Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)
1969-11-08 / nr. 537
PaS. 2 r Calvar cotidian... Transportul în comun, în Sibiu, rămîne o problemă spinoasă. Şi totuşi cei de la I.T.S. nu se prea înţeapă... Sau au devenit imuni? Zilnic, mii de oameni îşi fac nervi, pierd timpul, întîrzie de la slujbă. Exact cu o săptămînă în urmă, ne aflam în staţia autobuzului nr. 11, la Teatru. Zeci de persoane aşteptau, blagosloveau. Abia după o jumătate de oră a venit maşina 31 SB 1592. Şoferul explica cum că din cele trei autobuze de pe traseu a rămas numai al lui. Dar şi el, după o tură, se va retrage. Motivul? N-au benzină. La ora 13 nu venise, în Hipodrom, cisterna care face aprovizionarea. Şi se certa cu călătorii. De ce să pomenească aceştia numele directorului într-o astfel de împrejurare. Situaţia e motivată... E criză de benzină. Noi credem că e criză de responsabilitate la I.T.S. Iar problema cu circulaţia anapoda şi benzina rămîne grozav de... inflamabilă. A se feri de foc! Foc între căpiţe... Conducerea cooperativei agricole de producţie din Vurpăr se joacă cu... focul. Motiv pentru care a permis paznicului să facă focul între clăile cu fîn. Ghereta acestuia se află la 6 m distanţă de şirile cu furaje. Bătrînul paznic a făcut focul într-un godin. Scînteile au dat năvală pe căpiţe să le încălzească. Au sărit cooperatorii, că altfel... vă imaginaţi. Paznicul mucalit făcea cu ochiul: „7 şiri pentru o scînteie...“ Şi chicotea în barbă. Or, cu focul se ştie că nu-i de glumit. Arde... Ca şi amenda. De la paznic pînă la... preşedinte... I AIn „Valea Plîngerii“ Citind reportajul despre „Valea Plîngerii“ al lui GeoBogza, lectorul se îngrozeşte. Deşi este vorba despre lucruri apuse. Călătorul neavizat, însă, care pătrunde în curtea depozitului întreprinderii „Vinalcool“ din Sibiu, Piaţa Unirii, rămîne stupefiat, mut, văzind o asemenea privelişte. Un peisaj ce te-nfioară, te furnică şi-ţi dă insomnie. Şi te întrebi, în acest caz, cum au somn cei ce se fac vinovaţi de existenţa unor astfel de imagini respingătoare. Fiţi convinşi că nu sunt trucaje pentru vreun film cu „Valea Plîngerii“. Totul e autentic. La fel cum cerem să fie şi măsurile pe care trebuie să le ia organele de resort, dar cu nişte amenzi straşnice. Căpăţînescu a călcat cu stîngul Toma CăpăţînescUi de felul lui din comuna Pietrari, judeţul Vîlcea, se laudă că e... căpăţînos şi de... piatră. Vrea să spună că dacă-i intră ceva în cap nici Mititelu’ nu i-l mai scoate. Depinde... Ultima lui idee a fost pusă pe picioare cu nişte pantofi de 225 lei. A probat unul la magazinul „Clujana“ din Sibiu, dimineaţa, şi l-a luat cu el. L-a ascuns sub o poartă. După-amiază s-a dus la alt magazin, să-l ia şi pe stîngul. Dar şi-a luat dreptul cuvenit. A fost luat de guler. Călcase cu stîngul. Se speră ca lui Căpăţînescu să-i intre minţile nu în pantofi, ci în... cap. Rubrică redactată de MARIN NIŢA Cu sprijinul corespondenţilorTribunei Sibiului“ man " " ~~ St IL «I - III Noi construcţii de locuinţe în oraşul Agnita Unele carenţe in păstrarea integrităţii avutului obştesc (Urmare din pag. I) rului de carmangerie prezentau solduri în roşu (anormale deci) încă din anul 1968. Cu toate acestea nu s-a luat nici o măsură pînă la controlul efectuat de organele noastre pentru clarificarea situaţiei. Cînd, în sfîrșit, verificarea a fost făcută, a apărut un plus de peste 84 mii lei, valori care au stat în afara evidenţei şi controlului atîta timp. Tot la această unitate, pagubele au fost depistate abia cînd volumul acestora s-a apropiat de valoarea totală a gestiunii. Or, lipsa respectivă se putea vedea chiar şi fărăinventar, mult mai înainte. De exemplu, gestionarul Ludovic Knall, avea un sold mediu zilnic al gestiunii de 120 mii lei, iar paguba constatată s-a ridicat la 98 mii lei. La întreprinderea de construcţii montaj a judeţului Sibiu materialele circulă de la depozit la punctele de lucru, pe distanţe mari, prin oraş, fără nici un document. Bonurile