. Gospodarii îşi pun problema lemnelor necesare încălzitului. Ne-am transpus în situaţia celor care au asemenea griji şi ne-am prezentat dis de dimineaţă la depozitul întreprinderii „Combustibilul“ din Sibiu, Piaţa Gării 2. Stăm de vorbă cu tovarăşul VIOREL SECAREA, şeful depozitului. „ Comparativ cu anul trecut, cînd pe timpul acesta aveam depozitate peste 1 430 tone combustibil — ne spune el — cele 444 tone lemne şi circa 2 vagoane lignit existente acum reprezintă foarte puţin. In plus la alte depozite — din Ocna Sibiului şi Miercurea — nu există un braţ de lemne. Trebuie subliniat faptul că perioada de vîrf a aprovizionării cu combustibil abia urmează şi vor veni zile cînd solicitările vor fi mai mari decit ceea ce există în depozit. In curtea depozitului cărbunele este ţinut sub cerul liber, dar cui îi pasă de aşa ceva? Conducerea întreprinderii interjudeţene „Combustibilul“ are sediul la Braşov şi tovarăşul director CONSTANTIN ŞERBAN abia pridideşte să lămurească treburile cu Întreprinderea forestieră care îi face multe „greutăţi“. ■ — întreprinderea forestieră, ne spunea directorul, este restantă la livrări cu 1 717 tone lemne. — Poate sînt greutăţi obiective şi din această cauză nu au putut satisface contractul. — Sunt, ne-a declarat tovarăşul ing. VIRGIL DOBROTA, directorul întreprinderii forestiere. Dar poate vreţi să le vedeţi personal. Aşa am acceptat invitaţia ca a doua zi, duminică, 28 septembrie, să vedem la lucru pe unii din cei care au răspuns, cam fără răspundere, la apelul făcut de organul judeţean de partid de a trimite un număr de autocamioane pentru a transporta lemne. Pe scurt, au fost convocaţi factorii care răspund de aprovizionarea cu lemne a cetăţenilor din oraşele şi localităţile mai importante ale judeţului nos- tru. Conducerea Autobazei, prezenta la discuţii prin tovarăşul STELIAN TEODORESCU, inginerul şef, a fost de acord cu organizarea acţiunii de transport al lemnelor din cîteva puncte de exploatare ale întreprinderii forestiere la depozitul din Sibiu şi la cel , din Ocna. — N-o să putem da 40 de camioane, a declarat tovarăşul Teodorescu, dar 35 vom asigura. Mai circumspectă, întreprinderea de transporturi Sibiu a promis 14 autocamioane. Toate acestea urmau să se întîlnească duminică la ora 6,30 în faţa fabricii de cherestea, unde au fost convocaţi şi un număr corespunzător de muncitori forestieri care urmau să ajute la încărcat. Spre regretul nostru nu vom putea cita dictonul „Zis şi făcut“. Pentru că de zis s-a zis, dar din cele 35 de autocamioane care urmau să vină de la Autorează n-am văzut decât 20 şi astea aşa.. . pe rînd, pînă pe la 8,30. In jurul aceleiaşi ore s-a prezentat şi tovarăşul Teodorescu şi, după ce a constatat „cu surprindere“ (Continuare în pa£. a IlI-a) 1 • S». I V,. -vAl-tt---."/--'.. Furgon izofrigorific cu cabină cu post avansat şi instalaţie frigorifică, produs din anul acesta la urina „Automecanica“ Mediaș, este destinat exportului, începînd din trimestrul IV al acestui ani, aviind o capacitate de 21 mc 41 W PROLETARI DIN TOATE TART! FUNTTI-VA I m8ggm& ORGAN All COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul II, nr. 504 Miercuri, 1 octombrie 1969 pagini 30 bani Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1970 IN SPATELE REZUMATEIGR - Faptul că la uzina chimică „Carbosin“ Copşa Mică, pe primele 8 luni îin acest an, toţi indicatorii tehnico-economici au fost realizaţi exemplar, că produsele date peste plan depăşesc 3 076 000 lei în condiţiile realizării a 2 521 000 lei economii la preţul de cost, cu un beneficiu peste plan de 3 110 000 