Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)
1969-11-22 / nr. 549
Ieri, 21 noiembrie 1969, a avut loc cea de a IV-a sesiune ordinară a Consiliului popular judeţean Sibiu. Au participat deputaţii consiliului judeţean, delegaţi ai organelor centrale, iar ca invitaţi, au fost prezenţi deputaţi din judeţul nostru în Marea Adunare Naţională, conducătorii organizaţiilor comerciale, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale. Deschizînd lucrările sesiunii, tovarăşul Richard Winter, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a supus spre aprobare deputaţilor proiectul ordinii de zi: 1. Raportul Comitetului executiv asupra activităţii organizaţiilor comerciale din judeţ pentru buna aprovizionare şi deservire a populaţiei; 2. Informare privind modul cum au fost duse la îndeplinire hotărîrile nr. 6 și 7 ale Consiliului popularjudeţean Sibiu, precum şi măsurile luate privind construirea şi repartizarea numărului de apartamente pe localităţi şi ridicarea gradului de confort al acestora, pentru anul 1970; 3. Ratificarea deciziilor elaborate de Comitetul executiv intre cele două sesiuni; 4. Măsuri organizatorice. La propunerea deputatului Nicolae Mălău, făcută in numele comisiilor juridică-administrativă şi arhitectură-sistematizare, drumuri-poduri, ordinea de zi stabilită iniţial a fost completată cu punctul: Proiect de hotărîre privind asigurarea tuturor condiţiilor necesare bunei desfăşurări a circulaţiei pe drumurile publice, în timpul iernii şi primăverii. Ordinea de zi a fost votată în unanimitate. La primul punct, tovarăşul Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, a prezentat raportul Comitetului executiv asupra activităţii organizaţiilor comerciale din judeţ pentru buna aprovizionare şi deservire a populaţiei. Pe marginea problemelor ridicate în raport au luat cuvîntul deputaţii: Costică Porime, preşedintele Consiliului popular municipal Mediaş, Constantin Buzdughină, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Sibiu, Nicolae Ivănuş, preşedintele cooperativei „îmbrăcămintea“, Vasile Hanzu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Cisnădie, Dumitru Suciu, inspector judeţean şef la Inspectoratul judeţean sanitar, Gheorghe Radu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Ocna Sibiului, Ion Munteanu, membru în Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, Petru Porumbăceanu, director al T.A.P.L. Mediaş, Ion Dan, director al I.L.F. Sibiu, Simion D. Oisteanu, director comercial la I.C.S. Alimentara, Ioan Inceul preşedintele Consiliului popular orăşenesc Copşa Mică, Nicolae Hurbean, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. In încheierea discuţiilor de la primul punct al ordinii de zi a vorbit tovarăşul Richard Winter. Reflectînd asupra problemei puse azi în dezbaterea sesiunii — a spus vorbitorul — Comitetul executiv a considerat-o utilă nu pentru că ar fi vorba de neajunsuri mai mari decit în alţi ani, ci fiindcă suntem convinşi de rolul activităţii comerciale, de aspectul sub care poate fi privită aprovizionarea populaţiei ca o sinteză a tuturor eforturilor pe care partidul şi statul nostru le fac pentru satisfacerea nevoilor materiale crescînde ale maselor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. De altfel, după cum ştiţi, problemele îmbunătăţirii activităţii comerciale, ale deservirii populaţiei stau permanent în atenţia conducerii noastre de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal. Continuare in pag. aiar PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! AM ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU !AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE SESIUNII CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN HOTĂRÎRE Consiliul popular al judeţului Sibiu, întrunit azi, 21 noiembrie 1969, în cea de a IV-a sesiune ordinară, analizînd raportul Comitetului executiv asupra activităţii