de transport se întocmesc după 5 zile. Este lesne de înţeles ce uşor se poate abate din drum un autocamion încărcat cu ciment, balast sau alte materiale. La I.C.S. „Alimentara“ Sibiu din 18 aparate de măsură (controlate), 13 erau neverificate de organele de metrologie în acest an şi toate cântăreau în defavoarea consumatorului. Prim refuzuri cantitative la recepţie Nicolae Popescu, gestionarul sectorului de exploatare Tălmăciţi al I.F. Sibiu, şi-a creat plusuri pe care le-a valorificat ilicit. Scoaterea materialului lemnos din deplozit i-a fost înlesnită de faptul că livrările către „Combustibil“ se făceau cu întoCruirea ulterioară a documentelor. Acest gestionar a avut posibilitate ca din plusurile create să înstrăineze cantităţi de masă lemnoasă şi prin confirmări de foi de transport fără primirea materialului, provocînd întreprinderii o pagubă de 37 mii lei. Urmărirea şî recuperarea pagubelor — sarcină de prim ordin Deşi în unităţile verificate există un volum mare de pagube nerecuperate, nu s-a manifestat suficientă grijă pentru obţinerea titlurilor executorii, punerea acestora imediat în execuţie, reţinerea la timp şi în cuantumul legal. La T.P.L. Mediaş, în 149 de cazuri de pagube nu s-au transmis sau nu s-au pus în execuţie la timp titlurile executorii, întreprinderea de construcţii montaj a judeţului Sibiu avea 9 debitori neurmăriţi, deşi li se cunoştea locul de muncă, iar în 15 cazuri reţinerile în contul pagubelor nu s-au făcut în cuantumul legal. Cu ocazia controlului pentru abaterile şi deficienţele constatate pe linia prevenirii, urmăririi şi recuperării pagubelor, de comun acord cu conducerile întreprinderilor s-au iniţiat măsurile corespunzătoare. S-au emis astfel, decizii de reţinere pentru recuperarea unui volum de pagube de 105 mii lei, s-au aplicat peste 100 sancţiuni contravenţionale şi disciplinare, s-au stabilit o serie de măsuri menite să conducă la crearea condiţiilor pentru depozitarea şi gestionarea corectă a valorilor materiale. Ne întrebăm, însă, de ce a fost nevoie de intervenţia organelor de control pentru a se face ordine în anumite probleme ce constituie de altfel sarcini de serviciu? Comitetele de direcţie trebuie să înţeleagă necesitatea luării unor măsuri hotărîte pentru stăvilirea pagubelor, avînd în vedere că, aşa cum se arăta în raportul la Congresul al X-lea al P.C.R., „atitudinea de toleranţă şi eocoloşire a lipsurilor, practica de a nu trage la răspundere pe cei vinovaţi lovesc în mod direct în interesele societăţii, prejudiciază întregul popor“. TRIBUNA SIBIULUI AVANCRONICĂ ETAPA PARTIDELOR In deplasare Nici una dintre divizionarele B de fotbal din judeţul nostru nu are în etapa a Xll-a, o situaţie comodă. Ambele formaţii susţin mîine jocuri în deplasare şi, faţă de această situaţie, atît liderul (C.S.M. Sibiu) cît şi outsiderul (Gaz metan Mediaş) au în faţă examene dificile. Pentru C.S.M. Sibiu, sarcina de a se menţine în continuare în fruntea clasamentului nu este, după cum s-a văzut în ultima evoluţie, de loc uşoară. Sibienii întîlnesc la Craiova în Electroputere o formaţie solidă, care doreşte, după egalul de duminică (înregistrat pe teren propriu) să se reabiliteze în faţa propriilor susţinători. Faţă de sarcina meciului de mîine este important de văzut cum s-a pregătit în această săptămînă formaţia sibiană. Pe lîngă antrenamentele zilnice ea a susţinut marţi un joc de verificare în compania divizionarei C Independenţa Sibiu, care a încercat o serie de noi jucători. Rezultatul (2—2) a contat, desigur, mai puţin, cu toate că se remarcă încă ineficacitatea atacului cît şi o oarecare nesiguranţă a apărării formaţii. C.S.M. partida a constituit totuşi din adevărat test dînd posibilitate antrenorilor M. Negru şi V. Popa să aplice unele formule tactice specifice jocului în deplasare. Intensa pregătire a unsprezecelui sibian îndreptăţeşte speranţele suporterilor care aşteaptă, dacă nu o victorie, cel puţin un drag la Craiova, şi mai dificilă este misiunea echipei Gaz metan. Importanţa partidei de la Timişoara, în compania Ripensiei, comportă un dublu aspect. In situaţia că medieşenii, printr-o maximă concentrare a eforturilor, vor reuşi un rezultat echivalent cu cel puţin un punct, în primul rînd vor adăuga încă ceva la evitarea rodurilor fatale din clasament. Pe de altă parte, printr-un egal la Timişoara, cel puţin pentru moment, cursa Ripensiei pentru primul loc este stopată, facilitînd C.S.M.S.