Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)

1969-11-01 / nr. 531

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ţărănimea cooperatistă răspunde sprijinului multilateral acordat de stat Cantităţi mai mari de pro­duse agricole la fondul central Situîndu-se în fruntea acţiunii de reevaluare a resurselor pro­ductive şi de reanalizare a modu­lui de re­partiţie a producţiei agri­cole, cooperatorii din Miercurea Sibiului îşi sporesc aportul la for­marea fondului central de produse agro-alimentare. Recenta adunare a membrilor de partid, ca şi aduna­rea generală a cooperatorilor, a prilejuit manifestarea înţelegerii profunde a îndatoririlor patriotice pe care le are ţărănimea coopera­tistă faţă de întreaga noastră so­­cietate. „Acum, mai mult ca oricînd, nouă, ţăranilor cooperatori, ne este limpede că statul nostru suntem­ noi şi că interesele NOASTRE sînt ale noastre. De aceea pen­tru noi a devenit, in­tr-adevăr, un prilej de adîncă satisfacţie şi în­dreptăţită mîndrie în­deplinirea cu cinste a obligaţiilor contractua­le. Consider că acesta este răspunsul nostru firesc la sprijinul mul­tilateral acordat de stat agriculturii socialiste, cooperativelor agricole de producţie“. Cuvinte cu rezonanţă de prin­cipialitate, cuvinte care fără aco­perirea în aur a faptelor ar rămine simple aserţiuni. Cu aju­torul contabilului Ion Luduşan pă­trundem pe hotarele cifrelor. Deşi ploile din vară au inundat şi ui­nele terenuri de la Miercurea Si­biului, deşi producţia agricolă a fost serios dijmuită de condiţiile climatice mai puţin favorabile din acest an, cooperatorii de aici au reuşit în bună parte să anihi­leze efectele negative ale acestor fenomene meteorologice. Folosirea ştiinţifică a îngrăşămintelor chi­mice şi naturale, mecanizarea u­­nui volum mare de lucrări agri­cole, utilizarea seminţelor din so­iuri valoroase, respectarea cu stric­teţe a indicaţiilor agrotehnice —­­toate aceste măsuri aplicate s-au concretizat acum, în toamnă, în realizarea unor producţii medii ce depăşesc indicatorii planificaţi. Din grădina de legume a unităţii s-au obţinut, pînă în prezent, 541 tone de produse, mai mult cu 121 tone decit a fost planificat. Producţiile cele mai bune s-au realizat la ceapă, morcovi, vinete, castraveţi. Datorită acestui fapt a existat po­sibilitatea, materializată de altfel, a suplimentării contractelor în­cheiate iniţial. Pentru exemplifi­care, menţionăm că la ceapă, faţă de 40 tone s-au livrat statului 89 tone, la morcov s-a înregistrat o depăşire a sarcinei contractuale cu 40 tone şi cifrele ar putea con­tinua. Livrarea suplimentară a produselor din grădina de legume a dat posibilitate cooperatorilor să-şi rotunjească substanţial veni­turile băneşti realizate din acest sector: 596 000 lei pînă în prezent, faţă de indicatorul anual planifi­cat, de 372 000 lei. Se estimează că pînă la finele anului se vor mai obţine încă 65 000 lei din livra­rea către stat a rădăcinoaselor existente în grădina de legume. Datorită conştiinciozităţii cu care s-a lucrat în cîmp, cooperatorii din Miercurea Sibiului au realizat şi anul acesta o producţie bună la cartofi: 17 416 kg tuberculi la hec­tar, faţă de 15 tone — indicator planificat. Inţelegînd că suplimen­tarea cantităţilor de cartofi valo­rificate prin contractare cu statul este o înaltă îndatorire patriotică, ei şi-au sporit contribuţia la for­marea fondului central cu încă 60 tone. Realizarea unei producţii de 7 722 kg struguri la hectar a fă­cut posibilă onorarea