Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)

1969-11-22 / nr. 549

Ieri, 21 noiembrie 1969, a a­­vut loc cea de a IV-a sesiune ordinară a Consiliului popular judeţean Sibiu. Au participat deputaţii consiliului judeţean, delegaţi ai organelor centrale, iar ca invitaţi, au fost prezenţi deputaţi din judeţul nostru în Marea Adunare Naţională, con­ducătorii organizaţiilor comerci­ale, preşedinţii comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comu­nale. Deschizînd lucrările sesiunii, tovarăşul Richard Winter, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean, a supus spre aprobare deputaţilor proiectul ordinii de zi: 1. Raportul Comitetului exe­cutiv asupra activităţii organi­zaţiilor comerciale din judeţ pentru buna aprovizionare şi deservire a populaţiei; 2. Informare privind modul cum au fost duse la îndeplinire hotărîrile nr. 6 și 7 ale Consi­liului popular­­judeţean Sibiu, precum şi măsurile luate pri­vind construirea şi repartizarea numărului de apartamente pe localităţi­ şi ridicarea gradului de confort al acestora, pentru anul 1970; 3. Ratificarea deciziilor ela­borate de Comitetul executiv intre cele două sesiuni; 4. Măsuri organizatorice. La propunerea deputatului Nicolae Mălău, făcută in nume­le comisiilor juridică-adminis­­trativă şi arhitectură-sistemati­­zare, drumuri-poduri, ordinea de zi stabilită iniţial a fost com­pletată cu punctul: Proiect de hotărîre privind a­­sigurarea tuturor condiţiilor ne­cesare bunei desfăşurări a cir­culaţiei pe drumurile publice, în timpul iernii şi primăverii. Ordinea de zi a fost votată în unanimitate. La primul punct, tovarăşul Ioan Ungur, prim­-vicepreşedin­­te al Consiliului popular jude­ţean, a prezentat raportul Co­mitetului executiv asupra acti­vităţii organizaţiilor comerciale din judeţ pentru buna aprovi­zionare şi deservire a populaţiei. Pe marginea problemelor ri­dicate în raport au luat cuvîn­­tul deputaţii: Costică Porime, preşedintele Consiliului popular municipal Mediaş, Constantin Buzdughină, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului popular mu­nicipal Sibiu, Nicolae Ivănuş, preşedintele cooperativei „îm­brăcămintea“, Vasile Hanzu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Cisnădie, Dumitru Suciu, inspector judeţean şef la Inspectoratul judeţean sanitar, Gheorghe Radu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Ocna Sibiului, Ion Munteanu, membru în Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindica­telor, Petru Porumbăceanu, di­rector al T.A.P.L. Mediaş, Ion Dan, director al I.L.F. Sibiu, Simion D. Oisteanu, director co­mercial la I.C.S.­ Alimentara, Ioan Inceul preşedintele Consi­liului popular orăşenesc Copşa Mică, Nicolae Hurbean, vice­preşedinte al Consiliului popu­lar judeţean. In încheierea discuţiilor de la primul punct al ordinii de zi a vorbit tovarăşul Richard Win­ter. Reflectînd asupra problemei puse azi în dezbaterea sesiunii — a spus vorbitorul — Comi­tetul executiv a considerat-o u­­tilă nu pentru că ar fi vorba de neajunsuri mai mari decit în alţi ani, ci fiindcă suntem­ con­vinşi de rolul activităţii comer­ciale, de aspectul sub care poa­te fi privită aprovizionarea populaţiei ca o sinteză a tuturor eforturilor pe care partidul şi statul nostru le fac pentru satis­facerea nevoilor materiale cres­­cînde ale maselor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. De altfel, după cum ştiţi, proble­mele îmbunătăţirii activităţii co­merciale, ale deservirii popu­laţiei stau permanent în aten­ţia conducerii noastre de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal. Continuare in pag. a­­i­­ar PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! AM ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU !AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE SESIUNII CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN HOTĂRÎRE Consiliul popular al judeţului Sibiu, întrunit azi, 21 noiembrie 1969, în cea de a IV-a sesiune ordi­nară, analizînd raportul Comitetului executiv asu­pra activităţii desfăşurată de organizaţiile comer­ciale din judeţul Sibiu pentru satisfacerea în cît mai bune condiţiuni a nevoilor de aprovizionare a populaţiei de la oraşe şi sate, precum şi