-ului consolidarea poziţiei de lider. Afinisaţia are în vedere faptul că Vagonul (alt pretendent la titlu) joacă pe terenul din Cugir. . Am dori ca, în cronicile de marţi să consemnăm pronosticurile sugerate aici. V. GH. SALCU FOTBAL CAMPIONITUL Clasamentul de toamnă pentru seria I După disputarea ultimelor jocuri din seria I a turului campionatului municipal de fotbal, ediţia 1969/1970, situaţia în clasament arată astfel: Din această serie a fost eliminată echipa Cibinei din Cristian pentru neprezentarea la 3 jocuri. Poeniţa din Orlat, deşi în unele partide a obţinut rezultate bune, n-a realizat nici un punct, partidele fiind omologate cu 3-0 pentru echipele adverse, întrucît a introdus în formaţie un număr de jucători fără drept de joc. Referindu-ne la echipa Cibinii din Cristian, care zilele acestea s-a adresat comisiei municipale de fotbal cu o cerere prin care solicită sprijin pentru a putea reveni din nou în competiţie, suntem de părere că ar fi bine să obţină mai întîi asigurarea şi sprijinul organelor locale, în scopul participării neîntrerupte în campionat. Această comună are poate cel mai frumos teren de fotbal cu gazon natural din împrejurimi. Ar fi păcat, deci, ca în ciuda acestor condiţii, echipa să nu participe într-o competiţie organizată. IOSIF SIMON, VASILE T. CIOLACU 1. Construcţii Sibiu 2. Balanţa Sibiu 3. A.S.A. Cibinul Sibiu 4. Unirea Ocna Sibiului 5. Unirea Apoldu de Jos 6. Pochița Orlat 5 4 10 IT— I 5 3 11 lb— S 5 2 1 2 9—4 5 2 1 2 9—14 5 2 0 3 7—13 5 0 0 5 0—15 E respectată disciplina în construcţii? sul executării fără autorizaţie a locuinţelor proprietate personală. Să enumerăm: în comuna Şeica Mare la nr. 321 şi 226, în Racoviţa, nr. 38 şi în Valea Lungă (Dîrlos), în ceea ce priveşte execuţia în oraşe şi municipii a construcţiilor de locuinţe proprietate personală in regie, se poate afirma că acestea se execută, în cele mai multe cazuri, numai cu autorizaţie legală. Dar şi aici, I.G.O. Cisnădie prezintă anumite documentaţii incomplete. Să nu mai vorbim de faptul că I.L.L.-ul aprobă cu prea multă uşurinţă executarea diverselor adăugiri şi în special a garajelor. Amenajarea acestora creează uneori aspecte necorespunzătoare estetic. A nu uita faptul că proiectantul a omis studierea posibilităţilor de amplasare a maşinilor. Mai există un sector în care disciplina în construcţii nu e respectată suficient. Acesta este domeniul recepţiilor, care nu se fac în toate cazurile ţinînd seama de litera legii. întreprinderile industriale nu invită şi un delegat din partea Consiliului popular judeţean sau municipal pentru a lua parte la recepţie. Lipsurile semnalate de noi vin să demonstreze faptul că în unele sectoare, puţine e drept, disciplină în construcţii n-a fost respectată. Se cuvine ca pe viitor disciplina construcţiilor să se respecte întocmai. (Urmare din pag. I) şi în zona rurală au existat abateri de la disciplina în construcţii. Astfel la Ghijasa de Sus a fost construit fără autorizaţie un pod, la Biertan au fost executate în acest mod împrejmuiri, porţi metalice la căminul cultural din satul Ţapu. Au existat cazuri de abatere de la disciplina de construcţii şi în sen Baze solide producţiei de legume (Urmare din pag. I) struim aceste paturi calde în interiorul serei — zicea inginerul Moldovan — deoarece nu avem combustibil suficient pentru a asigura căldura necesară cultivării legumelor, în perioada de iarnă, direct î seră“. Asemenea preocupări întîlnim şi în alte unităţi. Totuşi, au mai rămas