integrală a contractului încheiat cu statul. Alături de rezultatele meritorii obţinute de cooperatori în sectorul vegetal se înscriu şi producţiile a­­nimaliere realizate. Dacă pînă la 31 . a.c. cooperativa agricolă din Miercurea Sibiului a valorificat, pe bază de contract, 3 766 hl lapte și 72 tone carne, se estimează ca pî­nă la sfîrşitul anului se vor mai vinde, prin I.L. Sibiana, încă 734 hl lapte, iar prin I.C. Sibiu , încă 11 tone carne. Aceste cifre constituie o depăşire cu 521 hl lapte de vacă şi 4,3 tone carne a indicatorilor anuali planificaţi la aceste produse. Ceea ce merită subliniat în rea­lizarea producţiei marfă la laptele de vacă este faptul că aceasta re­prezintă peste 82 la sută din pro­ducţia totală. Ca un corolar al tuturor celor înşiruite mai înainte, veniturile a­­nuale planificate, de 2 596 870 lei, au fost deja depăşite cu 683 720 lei. Conducerea unităţii apreciază că se vor mai realiza, pînă la sfîr­şitul anului, cel puţin încă 285 000 lei la capitolul venituri. Este un bilanţ semnificativ, care include zecile de mii de zile-lumină efec­tuate de cooperatori pe cîmpurile unităţii, sutele de ore de gîndire creatoare cheltuite pentru depista­rea operativă a celor mai eficiente soluţii în rezolvarea complexelor probleme de producţie, după cum în aceste cifre este cuprins şi spri­jinul multilateral şi permanent a­­cordat de stat pentru continua dez­voltare a agriculturii noastre so­cialiste. De altfel,, aceste aspecte au fost relevate cu pregnanţă şi în recen­ta adunare generală a comuniştilor din Miercurea Sibiului. Atmosfera de înaltă responsabilitate civică faţă de mersul înainte al societăţii, noastre a caracterizat de la un capăt la altul lucrările acestui fo­rum al ideilor de adînc patriotism care este adunarea generală a co­muniştilor. Specialistul unităţii, in­ginerul comunist Constantin Ropo­­tă, a amintit că numai politica agrară a parti­dului nostru a găsit re­­­­zolvarea ştiinţifică a progresului în viaţa e­­conomică şi spirituală a satului românesc. Explicînd mecanismul intim al realizărilor, preşedintele unităţii a subliniat că factorul in­tern hotărîtor a fost participarea activă a tuturor cooperatorilor la rezolvarea proble­melor de producţie. Contribuţia lui Ion Ana Tăuşan, Ion Morar, Mihai Kaiser, Gligor Duca, Martin Spielhaupter, Ion Oana, I­ik­i Fel­­meth sau Simion Graeff, ca şi a altora, s-a materializat, în sutele de zile-muncă efectuate atunci cînd a trebuit, respectînd cu sfinţenie disciplina de producţie. Dînd dovada înţelegerii depline a necesităţii de sporire a contri­buţiei ţărănimii cooperatiste la formarea fondului central de pro­duse agroalimentare, comuniştii au hotărît să vîndă statului şi o parte din produsele vegetale şi anima­liere din gospodăriile lor persona­le. Hotărîrea lor s-a materializat pînă în prezent la 10 tone de car­tofi şi 1,3 tone carne de porc. „Vom continua această acţiune, ne relatează primarul comunei Mier­curea Sibiului, Nicolae Bunea. A­­preciem că locuitorii comunei noastre vor vinde statului încă 10—15 tone de cartofi şi încă 2— 2,5 tone carne de porc“. Aceiaşi idee a fost subliniată şi de co­muniştii Gligor Duca, Nicolae Ca­­coveanu, Macarie Cotîrlea, Ion Ludoşan şi de alţii, care şi-au ex­primat hotărîrea de a răspunde în acest mod sprijinului, acordat de stat dezvoltării comunei în care lo­cuiesc, înţelegerea sensului major al acestei acţiuni patriotice caracte­rizează organizaţiile de partid, pe comuniştii din toate sectoarele