măsurile ce se impun pentru dezvoltarea activităţii comer­ciale, aprovizionarea şi deservirea populaţiei, în baza art. 9 şi 14 lit. j a Legii nr. 57/1968 pen­tru organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, 1INTAR4ŞTE: ART. 1. Pîn­ă la data de 28 noiembrie a.c., Di­recţia comercială va prezenta Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean un program con­cret de acţiune care să asigure pînă la sfîrşitul a­­nului recuperarea completă a nerealizării celor peste 4 milioane lei la planul de desfacere cu amănuntul, astfel ca planul anual să fie îndeplinit şi depăşit. ART. 2. Pînă la sfîrşitul lunii februarie, 1970, comitetele executive ale consiliilor populare, îm­preună cu Direcţia comercială şi conducerile uni­tăţilor comerciale vor studia şi prezenta Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean posi­­bilităţile de dezvoltare, modernizare şi reprofilare a reţelei comerciale, etapizate pînă in anul 1972, pe fiecare localitate şi sector de activitate în parte. Pînă la data de 1 ianuarie 1970 se va studia po­sibilitatea înfiinţării, la nivelul municipiilor Sibiu şi Mediaş a unor echipe specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii de spaţii comerciale. ART. 3. Comitetele executive municipale şi oră­şeneşti vor asigura pînă la 15 decembrie a.c. deschi­derea în şcoli, instituţii şi întreprinderi bufete sau tarabe cu caracter permanent, ale alimentaţiei publice şi ale altor unităţi comerciale, care să des­facă produse alimentare de patiserie, fructe şi gustări. ART. 4. Comitetele executive ale consiliilor popu­lare, împreună cu organele comerciale, vor lua mă­suri, încă din acest an, pentru extinderea comer­ţului mobil în toate oraşele şi comunele, (în locuri aglomerate, tîrguri, oboare, pieţe, manifestări cul­turale, sportive etc.), formă ele comerţ care s-a do­vedit eficientă pentru stimularea desfacerii şi a producţiei bunurilor de larg consum. ART. 5. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va urmări sarcinile stabilite pentru Di­recţia judeţeană de industrie locală, privind dezvol­tarea sectoarelor de producţie a materialelor de construcţii pentru nevoile comerţului din judeţul nostru (produse de balastieră, cărămidă, var, ţiglă binare). Pînă la 15 decembrie, Direcţia de industrie lo­cală şi Direcţia comercială vor stabili gama sorti­mentală de produse de uz casnic şi gospodăresc, de­ficitară in reţeaua comercială a judeţului, pe baza căreia se va stabili, eșalonat, asimilarea și intro­(continuare în pag. a III-a) ANUL II Nr. 549 Sîmbătă 22 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Raportul Comitetului executiv asupra activităţii organizaţiilor comerciale din judeţ pentru buna aprovizionare şi deservire a populaţiei Relevînd grija pe care partidul şi guverul nostru o acordă ridică­rii nivelului de trai şi aprovizio­nării din ce în ce mai bune a oa­menilor muncii de la oraşe şi sate, raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean a fă­cut un bilanţ al realizărilor do­­bîndite pe acest tărîm în ultimii ani, insistînd cu deosebire asupra rezultatelor obţinute cit şi a unor deficienţe, manifestate în acest an. Pe linia dezvoltării bazei ma­teriale , în anul 1969 au fost modernizate, amenajate şi do­tate cu utilaj şi mobilier un nu­măr de peste 50 unităţi comerci­ale. In afară de acestea, au fost date în funcţiune 68 unităţi, prin­tre care: complexele comerciale din Sibiu, Mediaş şi Cisnădie, ma­gazinele universale din Sadu şi Şaroş, bufetele din Richiş, Gura Riului, Răşinari, Agnita, Dumbră­veni, Glîmboaca, centrele de pîine din Micăsasa şi Poplaca, cofetăria din Cirlos etc. In sectorul de le­­gume-fructe s-a continuat reorga­nizarea reţelei şi dotarea ei cu mo­bil­ier­ şi utilaje frigorifice. Au fost deschise noi unităţi pentru vînza­­rea legumelor şi fructelor în co­munele Cîrţa, Tilişca, Roşia, Po­placa, Blăjel, Moşna, Iacobeni şi Bîrghiş. Din analiza realizărilor obţinute în primele 10 luni rezultă că s-au vîndut, prin comerţul socialist, mărfuri în valoare de 1 743 mili­oane lei, cu aproape 95 milioane lei mai mult decit în aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Rezultate mai bune au dobîndit unităţile aparţinînd