desfăşurată de organizaţiile comerciale din judeţul Sibiu pentru satisfacerea în cît mai bune condiţiuni a nevoilor de aprovizionare a populaţiei de la oraşe şi sate, precum şi măsurile ce se impun pentru dezvoltarea activităţii comerciale, aprovizionarea şi deservirea populaţiei, în baza art. 9 şi 14 lit. j a Legii nr. 57/1968 pentru organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, 1INTAR4ŞTE: ART. 1. Pînă la data de 28 noiembrie a.c., Direcţia comercială va prezenta Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean un program concret de acţiune care să asigure pînă la sfîrşitul anului recuperarea completă a nerealizării celor peste 4 milioane lei la planul de desfacere cu amănuntul, astfel ca planul anual să fie îndeplinit şi depăşit. ART. 2. Pînă la sfîrşitul lunii februarie, 1970, comitetele executive ale consiliilor populare, împreună cu Direcţia comercială şi conducerile unităţilor comerciale vor studia şi prezenta Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean posibilităţile de dezvoltare, modernizare şi reprofilare a reţelei comerciale, etapizate pînă in anul 1972, pe fiecare localitate şi sector de activitate în parte. Pînă la data de 1 ianuarie 1970 se va studia posibilitatea înfiinţării, la nivelul municipiilor Sibiu şi Mediaş a unor echipe specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii de spaţii comerciale. ART. 3. Comitetele executive municipale şi orăşeneşti vor asigura pînă la 15 decembrie a.c. deschiderea în şcoli, instituţii şi întreprinderi bufete sau tarabe cu caracter permanent, ale alimentaţiei publice şi ale altor unităţi comerciale, care să desfacă produse alimentare de patiserie, fructe şi gustări. ART. 4. Comitetele executive ale consiliilor populare, împreună cu organele comerciale, vor lua măsuri, încă din acest an, pentru extinderea comerţului mobil în toate oraşele şi comunele, (în locuri aglomerate, tîrguri, oboare, pieţe, manifestări culturale, sportive etc.), formă ele comerţ care s-a dovedit eficientă pentru stimularea desfacerii şi a producţiei bunurilor de larg consum. ART. 5. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va urmări sarcinile stabilite pentru Direcţia judeţeană de industrie locală, privind dezvoltarea sectoarelor de producţie a materialelor de construcţii pentru nevoile comerţului din judeţul nostru (produse de balastieră, cărămidă, var, ţiglă binare). Pînă la 15 decembrie, Direcţia de industrie locală şi Direcţia comercială vor stabili gama sortimentală de produse de uz casnic şi gospodăresc, deficitară in reţeaua comercială a judeţului, pe baza căreia se va stabili, eșalonat, asimilarea și intro(continuare în pag. a III-a) ANUL II Nr. 549 Sîmbătă 22 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Raportul Comitetului executiv asupra activităţii organizaţiilor comerciale din judeţ pentru buna aprovizionare şi deservire a populaţiei Relevînd grija pe care partidul şi guverul nostru o acordă ridicării nivelului de trai şi aprovizionării din ce în ce mai bune a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean a făcut un bilanţ al realizărilor dobîndite pe acest tărîm în ultimii ani, insistînd cu deosebire asupra rezultatelor obţinute cit şi a unor deficienţe, manifestate în acest an. Pe linia dezvoltării bazei materiale , în anul 1969 au fost modernizate, amenajate şi dotate cu utilaj şi mobilier un număr de peste 50 unităţi comerciale. In afară de acestea, au fost date în funcţiune 68 unităţi, printre care: complexele comerciale din Sibiu, Mediaş şi Cisnădie, magazinele universale din Sadu şi Şaroş, bufetele din Richiş, Gura Riului, Răşinari, Agnita, Dumbrăveni, Glîmboaca, centrele de pîine din Micăsasa şi Poplaca, cofetăria din Cirlos etc. In sectorul de legume-fructe s-a continuat reorganizarea reţelei şi dotarea ei cu mobilier şi utilaje frigorifice. Au fost deschise noi unităţi pentru vînzarea legumelor