de activitatea de la Miercurea Sibiu­lui. GH. GRADINARU • Exemplul cooperatorilor din Miercurea Sibiului • Sute de tone de produse peste sarcina contractuală • Comuniștii în fruntea acțiunilor Tăușan. Vitrină cu produse de artizanat în municipiul Mediaș Transportul de noapte Rubrica de informaţii: AZI ...AZI... Sport Pag. a II-a Tribuna literară şi­­ artistică Pag. a IlI-a Actualitatea­ interna­ţională Pag. a IV-a BILANŢ ŞI PERSPECTIVE IA ÎMPLINIREA UNUI SECOL DE ACTIVITATE In procesul dezvoltării multila­terale şi în ritm rapid a econo­miei noastre naţionale transportu­rile îndeplinesc rolul deosebit de important al realizării legăturilor de producţie dintre diferitele ra­muri, al vehiculării mărfurilor de la producători la consumatori, al satisfacerii unor necesităţi sociale. Putem spune cu justificată mîn­drie că azi transporturile feroviare concentrează într-un efort comun tot ceea ce ştiinţa şi tehnica au realizat într-o anumită etapă de dezvoltare, rămînînd susceptibile de a prelua în viitorul deceniu şi a adapta specificului lor toate cu­ceririle noi ale activităţii fero­viare mondiale. Acum, în anul aniversării unui serai de la 16­«» în exploatare a primei linii ferate de pe terito-­ riul „Principatelor Unite Române“ (31 octombrie 1869), tabloul ce ni-1 oferă dezvoltarea căilor ferate este cel al unei substanţiale moderni­zări capabile să asigure creşterea capacităţii de transport,­ îmbunătă­ţirea siguranţei circulaţiei, spori­rea vitezei de circulaţie şi a con­fortului. Se, ştie că abia în al 4-lea de­ceniu al secolului trecut, după ce la 1830 Stephenson inaugurase li­nia de cale ferată Liverpool—Man­chester din Anglia, în cele două principate române, văzîndu-se a­­vantajele noului mijloc de trans­port feroviar, s-a pus problema construirii unor asemenea linii fe­rate, care să stabilească o mai uşoară legătură între Europa Apu­seană şi Marea Neagră. Datorită însă nesiguranţei eco­nomice ce a existat pe atunci în cele două principate române, actul de naştere al primei căi ferate este­ semnat abia în 12 septembrie 1865. Este vorba de prima cale ferată ce urma să se construiască între Bucureşti-Filaret şi Giurgiu, în lungime de 73 km. Fiindcă statele vecine, mai ales Austria, făceau repetate intervenţii pentru construirea unor linii care să străbată ţara noastră de la fron­tieră la Dunăre, cu toată situaţia precară a statului nostru, în 1868, Adunarea legislativă a Principate­lor Unite a adoptat, după lungi Calea ferată pe făgaşul modernizării WWMAIWWAWA­, dezbateri, un îndrăzneţ plan de dezvoltare a reţelei feroviare în interiorul ţării. Programul stabilit cuprindea construirea a patru grupe de linii care constituiau un traseu feroviar de la un capăt la altul al ţării de atunci. Aceste patru grupe de linii con­struite între 1868 şi 1879 s-au fă­cut cu împrumuturi înrobitoare şi cu obligaţii de concesionare a lor pentru 90 ani celor două consorţii Offenheim şi Strassberg. De altfel perioada construcţiilor efectuate pînă în 1879 (1378 km de linie) în istoria căilor noastre ferate trece sub denumirea de „perioada concesiunilor“. După 1879, renunţîndu-se la sis­temul înrobitor al concesiunilor, s-a extins în continuare reţeaua feroviară, astfel că între anii 1881 —1918 s-au construit încă peste 2650 km de linie. Unele dintre acestea au necesitat lucrări im­portante ca: tuneluri lungi, poduri, viaducte (inclusiv podul Fetești— Cernavodă de peste Dunăre). Se remarcă în continuare încă două lungi perioade