I.C.S. Metalo­­chimice, care au depăşit planul cu aproape 7 milioane lei, I.C.S. pro­duse industriale Mediaş , cu 2 mi­lioane lei şi unităţile de alimenta­ţie publică din Sibiu şi Mediaş. La nivelul judeţului, sectorul ali­mentaţiei publice şi-a depăşit sar­cinile de plan pe cele 10 luni cu aproape 1 milion lei, sectorul ne­­alimentar cu peste 5 milioane lei şi sectorul metalo-chimice cu a­­proape 9 milioane lei. La realizările obţinute un aport substanţial au adus marea majo­ritate a lucrătorilor din comerţ, care îşi îndeplinesc cu conştiin­ciozitate datoria, dând dovadă că îşi înţeleg pe deplin îndatoririle ce le revin faţă de consumatori. Se constată, însă, că atenţia or­ganelor comerciale, a factorilor ca­re răspund de buna desfăşurare a activităţii d­e comerţ din judeţul nostru nu a fost deopotrivă îndrep­tată spre toate compartimentele de activitate. Slaba preocupare în a­­cest sens din partea Direcţiei co­merciale judeţene şi a conduce­rilor organizaţiilor comerciale, au influenţat nerealizarea planului a­­cestui sector într-un procentaj destul de însemnat. Nu au fost realizate sarcinile în sectorul legume-fructe şi textile­­încălţăminte. Desigur, nu trebuie ignorat fap­tul că in acest an au existat re­partiţii insuficiente la unele produ­se. Dar nerealizările nu pot fi atri­buite numai acestei cauze. Prea pu­ţin s-a încercat să fie compensate unele lipsuri de mărfuri cu altele şi, mai ales, n-au fost popularizate în suficientă măsură produsele noi, mai puţin cunoscute de populaţie. In tot cursul anului s-au semna­lat numeroase situaţii de reparti­zare defectuoasă a fondului de mărfuri pe reţeaua comercială, u­­nele unităţi înregistrînd stocuri, iar altele ducînd lipsă de anumite articole chiar în cadrul aceleiaşi comune sau aceluiaşi oraş. Canti­tăţi însemnate de mărfuri, ca pâi­ne, preparate de carne, lapte, oţet şi altele, deşi se găsesc în depozi­te, datorită organizării defectuoa­se a distribuirii lor în magazine, controlului insuficient din partea Direcţiei comerciale şi a conduce­rilor întreprinderilor comerciale, nu au fost puse la dispoziţia cumpă­rătorilor. La aceste lipsuri de natură orga­nizatorică se adaugă şi controlul slab efectuat asupra calităţii pro­duselor repartizate pe reţea, în special la unele produse de larg consum, de primă necesitate, ca pîine, carne, lapte, conserve etc., care atît ca aspect cit şi ca gust erau improprii desfacerii. Defici­enţele de acest gen se datoresc in mare măsură controlului insufici­ent efectuat de organele de spe­cialitate — Inspecţia comercială de stat şi Inspectoratul sanitar de stat. Una din cauzele care influen­ţează negativ realizarea volumului de desfacere, este şi modul cum sunt amplasate unităţile comerciale sub aspect teritorial. în marea lor majoritate, aceste unităţi se aglo­merează pe zonele centrale ale ce­lor două municipii, ale oraşelor şi comunelor, deşi este ştiut că apro­pierea mărfurilor de cumpărători favorizează circulaţia mai rapidă a lor şi prezintă avantaje certe ac­tivităţii comerciale. Această defi­cienţă putea fi înlăturată cu mij­loace destul de simple în localită­ţile noastre dacă atît Direcţia co­mercială cit şi comitetele executi­ve ale consiliilor populare s-ar fi preocupat să cunoască temeinic ce­rinţele cumpărătorilor şi ar fi fo­losit atît spaţiile comerciale cu tra­diţie cit şi formele mobile de vîn­­zare. Trebuie însă să arătăm că gîndi­­rea sănătoasă, spre perspectivă, es­te de multe ori frînată de atitudi­nea de automulţumire a unor to­varăşi de la Direcţia comercială, a unor directori de unităţi comercia­le şi de alimentaţie publică, care elogiază cu orice prilej unele rea­lizări şi aduc în discuţie, de multe ori ostentativ, analogii cu alte ju­deţe sau localităţi din ţară. Latu­ra critică şi autocritică a activităţii comerciale din judeţul nostru, me­nită să stimuleze noi metode şi iniţiative, este astfel atrofiată. In continuare, raportul a criticat slaba preocupare a unor întreprin­deri, şi în special a celor din in­dustria locală, pentru asigurarea comerţului cu solicitările în struc­tură a mărfurilor. Un compartiment deosebit de important în activitatea comercia­lă a judeţului nostru şi care ridică încă numeroase probleme