şi fructelor în comunele Cîrţa, Tilişca, Roşia, Poplaca, Blăjel, Moşna, Iacobeni şi Bîrghiş. Din analiza realizărilor obţinute în primele 10 luni rezultă că s-au vîndut, prin comerţul socialist, mărfuri în valoare de 1 743 milioane lei, cu aproape 95 milioane lei mai mult decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultate mai bune au dobîndit unităţile aparţinînd I.C.S. Metalochimice, care au depăşit planul cu aproape 7 milioane lei, I.C.S. produse industriale Mediaş , cu 2 milioane lei şi unităţile de alimentaţie publică din Sibiu şi Mediaş. La nivelul judeţului, sectorul alimentaţiei publice şi-a depăşit sarcinile de plan pe cele 10 luni cu aproape 1 milion lei, sectorul nealimentar cu peste 5 milioane lei şi sectorul metalo-chimice cu aproape 9 milioane lei. La realizările obţinute un aport substanţial au adus marea majoritate a lucrătorilor din comerţ, care îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate datoria, dând dovadă că îşi înţeleg pe deplin îndatoririle ce le revin faţă de consumatori. Se constată, însă, că atenţia organelor comerciale, a factorilor care răspund de buna desfăşurare a activităţii de comerţ din judeţul nostru nu a fost deopotrivă îndreptată spre toate compartimentele de activitate. Slaba preocupare în acest sens din partea Direcţiei comerciale judeţene şi a conducerilor organizaţiilor comerciale, au influenţat nerealizarea planului acestui sector într-un procentaj destul de însemnat. Nu au fost realizate sarcinile în sectorul legume-fructe şi textileîncălţăminte. Desigur, nu trebuie ignorat faptul că in acest an au existat repartiţii insuficiente la unele produse. Dar nerealizările nu pot fi atribuite numai acestei cauze. Prea puţin s-a încercat să fie compensate unele lipsuri de mărfuri cu altele şi, mai ales, n-au fost popularizate în suficientă măsură produsele noi, mai puţin cunoscute de populaţie. In tot cursul anului s-au semnalat numeroase situaţii de repartizare defectuoasă a fondului de mărfuri pe reţeaua comercială, unele unităţi înregistrînd stocuri, iar altele ducînd lipsă de anumite articole chiar în cadrul aceleiaşi comune sau aceluiaşi oraş. Cantităţi însemnate de mărfuri, ca pâine, preparate de carne, lapte, oţet şi altele, deşi se găsesc în depozite, datorită organizării defectuoase a distribuirii lor în magazine, controlului insuficient din partea Direcţiei comerciale şi a conducerilor întreprinderilor comerciale, nu au fost puse la dispoziţia cumpărătorilor. La aceste lipsuri de natură organizatorică se adaugă şi controlul slab efectuat asupra calităţii produselor repartizate pe reţea, în special la unele produse de larg consum, de primă necesitate, ca pîine, carne, lapte, conserve etc., care atît ca aspect cit şi ca gust erau improprii desfacerii. Deficienţele de acest gen se datoresc in mare măsură controlului insuficient efectuat de organele de specialitate — Inspecţia comercială de stat şi Inspectoratul sanitar de stat. Una din cauzele care influenţează negativ realizarea volumului de desfacere, este şi modul cum sunt amplasate unităţile comerciale sub aspect teritorial. în marea lor majoritate, aceste unităţi se aglomerează pe zonele centrale ale celor două municipii, ale oraşelor şi comunelor, deşi este ştiut că apropierea mărfurilor de cumpărători favorizează circulaţia mai rapidă a lor şi prezintă avantaje certe activităţii comerciale. Această deficienţă putea fi înlăturată cu mijloace destul de simple în localităţile noastre dacă atît Direcţia comercială cit şi comitetele executive ale consiliilor populare s-ar fi preocupat să cunoască temeinic cerinţele cumpărătorilor şi ar fi folosit atît spaţiile comerciale cu tradiţie cit şi formele mobile de vînzare. Trebuie însă să arătăm că gîndirea sănătoasă, spre perspectivă, este de multe ori frînată de atitudinea de automulţumire a unor tovarăşi de la Direcţia comercială, a unor directori