de extindere a lanţului de linii ferate. Intre anii­ 1920—1944 se construiesc li­niile de legătură ale Braşovului cu Hărmanul, întorsura Buzăului, cu Sibiul prin Făgăraş, cu Ciceul etc. *■— ajungîndu-se în anul 1938 (an de vîrf al economiei capitaliste) la o reţea feroviară de 9 990 km cu un volum de 72 000 tone mărfuri transportate pe zi şi 196 000 călă­tori transportaţi. Ultima perioadă, după 1944, este punctată de greutăţile provocate de distrugerile aduse de război, cînd pe căile noastre ferate peste 38 la­ sută din Secţiile de circu­laţie au fost scoase din funcţiunle, 12 la sută din lungimea liniilor, 1 257 de poduri şi peste 22 tune­luri au fost distruse Calea ferată a rămas fără un număr, mare de locomotive­­şi cîteva mii de va­goane, parcul de material rulant pentru mărfuri fiind diminuat a­­proape la jumătate, iar cel de că­lători la o treime. Cu toate aceste greutăţi intense, în anii de după eliberare, pe lîngă punerea în funcţiune a liniilor dis­truse de război, reţelei feroviare i s-au n­ai adăugat peste 1 000 km noi de linie. In ultimii ani liniile de cale fe­rată s-au îmbunătăţit mult calita­(Continuare in pag a IT-a) Ing. VASILE POPA s­a­b întrecere pentru economii Pentru activitatea de popu­larizare a avantajelor economi­sirii la C.E.C., ca şi pentru re­zultatele obţinute pe această linie, şcoala generală din co­muna Cristian a fost declarată unitate fruntaşă în economii pe anul 1968/69, atribuindu-i-se un premiu de 3 000 lei. Continuînd tradiţia statorni­cită în şcoală, colectivul de aici a chemat la întrecere toate şco­lile generale din judeţul nos­tru pentru „cu­ mai mulţi de­punători la C.E.C.“. Chemarea, conţinînd 9 puncte de interes general, urmăreşte pe lingă a­­tragerea unui număr tot mai mare de depunători pe librete C.E.C. dezvoltarea spiritului de economie la elevii claselor I — a VlII-a. La 31 mai 1970, pe baza a­­nalizei activităţilor stabilite în chemarea elevilor şi cadrelor didactice de la şcoala din Cris­tian, se va acorda unităţii cu cele mai bune rezultate, titlul de fruntașă in activitatea de e­­conomisire. INFORMAŢII Magazin pentru produse artizanale Aportul interi- Uniunea judeţea­nă a cooperativelor de consum a înfiin­ţat în Piaţa Cibinu­­lui din Sibiu un magazin în supra­faţă de 24 m­p, în care se vînd produ­se de artizanat şi încălţăminte pentru bărbaţi şi femei din înlocuitori de piele, executate de către secţiile de prestări cooperatiste din co­munele Sălişte, Bier­­tan şi Moşna. încă din prima lună această unita­te a realizat o vîn­­zare de cojoace, chimice, căciuli, cu­rele cu motive fol­clorice şi încălţă­minte în valoare de aproape 100 000 lei. ANUL II nr. 531 Sâmbătă 1 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI lun ai&nfia sib­ienilor Incepînd de azi, in autobuzele de pe traseul nr. 8 va fi intro­dusă autotaxarea. De asemenea, întreprinderea de transporturi Sibiu ne anunţă noile numere de telefon ale staţiilor de taxi­metre. Iată-le: Bulevard: 2 28 88, Piaţa Republicii 1 1815 şi Gară 1 24 58. Fabrica „Flamura roşie“ Sibiu. O nouă maşină de ambutisat vîrfuri pentru mine-pastă, asigură semi­fabricatele necesare realizării pro­ducţiei care, lunar, se cifrează la peste 2 milioane bucăţi INFORMAŢII gentei in producţie In activitatea cotidiană de reparare a tractoarelor şi moto­­compresoarelor de la Uzina de reparaţii din Sibiu apare ade­sea necesitatea unor soluţii ca­re solicită inteligenţa executan­ţilor şi operativitate. Tehnicia­nul Ioan Ciupagea pus