de executat în legumicultura o serie de lucrări. Din cele 170 hectare planificate să fie însăminţate cu legume timpurii în cooperativele agricole ale judeţului nostru nu s-au realizat pînă la 6 noiembrie a.c. decit 143 hectare. La cooperativa agricolă de producţie din Şelimbăr unitate în imediata apropiere a oraşului din 7 hectare ce urmau să fie ocupate cu spanac, salată şi ceapă, nu s-au însămînţat decit 3. „Noi — zicea brigadiera Ana Sieger — ne-am făcut datoria. Am însămînţat 2,5 hectare cu spanac, 0,60 hectare cu ceapă şi 0,20 hectare cu salată. Cu aceste lucrări sunt rămaşi însă în urmă cooperatorii din Bungard“. Făcînd abstracţie de această întîrziere, care nu a putut fi de altfel motivată, le-a mirat un alt lucru. Sera în care s-au investit atîţia bani se afla ca o casă pustie. Cine a permis conducerii unităţii să scoată, fie şi pe timp scurt, din producţie această seră? Brigadiera legumicolă afirma că în curînd (cît de diriid nu ştia) urmează să se construiască aici paturi calde. De asemenea, este în studiu introducerea gazului pentru încălzire, o vară şi o toamnă întreagă nu s-au cunoscut toate aceste probleme pentru a fi soluţionate din timp? în orice caz, este o gravă greşeală ca asemenea construcţii să stea goale, în timp ce pe piaţă se simte lipsa legumelor. O situaţie niesatisfăcătoare în privinţa însămînţării legumelor timpurii şi a executării celorlalte lucrări de toamnă în grădină am întîlnit şi la cooperativa agricolă de producţie din Laslea. Este de neînţeles cum pînă acum nu s-au putut însâmînţa suprafeţele prevăzute în plan. Au mai rămas să se îmsămînţeze 1,8 hectare ceapă, 2 hectare spanac şi 2 hectare salată. Singura explicaţie care se poate da este lipsa de preocupare a conducerii unităţii, ca de altfel şi în cazul cooperativelor agricole din Ocna Sibiului, Agnita, Alţîna şi altele. La Axente Sever, specialista unităţii, inginera Smaranda Popa, încearcă să întreprindă unele măsuri, iată însă să fie sprijinită de consiliul de conducere care, după cum am aflat, vrea să renunţe la grădina de legume. Aşa se şi explică de ce aici nu s-a însăminţat încă nici ahar din cele 7 hectare planificate cu legume timpurii. Dat fiind timpul înaintat, nu se mai recomandă ca la această oră să se mai însămînţeze salata şi spanacul. De altfel, la nivelul judeţului indicatorii planificaţi pentru aceste culturi au fost realizaţi. Se pot însă continua lucrările la plantatul arpagicului şi al usturoiului. De asemenea, este necesar să se impulsioneze executarea lucrarii de fertilizare a solului, folosindu-se în acest scop cu un randament mai mare mijloacele de transport. O lucrare la fel de importantă pentru buna desfăşurare a activităţii în primăvară şi pentru obţinerea de producţii sporite o constituie executarea ogoarelor de toamnă în grădinile de legume. în acelaşi timp specialiştii recomandă folosirea mijloacelor mecanice din dotaţia secţiilor I.M.A. la nivelarea terenurilor pentru a se putea executa, în primăvară, plantatul mecanizat al răsadurilor. Bunii gospodari îşi pregătesc încă de pe acum materialele necesare construirii paturilor calde şi a răsadniţelor. Printr-o organizare judicioasă a activităţii ori grădinile de legume, toate aceste sarcini se pot îndeplini la timp şi în bune condiţiuni. Insămînţareasuprafeţelor prevăzute cu ceapă şi usturoi, folosirea din plin a cefelor, pregătirea condiţiilor pentru lucrările legumicole de primăvară sunt obiective a câtor îndeplinire va spori contribuţia cooperatorilor la aprovizionarea oamenilor martcii cu un bogat şi variat sortiment de legume. Anul II nr. 537! 3000000000000000000000&&SS&£6000000000000000000000000000 TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 62 m şi apune la 16 h şi 57 m. Vreme rece cu cerul temporar noros. Vîntul va sufla slab diin sectorul nordestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi minus 7 grade, iar maximele vor oscila între 6 şi 10 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: La Nord prin Nord-Vest (orele 9,00; 11,45; 14,30; Í 7,15; 20.15); ARTA: Iconostas (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Comisarul X și banda „Trei cîini verzi“ (orele 10,00; 12,00; 14,30 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE Pe plajele iuriii (orele 10,00; 14,00 16,00; 18,00 și 20,00); INDEPENDENŢA: în Umbra coltului (orele 11, 00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Creola, ochi-ţi ard ca flacăra (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Lovitură puternică (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Neimblînzita Angelica (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Vremuri minunate la Spessart (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Dragoste la Las Vegas (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Apele primăverii (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA BAI: în umbra cehtului (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Tată de familie (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Căsătorie pripită (orele 17,00 şi 19,00). La Teatrul de stat din localitate, ora 19,30, are loc spectacolul cu piesă Nevasta altuia, de Eugene Labiche. TELEVIZIUNE- 18.00 Cheia orașului — emisiune-concurs. 39.00 Telejurnalul de ceară. 39.30 Reflector. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.45 Film serial: Răzbunătorii. 21,40 Serenadă... pentru voce și chitare. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.50 Un apt și... cîteva tablouri. 23,10 închiderea emisiunii. TEATRU Cooperativa „îmbrăcămintea" Sibiu angajează urgent: UN ŞEF DE DEPOZIT LA MAGAZIE. Condiţii de angajare: — studii medii şi 4 ani funcţii administrative sau — şcoală generală şi 6 ani funcţii administrative, din care 4 ani ca magaziner. Informaţii la serviciul personal-învăţămînt. întreprinderea „Electromontaj” Sibiu angajează urgent: — fochişti pentru încălzire centrală. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 14884 birou personal. Întreprinderea de rețele electrice Sibiu angajează de urgenţă. — UN MAŞINIST la centrala Diesel din Ciunget, jud. Vîlcea. Se asigură cazare şi salar corespunzător. Angajarea se face de către întreprinderea de reţele electrice Sibiu str. Uzinei nr. 7 serviciul personal. .. w.Vvwftf^vw.,vwww.*wwwwwwwviwwvv.w^vwwvwv^vw. oferă prin magazinele şi chioşcu- urile sale din Sibiu, Cisnădie şi Ocna Sibiului, MERE pentru consumul curent şi însilozări de iarnă din soiurile: IONATHAN, LONDON pepping, Patul, Benett şi altele, la preţuri avantajoase variind între 1,20—3,95 lePkg. fWVWWWWWJi Uzina de piese auto Sibiu angajează de urgenţă: 20 strungari Agenţia judeţeană O.N.T. Sibiu şi filiala O.N.T. Mediaş VĂ INVITĂ să petreceţi un REVELION în străinătate, astfel: R. S. CEHOSLOVACĂ — Budapesta — Praga — Brno — Bratislava, cu trertul din 27 XII—5 I 1970. — Budapesta — Praga — Bratislava, cu trenul din 28 XII—4 I 1970. R. D. GERMANĂ — Praga — Leipzig — Dresda, cu trenul din27 XII—5 I 1970. R. P. POLONĂ — Cernăuţi — Lvov — Varşovia, cu trenul din 25 XII—3 I 1970. — Varşovia — Cernăuţi, cu trenul din 29 XII—4 I 1970. R.P. UNGARĂ — Budapesta, tren 4 zile din 29 XII—3 I 1970. — Budapesta, tren 6 zile din 27 XII—3 I 1970. U.R.S.S. — Chişinău — Kiev — Moscova, cu trenul din 25 XII—4 I 1970. — Kiev — Leningrad — Moscova cu trenul din 23 XII—5 I 1970 şi 27 XII—9 I 1970. — Chişinău — Odesa cu trenul din 27, XII— 13 I 1970. — Cernăuţi — Lvov cu trenul din 27 XII— 2 I 1970 şî 30 XII—5 I 1970. înscrieri şi informaţii suplimentare la Agenția O.N.T. Sibiu şi filiala O.N.T. Mediaş, pînă la data de 15 XI 1969. FOTBAL — Sibiu: teren Voinţa, ora 14,30, Metalul LO.S. — Garpăţi Mîrşa; Mediaş: teren Textila, ora 14,30, Textila Mediaş — Garbosin G. Mică; teren Sparta, ora 14,30, Sparta Mediaş — Automecanica Mediaş (toate campionat judeţean de seniori). BASCHET — Sibiu, sala Şcolii sportive, ora 18, Şcoala sportivă Sibiu — Școala sportivă Mediaș (m) — divizia școlară.