lei, dovedeşte de la început o muncă bine organizată şi bine condusă. Totodată, printre realizaţi se înscrie şi depăşirea planului de investiţii, pe cele opt luni expirate, cu 23 la sută, din care construcţiimontaj 13 la sută. In darea de seamă prezentată de ing. IOAN PINTEA, directorul uzinei, preşedintele comitetului de direcţie, s-a arătat însă pe bună dreptate că „atît timp cit în uzina „Carbosin“ rezervele interne, potenţialul tehnic şi uman nu sunt superior valorificate, nici rezultatele, oricît de bune ar fi, nu trebuie să ne mulţumească“. Pe această linie, pentru a realiza în continuare sarcinile din acest an, fondînd ştiinţific de pe acum reuşita îndeplinirii planului pe 1970, inginerul TIBERIU IZSÁK, mecanicul şef al uzinei, arăta că „este necesar să se reducă timpul de stagnare a reparaţiilor capitale, iar pe baza vitezelor mari de lucru, a sporirii rezervelor funcţionale obţinute în acest an, să se pună o bază temeinică viitoarelor realizări. Şi din cuvîntul inginerilor VASILE GILCA, IOAN SURDU, a muncitorilor specialişti IOAN ANDRONACHE şi IOAN SUCIU a rezultat că este necesar ca în viitor comitetul de direcţie, întregul colectiv de muncă să acorde mai mare atenţie valorificării capacităţilor şi suprafeţelor de producţie, să fie scurtată perioada de revizie a instalaţiilor, reducerea cheltuielilor de producţie. Tov. APOSTOL NISTRIANU, pe bună dreptate critica activitatea comitetului de direcţie în domeniul mişcării de inovaţii şi invenţii. „Faptul că s-au realizat în acest an preţioase invenţii şi inovaţii nu dă dreptul nimănui ca inovaţii de 3—4 ani să nu-şi găsească încă rezolvarea. Sarcinile sporite ce ne aşteaptă în 1970 solicită o mobilizare totală a gîndirii tehnice, mai multă receptivitate faţă de propunerile făcute de muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei“. De asemenea ing. IOAN RĂDĂCINĂ s-a referit in cuvîntul său la sprijinul încă insuficient pe care îl acordă Ministerul Industriei Chimice în direcţia obţinerii unor utilaje „cheie“ la instalaţiile ce trebuie săintre în producţie. Maturitatea cu care s-au dezbătut cifrele de plan pentru anul viitor, analiza realistă a activităţii depusă de comitetul de direcţie, stabilirea unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente care să ducă la ridicarea rapidă pe noi trepte a activităţii economice, sunt garanţii ferme că angajamentul din acest an va fi depăşit, iar pregătirea producţiei anului viitor este în mîini sigure. V. BOȚOC. Buletinul de analiză— act formal ? Intr-un teren bine arat, în hotarul „Dosul Sădincii“, mecanizatorii Aron Bănăţean şi Constantin Coţofan semănau orz pentru cooperativa agricolă din Şoroştin. Maşinile erau reglate pentru o cantitate de 208 kg boabe la hectar, sămînţa — tratată cu Criptodyn. Eram tentaţi să apreciem pozitiv pregătirea seminţei de orz la Şoroştin. L-am întrebat însă pe specialistul unităţii, inginerul Alexandru Meşter, dacă se află în posesia buletinului de analiză a seminţei de orz. „Desigur, veni răspunsul. Dar buletinul e negru“. Este ştiut că numai seminţele ce sînt însoţite de buletine roşii de analiză sînt bune pentru însămînţat. — Şi cum aţi calculat norma de sămînţă în funcţie de care aţi reglat distribuitoarele semănătorilor? — Ne-am orientat după cantitatea de sămînţă dată în anul trecut . . . Cu toate că este interzisă folosirea la însămînţări a seminţelor ce nu au obţinut buletinul roşu la analiză, cu toate că nu a fost consultat nici un lucrător al Direcţiei agricole cu privire la măsurile ce se impun a fi luate în cazul cînd sămînţa nu corespunde statului, stabilirea