de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, care elogiază cu orice prilej unele realizări şi aduc în discuţie, de multe ori ostentativ, analogii cu alte judeţe sau localităţi din ţară. Latura critică şi autocritică a activităţii comerciale din judeţul nostru, menită să stimuleze noi metode şi iniţiative, este astfel atrofiată. In continuare, raportul a criticat slaba preocupare a unor întreprinderi, şi în special a celor din industria locală, pentru asigurarea comerţului cu solicitările în structură a mărfurilor. Un compartiment deosebit de important în activitatea comercială a judeţului nostru şi care ridică încă numeroase probleme nesoluţionate, pentru o bună aprovizionare a populaţiei, este cel al legumelor şi fructelor, în acest an activitatea din sectorul de legumefructe a fost serios stînjenită de condiţiile „ nefavorabile climaterice, care, în special pentru produsele timpurii, au condiţionat mari întârzieri şi goluri în aprovizionarea populaţiei. Pe de altă parte, trebuie să se recunoască că în judeţul Sibiu de ani de zile există o necorelaţie între nevoile reale de consum ale populaţiei şi resursele de aprovizionare din grădinile de legume proprii ale unităţilor agricole din judeţ, care la ora actuală nu asigură nici 50 la sută din necesar, ceea ce a determinat ca activitatea de comerţ cu legume-fructe să fie tributară altor judeţe din ţară. Desigur că, studiat cu atenţie, un asemenea fenomen impune cu stringenţă stabilirea unor condiţii locale de producere şi aprovizionare a acestui sortiment de mărfuri, pentru ca ponderea cea mai mare să fie acoperită din resurse proprii. Existînd o astfel de situaţie, organele de partid şi de stat au intervenit energic pentru a conjuga în mod unitar toate forţele din judeţ în vederea asigurării unei ritmicităţi în aprovizionarea cu legume şi fructe, pentru rezolvarea problemelor legate de aprovizionarea de iarnă a populaţiei. Ca urmare a acestor măsuri, s-a reuşit să se asigure în depozite şi silozuri, stocuri de produse care să satisfacă nevoile populaţiei pentru perioada sezonului rece. Urmează ca în zilele viitoare să intre în reţeaua comercială însemnate cantităţi de cartofi, făină, ulei, zahăr, legume, fructe etc., care vor satisface în bune condiţii cerinţele populaţiei. Necesarul de produse agroalimentare pentru consumurile colective este asigurat, cu excepţia unor cantităţi de cartofi şi fasole uscată, pentru care au şi fost luate măsuri să fie înlocuite cu alte produse ca: paste făinoase, orez, varză etc. Vorbind de activitatea comercială din judeţul nostru, nu trebuie să neglijăm influenţa nedorită asupra bunului ei mers, datorită unor greutăţi generate de spaţiul de depozitare şi păstrare, insuficient şi uneori impropriu pentru anumite categorii de mărfuri. De asemenea, dispersarea foarte mare în teritoriu a acestor spaţii de depozitare influenţează negativ asupra operativităţii aprovizionării la locul de desfacere, asupra evidenţei clare în fiecare moment cu ceea ce există în depozite, asupra cheltuielilor de circulaţie şi a folosirii raţionale a mijloacelor de transport. In problemele care privesc îmbunătăţirea activităţii de comerţ din judeţul nostru, considerăm că unele comitete executive ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, se ocupă insuficient, acordă un ajutor sporadic şi mai ales nu controlează şi nu stăpînesc în suficientă măsură fenomenele ce condiţionează o anumită structură de mărfuri, în anumite perioade ale anului, pentru a putea stabili în cunoştinţă de cauză măsurile cele mai eficiente pentru unităţile comerciale de pe teritoriul ce-l coordonează. Unele consilii populare comunale nu au în preocuparea lor permanentă modul cum se desfăşoară activitatea cooperaţiei de consum pe teritoriul comunei, neîntreprinzînd acţiuni directe, în sprijinul asigurării cu ceea ce este necesar tuturor localităţilor de pe raza