Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)
1969-11-01 / nr. 531
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ţărănimea cooperatistă răspunde sprijinului multilateral acordat de stat Cantităţi mai mari de produse agricole la fondul central Situîndu-se în fruntea acţiunii de reevaluare a resurselor productive şi de reanalizare a modului de repartiţie a producţiei agricole, cooperatorii din Miercurea Sibiului îşi sporesc aportul la formarea fondului central de produse agro-alimentare. Recenta adunare a membrilor de partid, ca şi adunarea generală a cooperatorilor, a prilejuit manifestarea înţelegerii profunde a îndatoririlor patriotice pe care le are ţărănimea cooperatistă faţă de întreaga noastră societate. „Acum, mai mult ca oricînd, nouă, ţăranilor cooperatori, ne este limpede că statul nostru suntem noi şi că interesele NOASTRE sînt ale noastre. De aceea pentru noi a devenit, intr-adevăr, un prilej de adîncă satisfacţie şi îndreptăţită mîndrie îndeplinirea cu cinste a obligaţiilor contractuale. Consider că acesta este răspunsul nostru firesc la sprijinul multilateral acordat de stat agriculturii socialiste, cooperativelor agricole de producţie“. Cuvinte cu rezonanţă de principialitate, cuvinte care fără acoperirea în aur a faptelor ar rămine simple aserţiuni. Cu ajutorul contabilului Ion Luduşan pătrundem pe hotarele cifrelor. Deşi ploile din vară au inundat şi uinele terenuri de la Miercurea Sibiului, deşi producţia agricolă a fost serios dijmuită de condiţiile climatice mai puţin favorabile din acest an, cooperatorii de aici au reuşit în bună parte să anihileze efectele negative ale acestor fenomene meteorologice. Folosirea ştiinţifică a îngrăşămintelor chimice şi naturale, mecanizarea unui volum mare de lucrări agricole, utilizarea seminţelor din soiuri valoroase, respectarea cu stricteţe a indicaţiilor agrotehnice —toate aceste măsuri aplicate s-au concretizat acum, în toamnă, în realizarea unor producţii medii ce depăşesc indicatorii planificaţi. Din grădina de legume a unităţii s-au obţinut, pînă în prezent, 541 tone de produse, mai mult cu 121 tone decit a fost planificat. Producţiile cele mai bune s-au realizat la ceapă, morcovi, vinete, castraveţi. Datorită acestui fapt a existat posibilitatea, materializată de altfel, a suplimentării contractelor încheiate iniţial. Pentru exemplificare, menţionăm că la ceapă, faţă de 40 tone s-au livrat statului 89 tone, la morcov s-a înregistrat o depăşire a sarcinei contractuale cu 40 tone şi cifrele ar putea continua. Livrarea suplimentară a produselor din grădina de legume a dat posibilitate cooperatorilor să-şi rotunjească substanţial veniturile băneşti realizate din acest sector: 596 000 lei pînă în prezent, faţă de indicatorul anual planificat, de 372 000 lei. Se estimează că pînă la finele anului se vor mai obţine încă 65 000 lei din livrarea către stat a rădăcinoaselor existente în grădina de legume. Datorită conştiinciozităţii cu care s-a lucrat în cîmp, cooperatorii din Miercurea Sibiului au realizat şi anul acesta o producţie bună la cartofi: 17 416 kg tuberculi la hectar, faţă de 15 tone — indicator planificat. Inţelegînd că suplimentarea cantităţilor de cartofi valorificate prin contractare cu statul este o înaltă îndatorire patriotică, ei şi-au sporit contribuţia la formarea fondului central cu încă 60 tone. Realizarea unei producţii de 7 722 kg struguri la hectar a făcut posibilă onorarea integrală a contractului încheiat cu statul. Alături de rezultatele meritorii obţinute de cooperatori în sectorul vegetal se înscriu şi producţiile animaliere realizate. Dacă pînă la 31 . a.c. cooperativa agricolă din Miercurea Sibiului a valorificat, pe bază de contract, 3 766 hl lapte și 72 tone carne, se estimează ca pînă la sfîrşitul anului se vor mai vinde, prin I.L. Sibiana, încă 734 hl lapte, iar prin I.C. Sibiu , încă 11 tone carne. Aceste cifre constituie o depăşire cu 521 hl lapte de vacă şi 4,3 tone carne a indicatorilor anuali planificaţi la aceste produse. Ceea ce merită subliniat în realizarea producţiei marfă la laptele de vacă este faptul că aceasta reprezintă peste 82 la sută din producţia totală. Ca un corolar al tuturor celor înşiruite mai înainte, veniturile anuale planificate, de 2 596 870 lei, au fost deja depăşite cu 683 