normei de sămînţă pentru orz se face, la Şoroştin, în funcţie de... practicile trecute. Buletinul de analiză a seminţelor este expediat, într-un mod original, în zona actelor formale, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a celor mai elementare instrucţiuni tehnice. Cum explică Direcţia agricolă aceste „dereglări“ în sistemul asistenţei tehnice în cooperativele agricole ? I întreprinderea „8 Mai“ Mediaș, înainte ca pieile să fie prelucrate la benzile de apretat şi vopsit, acestea sunt supuse unui proces de netezire cu ajutorul unei prese de călcat de mare productivitate, deservită de Elena Povară INFORMAŢII gj ttja M Rjp MW M &J3L jL jg ' Azi si mii ne in magazine La magazinul „Căminul“ din Sibiu se pun azi în vînzare perdele din tehilenă (sosite din import), late de la 140 cm—300 cm. în magazinele de specialitate au fost puse de ieri în vînzare ţesături late (140—220 cm) pentru confecţionarea lenjeriei de pat. Tot ieri a intrat în unităţile comerciale un bogat sortiment de stofe de palton fantezii pentru femei şi stofe de palton pentru bărbaţi, produse la „Industria linii“ Timişoara, în sectorul încălţăminte, miine vor fi desfăcute noi sortimente de cişmuliţe pentru femei (în cinci modele noi şi patru culori) produse de fabrica „8 Mai“ din Mediaş şi de cea din Agnita, pe care vizitatorii Expoziţiei realizărilor economiei judeţului Sibiu au avut prilejul să le admire în standurile întreprinderilor respective. O nouă brutărie sătească în aceste zile, Uniunea judeţeană a cooperaţiei de consum a deschis cea de-a 5-a brutărie sătească din acest an, la Vurpăr. Pînă în prezent, în întregul judeţ funcţionează 28 brutării săteşti aparţinînd cooperaţiei de consum. Prima şarjă de pîine coaptă la Vurpăr a fost de calitate excepţională. Dotată cu injectoare pe motorină şi cu un cuptor cu o capacitate de 2 tone în 24 ore, noua brutărie produce pîine albă, semialbă şi integrală, executînd totodată pentru populaţie diferite prestări. Pentru toaleta cvartalului Hipodromul îşi pregăteşte metodic şi asiduu faţa de mîine. După cum ne informează tehnicianul de şantier Sorin Petrescu de la întreprinderea de reparaţii şi construcţii, în ur- INFORMAŢII umnele zile s-a lucrat cu bune rezultate la amenajarea şi asfaltarea trotuarelor, a bordurilor şi zonelor verzi. Astfel au început asfaltările la staţiile de parcare şi trotuarele de acces din str. Rahovei, adică cele de la blocurile 18, 19, 29, 30, 27, 28, 31, 36. Amenajarea zonelor verzi este, de asemenea, pe terminate în toate locurile disponibile. După cum se estimează, planul de lucrări de acest gen din acest cvartal va fi integral realizat în termenul stabilit. Tehnică nouă la Saiconserv La fabrica „Salconserv“ din Mediaş a intrat în funcţiune cea de a doua maşină automată de închis cutii de conserve. Productivitatea, ca şi la prima de acest fel, este de 6 ori mai mare. Tot la această unitate în curs de montare se află o mașină de rectificat piese de schimb. M. MUNTEANU coresp. „Sămînţa“ neglijenţei să fie înlăturată! Selectatul seminţelor, analiza capacităţii germinative, calculul normei de seminţe în funcţie de indicii de calitate, tratarea seminţelor cu insectofungicide sunt lucrări de executarea cărora depinde asigurarea unei producţii vegetale sporite. Un recent raid-anchetă întreprins de redacţia noastră prin cîteva cooperative agricole a relevat, pe lingă preocuparea constantă a unor specialişti pentru respectarea tehnologiei moderne de producţie privind agrotehnica griului, şi existenţa unor cantităţi de „seminţe“ ale neglijenţei, care trebuie operativ înlăturate. Procopie, de la Direcţia agricolă, ajungem la concluzia că sămînţa de orz folosită n-a fost tratată cu insectofungicide. Solicităm o explicaţie în acest sens preşedintelui unităţii, Aurel Gavrilă. — L-am întrebat pe tovarăşul inginer al nostru dacă trebuie să tratăm sămînţa şi ne-a spus că nu-i nevoie. Aşa că n-am tratat-o cu insectofungicid. Asta-i situaţia, de ce am minţi ? Oare un preşedinte de cooperativă agricolă cu experienţa lui Aurel Gavrilă nu ştie că sămînţa de orz trebuie tratată înainte de a fi folosită la semănat? Inginerul L. Blaga nu a putut fi găsit pentru a continua explicaţia. Sămînţă fără identitate „Avem deja semănată o suprafaţă de 15 ha cu secară şi 25 ha cu grîu, ne relatează inginerul A(Continuare în pag a TIT-a)“ Indicaţii tehnice cu statut de contraindicaţii? Î l găsim pe brigadierul de cîmp Gheorghe Muscanu, de la cooperativa agricolă din Scoreiu, în hotarul „Calea ruginei“. Supraveghea executarea însămînţării orzului de toamnă. Controlăm şi noi sămînţa însemănătoare. După un consult cu inginerii Iuliu Nirişteanu şi Ioan Reîntîlnire, după zece ani ...S-au întîlnit, duminică 27 septembrie, după 10 ani de zbor în mijlocul tumultului cotidian. Formau, cei 33 de tineri de atunci, din 1959, care porneau pieptiş la asaltul baricadelor vieţii, a doua promoţie a Liceului din Agnita. Porneau, după acumulările din liceu, unii mai optimişti, alţii mai sceptici. Toţi cu nădejdi izvorite din întocmirile noi ale vremii — garant al realizării oricărei vrednicii veritabile, din tezauid de avînturi care — asemeni linei alte cutii a Pandorei — urma să elibereze citturile înalte ale tinereţii răzbătătoare. Cu dascălii împreună, cu membrii familiilor s-au strins la bilanţ. Zece ani de muncă, de acumulări şi decantări. Pentru a ilustra ce au însemnat anii aceştia ar trebui să ne oprim la fiecare din cei treizeci şi trei. Cum aceasta ne-ar răpi prea mult spaţiu, ne restrîngem la unul cifric, global, din 33 de zboruri începute atunci, 27, trecute prin facultăţi şi institute, semnifică azi cadre de înaltă competenţă. Unul, inspector-şef la D. R. T. A. Bacău, altul şef de serviciu, unul asistent universitar, altul secretar al unui comitet municipal U.T.C., celălalt inspector-şef la învățămînt, altul antrenor al lotului republican de handbal, etc., etc. N-am dat nume pentru motivul simplu că aceasta ne-ar obliga la o listă. Vrem, însă, să subliniem ce e de subliniat privind doar acest bilanţ cifric: 27 din 33 — studii superioare, 3 şcoli tehnice. Ergo... Am vrut să spunem ceva asemănător sensului unui dicton latin des uzitat, dar ceva care să-i modifice radical semnificaţia: O, tempora... ! ... S-au întilnit, mai ieri, treizeci şi trei de tineri dintr-un colţ de ţară. Bilanţul lor, bilanţul vremurilor. Semnificaţia lor cea mai de seamă ar trebui tradusă plenar prin rezonantul: împliniri. V. DOREA Astă, seară. PREMIERĂ la TEATRUL DE STAT Secţia germană a Teatrului - stat din Sibiu îşi reia astă-sear activitatea oficială a noii stagiui cu premiera piesei „Gaan vo Salzburg“, de autorul sibian Oll Fritz Jickeli. Spectacolul, a căn acţiune se petrece în secolul XII-lea, în sudul Transilvanie este pus în scenă de regizori Hanns Schuschnig, intr-o scenografie semnată de Maria Bodor. O distribuţie apar actorii Heinric Miidner, Joachim Szaunig, Mărietta Lissai, Jenny Bauch, Karlhein Maurer, Gerd Brotschi, Ernst Herbert Grob, Kurt Conradt, Siegfried Siegmond, Christian Maure şi alţii. Muzica spectacolului est compusă de Peter Szaunig, în fotografie, o scenă din spectacol, surprinsă de fotoreportera teatrului, Otto Schmidt.