comunei. De asemenea, nu toate comunele, consiliile populare acţionează cu toată răspunderea pentru a obliga conducerile cooperativelor de consum şi gestionarii să activizeze operaţiunile de achiziţii care, după cum se ştie, pot să aducă un aport substanţial la întregirea fondului centralizat al statului şi la sporirea, respectiv completarea unor nevoi de produse agroalimentare. Considerăm ca o necesitate imediată ca toate consiliile populare, prin comitetele executive, să intre în atribuţiile lor prevăzute de lege şi să simtă răspunderea pe care o au în buna desfăşurare a activităţii comerciale pe teritoriul ce-l coordonează, să asigure nevoile de consum ale populaţiei, într-o structură cit mai diversificată de produse, să tragă la răspundere cu toată exigenţa pe lucrătorii din comerţ care nu-şi îndeplinesc în mod corect obligaţiile de serviciu. Perfecţionarea activităţii comerciale pentru satisfacerea exigenţelor de consum ale populaţiei din judeţul nostru reclamă o serie de măsuri conjugate, ale tuturor factorilor care influenţează într-un mod sau altul acest sector. Va trebui ca, comitetele executive, în special cele din municipiile Sibiu şi Mediaş, împreună cu organele specializate, să ţină cont că magazinele generale în care consumatorul găseşte toate mărfurile de cerere zilnică, asigură un sortiment larg de mărfuri, o mai mare economie de timp în alegerea lor. De aceea, în condiţiile oraşelor din judeţul nostru vor trebui, în continuare, redeschise vechile vaduri comerciale, care să asigure o anumită densitate a magazinelor pe teritoriu, înlăturînd astfel o anomalie existentă în prezent, cînd distanţa medie dintre domiciliul consumatorilor şi magazin este foarte mare în unele cartiere. Considerăm că soluţionarea mai bună a problemelor aprovizionării populaţiei cu produse de consum curent trebuie să-şi găsească expresie în aşa numita „băcănie din colţ“, care, în comerţul nostru, aşteaptă să-şi găsească un loc bine definit. Chiar şi în cartierele noi de locuinţe, unde actualele magazine nu satisfac în întregime nevoile consumatorilor, nu trebuie neglijate posibilităţile de amenajare a unor magazine pentru mărfurile de cerere zilnică, la parterul blocurilor de locuinţe, ceea ce ar mări densitatea reţelei comerciale şi ar economisi timpul consumatorilor. Totodată, în organizarea comerţului va trebui să se ţină seama de creşterea ponderii comerţului mobil, a-atît la oraşe cit şi la sate. (Continuare în pag. a III-a) x * X In întreprinderile medieşene Bilanţ financiar favorabil Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. cu privire la planul de dezvoltare economico-socială a României pe anii 1971—1975 subliniază în mod deosebit necesitatea creşterii eficienţei economice în toate sectoarele vieţii economice şi sociale. In realizarea acestui important obiectiv trebuie pus un accent deosebit pe reducerea cheltuielilor de producţie, eliminarea pierderilor, ridicarea gradului de utilizare a maşinilor, a instalaţiilor şi a spaţiilor de producţie, îmbunătăţirea coeficientului de schimburi etc. Alături de creşterea continuă a productivităţii muncii şi a calităţii produselor, reducerea sistematică a preţului de cost reprezintă una din problemele importante ale producţiei materiale a societăţii socialiste, îndeplinirea de către toate întreprinderile a planului preţului de cost creează, pe de o parte, posibilitatea măririi volumului producţiei, cu aceleaşi resurse materiale şi de muncă, iar pe de altă parte contribuie la mărirea acumulărilor băneşti ale întreprinderilor. Beneficiul este, de asemenea, unul dintre indicatorii sintetici de bază ai activităţii întreprinderilor, în el reflectîndu-se influenţa celor mai diferiţi factori din sfera producţiei şi circulaţiei. In municipiul Mediaş, în trimestrele I—III ale anului în curs s-au obţinut rezultate pozitive pe linia îndeplinirii acestor indicatori. Din cele 12 