720 lei. Conducerea unităţii apreciază că se vor mai realiza, pînă la sfîrşitul anului, cel puţin încă 285 000 lei la capitolul venituri. Este un bilanţ semnificativ, care include zecile de mii de zile-lumină efectuate de cooperatori pe cîmpurile unităţii, sutele de ore de gîndire creatoare cheltuite pentru depistarea operativă a celor mai eficiente soluţii în rezolvarea complexelor probleme de producţie, după cum în aceste cifre este cuprins şi sprijinul multilateral şi permanent acordat de stat pentru continua dezvoltare a agriculturii noastre socialiste. De altfel,, aceste aspecte au fost relevate cu pregnanţă şi în recenta adunare generală a comuniştilor din Miercurea Sibiului. Atmosfera de înaltă responsabilitate civică faţă de mersul înainte al societăţii, noastre a caracterizat de la un capăt la altul lucrările acestui forum al ideilor de adînc patriotism care este adunarea generală a comuniştilor. Specialistul unităţii, inginerul comunist Constantin Ropotă, a amintit că numai politica agrară a partidului nostru a găsit rezolvarea ştiinţifică a progresului în viaţa economică şi spirituală a satului românesc. Explicînd mecanismul intim al realizărilor, preşedintele unităţii a subliniat că factorul intern hotărîtor a fost participarea activă a tuturor cooperatorilor la rezolvarea problemelor de producţie. Contribuţia lui Ion Ana Tăuşan, Ion Morar, Mihai Kaiser, Gligor Duca, Martin Spielhaupter, Ion Oana, Iiki Felmeth sau Simion Graeff, ca şi a altora, s-a materializat, în sutele de zile-muncă efectuate atunci cînd a trebuit, respectînd cu sfinţenie disciplina de producţie. Dînd dovada înţelegerii depline a necesităţii de sporire a contribuţiei ţărănimii cooperatiste la formarea fondului central de produse agroalimentare, comuniştii au hotărît să vîndă statului şi o parte din produsele vegetale şi animaliere din gospodăriile lor personale. Hotărîrea lor s-a materializat pînă în prezent la 10 tone de cartofi şi 1,3 tone carne de porc. „Vom continua această acţiune, ne relatează primarul comunei Miercurea Sibiului, Nicolae Bunea. Apreciem că locuitorii comunei noastre vor vinde statului încă 10—15 tone de cartofi şi încă 2— 2,5 tone carne de porc“. Aceiaşi idee a fost subliniată şi de comuniştii Gligor Duca, Nicolae Cacoveanu, Macarie Cotîrlea, Ion Ludoşan şi de alţii, care şi-au exprimat hotărîrea de a răspunde în acest mod sprijinului, acordat de stat dezvoltării comunei în care locuiesc, înţelegerea sensului major al acestei acţiuni patriotice caracterizează organizaţiile de partid, pe comuniştii din toate sectoarele de activitatea de la Miercurea Sibiului. GH. GRADINARU • Exemplul cooperatorilor din Miercurea Sibiului • Sute de tone de produse peste sarcina contractuală • Comuniștii în fruntea acțiunilor Tăușan. Vitrină cu produse de artizanat în municipiul Mediaș Transportul de noapte Rubrica de informaţii: AZI ...AZI... Sport Pag. a II-a Tribuna literară şi artistică Pag. a IlI-a Actualitatea internaţională Pag. a IV-a BILANŢ ŞI PERSPECTIVE IA ÎMPLINIREA UNUI SECOL DE ACTIVITATE In procesul dezvoltării multilaterale şi în ritm rapid a economiei noastre naţionale transporturile îndeplinesc rolul deosebit de important al realizării legăturilor de producţie dintre diferitele ramuri, al vehiculării mărfurilor de la producători la consumatori, al satisfacerii unor necesităţi sociale. Putem spune cu justificată mîndrie că azi transporturile feroviare concentrează într-un efort comun tot ceea ce ştiinţa şi tehnica au realizat într-o anumită etapă de dezvoltare, rămînînd susceptibile de a prelua în viitorul deceniu şi a adapta specificului lor toate cuceririle noi ale activităţii feroviare mondiale. Acum, în anul aniversării unui serai de la 16«» în exploatare a primei linii ferate de pe terito- riul „Principatelor Unite Române“ (31 octombrie 1869), tabloul ce ni-1 oferă dezvoltarea căilor ferate este cel al unei substanţiale modernizări capabile să asigure creşterea capacităţii de transport, îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei, sporirea vitezei de circulaţie şi a confortului. Se, ştie că abia în al 4-lea deceniu al secolului trecut, după ce la 1830 Stephenson inaugurase linia de cale ferată Liverpool—Manchester din Anglia, în cele două principate române, văzîndu-se avantajele noului mijloc