în si­tuaţia să soluţioneze etanşeita­tea suprafeţelor de contact la tractorul U 650, a conceput şi realizat un dispozitiv de fixare şi centrare, care asigură o per­fectă etanşeitate. Mecanicul Ilie Fara a recondiţionat corpul de pompă P 2402-3, la care se u­­zează frecvent locaşurile de ghi­dare a împingătorilor, prin mor­­tezarea altor locaşe, in scopul utilizării aceloraşi împingători Vasile Ţutelea a confecţionat din proprie iniţiativă o foarfeci de tăiat tablă şi profile, de ma­re utilitate în munca secţiei din care face parte. Sunt doar cîteva din nume­roasele exemple de aport, al in­teligenţei in producţie. \s Is \s Is n s Is Is Is I s Is IV...Sibiu ’69” Incepînd de astăzi, 1 noiem­brie, începe concursul de mu­zică uşoară şi populară rezer­vat elevilor (spre deosebire de cel similar destinat tinerilor salariaţi) din licee, şcoli profe­sionale şi postliceale. Organizat de comitetele ju­deţean, municipale şi orăşe­neşti ale U.T.C., concursul cu­prinde faze pe şcoli, pe muni­cipii şi judeţ şi se va încheia în 14 decembrie (muzică uşoa­ră) şi 21 decembrie (muzică populară). Unitate de alimentaţie publică la Beneşti La cererea şi cu sprijinul lo­cuitorilor din satul Beneşti, cooperativa de consum a înfi­inţat în această localitate, în­tr-o clădire nouă, o unitate de alimentaţie publică. Terenul şi construcţia în roşu constituie contribuţia cetăţeni­lor, iar lucrările de finisaj in­teriori şi exterior, mobilierul şi anexele însumînd 100 000 lei, s-au realizat din fondurile coo­perativei. Valoarea contribuţiei locu­itorilor se ridică la 120 000 lei. Suprafaţa de deservire a aces­tei unităţi de alimentaţie pu­blică, inaugurată la 26 octom­brie a.c., este compusă dintr-o încăpere de 65 m­p, un depozit de mărfuri de 15 m­p, o maga­zie curentă și alte anexe. — ■ mmiin ’ ni I rin nu» mu .mrr*^ înfiinţarea unor centre de specialitate Pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice desfăşurate de corpul profesoral al instituţiilor de în­­văţămînt superior, Ministerul învăţămmtului a înfiinţat 14 centre de specialitate, care vor funcţiona în oraşele Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Activi­tatea de cercetare a cadrelor di­dactice din universităţi şi in­stitutele tehnice de învăţămînt superior va putea astfel răs­punde mai bine cerinţelor şti­inţei, culturii, economiei naţio­nale, contribuind la valorifica­rea mai largă a potenţialului ştiinţific şi a bazei materiale de investigare, de care dispun fa­cultăţile din ţara noastră. In Bucureşti au fost create „Cen­trul de sinteză organică şi ca­taliză“, „Laboratorul de econo­­mie mondială“ şi „Centrul de estetică“, în cadrul Universită­ţii, Centrele de cercetări de motoare cu ardere internă, de cercetări pentru metalurgie, tehnologie chimică şi inhibitori de coroziune, energetică şi cen­trul de calcul, în cadrul Insti­tutului politehnic, „Centrul de cercetări de alimentaţie“, în ca­drul Institutului de medicină şi farmacie şi „Centrul de cerce­tări petroliere“, în cadrul In­stitutului de petrol, gaze şi geo­logie. La Cluj au luat fiinţă „Centrul de cercetări de chi­mie analitică“, pe lingă Uni­versitatea „Babeş-Bolyai“ şi cel „pentru metalurgia pulberilor“, pe lingă Institutul politehnic. La Iaşi a început să funcţioneze „Centrul de cercetări pentru c­himia şi tehnologia macromo­­leculelor“ sub egida Institutu­lui politehnic, iar la Timişoara „Centrul de instruire profesio­nală", pe lângă Institutul poli­tehnic din acest oraş. (Agerpres)

Next