întreprinderi industriale ale municipiului, 10 și-au realizat sarcinile de beneficii dînd peste plan o valoare de 41 579 mii Iei, din care 35 727 mii lei prin efort propriu. La aceste rezultate bune a contribuit în mod deosebit întreprinderea de extracţie gaz metan, cu beneficiu peste plan de 14 483 mii lei, din care 8 742 mii lei pe seama reducerii preţului de cost şi 5 346 mii lei pe seama depăşirii planului de producţie marfă vîndută şi încasată., Aproape aceeaşi contribuţie la obţinerea de beneficii suplimentare a avut-o şi întreprinderea de exploatare a conductelor magistrale gaz metan. Fabrica de geamuri a dat peste plan beneficii în valoare de 7 646 mii lei, din care pe seama reducerii preţului de cost 2 030 mii lei. La reducerea preţului de cost a contribuit în mod deosebit şi realizarea productivităţii muncii in proporţie de 107,2 la sută. In sfîrşit, la uzina „Automecanica“ beneficiul de 2 164 mii lei peste plan s-a obţinut ca urmare a reducerii preţului de cost, a obţinerii unor economii la materiale în valoare de 1 003 mii lei, prin reducerea consumurilor specifice de metal cu 45 tone şi aplicarea unui număr de 40 inovaţii cu o eficienţă economică de 876 mii lei. Aceste rezultate frumoase au fost obţinute ca urmare a sprijinului permanent din partea Comitetului municipal P.C.R., care a îndrumat şi controlat activitatea (Continuare în pag. a II- a) SPIRIDON ŞTEFANESCU director al filialei Mediaş a Băncii Naţionale A. ZSOMBORI In condiţiile actualei revoluţii tehnico-ştiinţifice, în uzina medieşeană „Emailul roşu“ au fost operate importante îmbunătăţiri în procesul de producţie. Secţia de emailat vase a fost utilată cu linii moderne de fabricaţie, de mare randament, care asigură continuitatea fluxului tehnologic. Au fost, astfel, asigurate condiţii mai bune de lucru pentru muncitori, obţinîndu-se totodată şi o sporire substanţială a productivităţii muncii *MIx XIX * Adunări populare în comunele suburbane Şelimbăr, Poplaca, Cristian şi Răşinari Duminică, 23 noiembrie a.c., se vor ţine în căminele culturale din Şelimbăr, Poplaca, Cristian şi Răşinari adunări populare cu participarea deputaţilor şi a întregii obşti. In cadrul acestor adunări vor fi analizate realizările edilitare şi gospodăreşti obţinute prin muncă patriotică şi contribuţie voluntară în anul 1969 şi se vor fixa obiectivele anului viitor pe linia dezvoltării urbanistice şi înfrumuseţării în continuare a acestor localităţi. X n V. \ X\ X | X * X ! XIX Conferinţe Ing. Iulian Şatran, cercetător ştiinţific de la Centrul de calcul economic şi cibernetică economică a susţinut ieri, la uzina „Independenţa“, prelegerea: „Sisteme şi mijloace de comunicaţii în întreprinderi“. Prelegerea face parte din ciclul „Ştiinţa conducerii şi organizării producţiei“ prevăzută în programul Universităţii populare şi s-a adresat inginerilor din economie. Astăzi, 22 noiembrie, la ora 18, în sala de conferinţe a Muzeului Brukenthal, va vorbi acad. Emil Pop despre: „Dimitrie Cantemir şi Academia din Berlin“. Expunerea va face referiri la unele documente inedite. în cadrul activităţilor organizate de Casa de cultură a municipiului Sibiu, duminică 23 noiembrie a.c., ora 10:00, la sala „Tineretului“, str. G-ral Magheru nr. 18, va avea loc conferinţa Televiziunea în culori însoţită de proiecţii, prezentată de lectorul universitar ing. Paul Cristea, din Bucureşti. I X IX 5 X X\ XiX\X * X * X * X * * Prin muncă patriotică Acţiunile gospodăreşti ce se desfăşoră la Copşa Mică antrenează un însemnat număr de cetăţeni. In afară de construirea de trotuare pe str. Colectiviştilor, se întreprind lucrări pentru amenajarea mai multor străzi din cartierul nou, dintre care: Nicovalei, Forjei, Mecanicilor, prin prestarea de muncă patriotică. De remarcat este faptul că pînă în prezent valoarea economiilor realizate prin muncă patriotică, in Copșa Mică, se ridică la 1 300 000 lei. I X I s I X I