de transport feroviar, s-a pus problema construirii unor asemenea linii ferate, care să stabilească o mai uşoară legătură între Europa Apuseană şi Marea Neagră. Datorită însă nesiguranţei economice ce a existat pe atunci în cele două principate române, actul de naştere al primei căi ferate este semnat abia în 12 septembrie 1865. Este vorba de prima cale ferată ce urma să se construiască între Bucureşti-Filaret şi Giurgiu, în lungime de 73 km. Fiindcă statele vecine, mai ales Austria, făceau repetate intervenţii pentru construirea unor linii care să străbată ţara noastră de la frontieră la Dunăre, cu toată situaţia precară a statului nostru, în 1868, Adunarea legislativă a Principatelor Unite a adoptat, după lungi Calea ferată pe făgaşul modernizării WWMAIWWAWA, dezbateri, un îndrăzneţ plan de dezvoltare a reţelei feroviare în interiorul ţării. Programul stabilit cuprindea construirea a patru grupe de linii care constituiau un traseu feroviar de la un capăt la altul al ţării de atunci. Aceste patru grupe de linii construite între 1868 şi 1879 s-au făcut cu împrumuturi înrobitoare şi cu obligaţii de concesionare a lor pentru 90 ani celor două consorţii Offenheim şi Strassberg. De altfel perioada construcţiilor efectuate pînă în 1879 (1378 km de linie) în istoria căilor noastre ferate trece sub denumirea de „perioada concesiunilor“. După 1879, renunţîndu-se la sistemul înrobitor al concesiunilor, s-a extins în continuare reţeaua feroviară, astfel că între anii 1881 —1918 s-au construit încă peste 2650 km de linie. Unele dintre acestea au necesitat lucrări importante ca: tuneluri lungi, poduri, viaducte (inclusiv podul Fetești— Cernavodă de peste Dunăre). Se remarcă în continuare încă două lungi perioade de extindere a lanţului de linii ferate. Intre anii 1920—1944 se construiesc liniile de legătură ale Braşovului cu Hărmanul, întorsura Buzăului, cu Sibiul prin Făgăraş, cu Ciceul etc. *■— ajungîndu-se în anul 1938 (an de vîrf al economiei capitaliste) la o reţea feroviară de 9 990 km cu un volum de 72 000 tone mărfuri transportate pe zi şi 196 000 călători transportaţi. Ultima perioadă, după 1944, este punctată de greutăţile provocate de distrugerile aduse de război, cînd pe căile noastre ferate peste 38 la sută din Secţiile de circulaţie au fost scoase din funcţiunle, 12 la sută din lungimea liniilor, 1 257 de poduri şi peste 22 tuneluri au fost distruse Calea ferată a rămas fără un număr, mare de locomotiveşi cîteva mii de vagoane, parcul de material rulant pentru mărfuri fiind diminuat aproape la jumătate, iar cel de călători la o treime. Cu toate aceste greutăţi intense, în anii de după eliberare, pe lîngă punerea în funcţiune a liniilor distruse de război, reţelei feroviare i s-au nai adăugat peste 1 000 km noi de linie. In ultimii ani liniile de cale ferată s-au îmbunătăţit mult calita(Continuare in pag a IT-a) Ing. VASILE POPA sab întrecere pentru economii Pentru activitatea de popularizare a avantajelor economisirii la C.E.C., ca şi pentru rezultatele obţinute pe această linie, şcoala generală din comuna Cristian a fost declarată unitate fruntaşă în economii pe anul 1968/69, atribuindu-i-se un premiu de 3 000 lei. Continuînd tradiţia statornicită în şcoală, colectivul de aici a chemat la întrecere toate şcolile generale din judeţul nostru pentru „cu mai mulţi depunători la C.E.C.“. Chemarea, conţinînd 9 puncte de interes general, urmăreşte pe lingă atragerea unui număr tot mai mare de depunători pe librete C.E.C. dezvoltarea spiritului de economie la elevii claselor I — a VlII-a. La 31 mai 1970, pe baza analizei activităţilor stabilite în chemarea elevilor şi cadrelor didactice de la şcoala din Cristian, se va acorda unităţii cu cele mai bune rezultate, titlul de fruntașă in activitatea de economisire. INFORMAŢII Magazin pentru produse artizanale Aportul interi- Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum a înfiinţat în Piaţa Cibinului din Sibiu un magazin în suprafaţă de 24 mp, în care se vînd produse de artizanat şi încălţăminte pentru bărbaţi şi femei din înlocuitori de piele, executate de către secţiile de prestări cooperatiste din comunele Sălişte, Biertan şi Moşna. încă din prima lună această unitate a realizat o vînzare de cojoace, chimice, căciuli, curele cu motive folclorice şi încălţăminte în valoare de aproape 100 000 lei. ANUL II nr. 531 Sâmbătă 1 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI lun ai&nfia sibienilor Incepînd de azi, in autobuzele de pe traseul nr. 8 va fi introdusă autotaxarea. De asemenea, întreprinderea de transporturi Sibiu ne anunţă noile numere de telefon ale staţiilor de taximetre. Iată-le: Bulevard: 2 28 88, Piaţa Republicii 1 1815 şi Gară 1 24 58. Fabrica „Flamura roşie“ Sibiu. O nouă maşină de ambutisat vîrfuri pentru mine-pastă, asigură semifabricatele necesare realizării producţiei care, lunar, se cifrează la peste 2 milioane bucăţi INFORMAŢII gentei in producţie In activitatea cotidiană de reparare a tractoarelor şi motocompresoarelor de la Uzina de reparaţii din Sibiu apare adesea necesitatea unor soluţii care solicită inteligenţa executanţilor şi operativitate. Tehnicianul Ioan Ciupagea pus în situaţia să soluţioneze etanşeitatea suprafeţelor de contact la tractorul U 650, a conceput şi realizat un dispozitiv de fixare şi centrare, care asigură o perfectă etanşeitate. Mecanicul Ilie Fara a recondiţionat corpul de pompă P 2402-3, la care se uzează frecvent locaşurile de ghidare a împingătorilor, prin mortezarea altor locaşe, in scopul utilizării aceloraşi împingători Vasile Ţutelea a confecţionat din proprie iniţiativă o foarfeci de tăiat tablă şi profile, de mare utilitate în munca secţiei din care face parte. Sunt doar cîteva din numeroasele exemple de aport, al inteligenţei in producţie. \s Is \s Is n s Is Is Is I s Is IV...Sibiu ’69” Incepînd de astăzi, 1 noiembrie, începe concursul de muzică uşoară şi populară rezervat elevilor (spre deosebire de cel similar destinat tinerilor salariaţi) din licee, şcoli profesionale şi postliceale. Organizat de comitetele judeţean, municipale şi orăşeneşti ale U.T.C., concursul cuprinde faze pe şcoli, pe municipii şi judeţ şi se va încheia în 14 decembrie (muzică uşoară) şi 21 decembrie (muzică populară). Unitate de alimentaţie publică la Beneşti La cererea şi cu sprijinul locuitorilor din satul Beneşti, cooperativa de consum a înfiinţat în această localitate, într-o clădire nouă, o unitate de alimentaţie publică. Terenul şi construcţia în roşu constituie contribuţia cetăţenilor, iar lucrările de finisaj interiori şi exterior, mobilierul şi anexele însumînd 100 000 lei, s-au realizat din fondurile cooperativei. Valoarea contribuţiei locuitorilor se ridică la 120 000 lei. Suprafaţa de deservire a acestei unităţi de alimentaţie publică, inaugurată la 26 octombrie a.c., este compusă dintr-o încăpere de 65 mp, un depozit de mărfuri de 15 mp, o magazie curentă și alte anexe. — ■ mmiin ’ ni I rin nu» mu .mrr*^ înfiinţarea unor centre de specialitate Pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice desfăşurate de corpul profesoral al instituţiilor de învăţămînt superior, Ministerul învăţămmtului a înfiinţat 14 centre de specialitate, care vor funcţiona în oraşele Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Activitatea de cercetare a cadrelor didactice din universităţi şi institutele tehnice de învăţămînt superior va putea astfel răspunde mai bine cerinţelor ştiinţei, culturii, economiei naţionale, contribuind la valorificarea mai largă a potenţialului ştiinţific şi a bazei materiale de investigare, de care dispun facultăţile din ţara noastră. In Bucureşti au fost create „Centrul de sinteză organică şi cataliză“, „Laboratorul de economie mondială“ şi „Centrul de estetică“, în cadrul Universităţii, Centrele de cercetări de motoare cu ardere internă, de cercetări pentru metalurgie, tehnologie chimică şi inhibitori de coroziune, energetică şi centrul de calcul, în cadrul Institutului politehnic, „Centrul de cercetări de alimentaţie“, în cadrul Institutului de medicină şi farmacie şi „Centrul de cercetări petroliere“, în cadrul Institutului de petrol, gaze şi geologie. La Cluj au luat fiinţă „Centrul de cercetări de chimie analitică“, pe lingă Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi cel „pentru metalurgia pulberilor“, pe lingă Institutul politehnic. La Iaşi a început să funcţioneze „Centrul de cercetări pentru chimia şi tehnologia macromoleculelor“ sub egida Institutului politehnic, iar la Timişoara „Centrul de instruire profesională", pe lângă Institutul politehnic din acest oraş. (Agerpres)