nesolu­ţionate, pentru o bună aprovizio­nare a populaţiei, este cel al le­gumelor şi fructelor, în acest an activitatea din sectorul de legume­­fructe a fost serios stînjenită de condiţiile „ nefavorabile climaterice, care, în special pentru produsele timpurii, au condiţionat mari în­târzieri şi goluri în aprovizionarea populaţiei. Pe de altă parte, trebuie să se recunoască că în judeţul Sibiu de ani de zile există o necorelaţie în­tre nevoile reale de consum ale populaţiei şi resursele de aprovizi­onare din grădinile de legume pro­prii ale unităţilor agricole din ju­deţ, care la ora actuală nu asigu­ră nici 50 la sută din necesar, ce­ea ce a determinat ca activitatea de comerţ cu legume-fructe să fie tributară altor judeţe din ţară. Desigur că, studiat cu atenţie, un asemenea fenomen impune cu stringenţă stabilirea unor condiţii locale de producere şi aprovizio­nare a acestui sortiment de măr­furi, pentru ca ponderea cea mai mare să fie acoperită din resurse proprii. Existînd o astfel de situaţie, or­ganele de partid şi de stat au in­tervenit energic pentru a conjuga în mod unitar toate forţele din ju­deţ în vederea asigurării unei rit­micităţi în aprovizionarea cu le­gume şi fructe, pentru rezolvarea problemelor legate de aproviziona­rea de iarnă a populaţiei. Ca urmare a acestor măsuri, s-a reuşit să se asigure în depozite şi silozuri, stocuri de produse care să satisfacă nevoile populaţiei pentru perioada sezonului rece. Urmează ca în zilele viitoare să intre în reţeaua comercială însemnate can­tităţi de cartofi, făină, ulei, zahăr, legume, fructe etc., care vor sa­tisface în bune condiţii cerinţele populaţiei. Necesarul de produse agroali­­mentare pentru consumurile colec­tive este asigurat, cu excepţia u­­nor cantităţi de cartofi şi fasole uscată, pentru care au şi fost luate măsuri să fie înlocuite cu alte pro­duse ca: paste făinoase, orez, var­ză etc. Vorbind de activitatea comerci­ală din judeţul nostru, nu trebuie să neglijăm influenţa nedorită a­­supra bunului ei mers, datorită u­­nor greutăţi generate de spaţiul de depozitare şi păstrare, insuficient şi uneori impropriu pentru anumi­te categorii de mărfuri. De ase­menea, dispersarea foarte mare în teritoriu a acestor spaţii de depo­zitare influenţează negativ asupra operativităţii aprovizionării la lo­cul de desfacere, asupra evidenţei clare în fiecare moment cu ceea ce există în depozite, asupra chel­tuielilor de circulaţie şi a folosirii raţionale a mijloacelor de trans­port. In problemele care privesc îm­bunătăţirea activităţii de comerţ din judeţul nostru, considerăm că une­le comitete executive ale municipi­ilor, oraşelor şi comunelor, se o­­cupă insuficient, acordă un ajutor sporadic şi mai ales nu controlea­ză şi nu stăpînesc în suficientă măsură fenomenele ce condiţionea­ză o anumită structură de mărfuri, în anumite perioade ale anului, pentru a putea stabili în cunoştin­ţă de cauză măsurile cele mai efi­ciente pentru unităţile comerciale de pe teritoriul ce-l coordonează. Unele consilii populare comunale nu au în preocuparea lor permanen­tă modul cum se desfăşoară activi­tatea cooperaţiei de consum pe teri­toriul comunei, neîntreprinzînd ac­ţiuni directe, în sprijinul asigură­rii cu ceea ce este necesar tuturor localităţilor de pe raza comunei. De asemenea, nu toate comunele, consiliile populare acţionează cu toată răspunderea pentru a obliga conducerile cooperativelor de con­sum şi gestionarii să activizeze o­­peraţiunile de achiziţii care, după cum se ştie, pot să aducă un aport substanţial la întregirea fondului centralizat al statului şi la spori­rea, respectiv completarea unor nevoi de produse agroalimentare. Considerăm ca o necesitate ime­diată ca toate consiliile populare, prin comitetele executive, să intre în atribuţiile lor prevăzute de lege şi să simtă răspunderea pe care o au în buna desfăşurare a activită­ţii comerciale pe teritoriul ce-l co­ordonează, să asigure nevoile de consum ale populaţiei, într-o structură cit mai diversificată de produse, să tragă la răspundere cu toată exigenţa pe lucrătorii din comerţ care nu-şi îndeplinesc în mod corect obligaţiile de serviciu. Perfecţionarea activităţii comer­ciale pentru satisfacerea exigenţe­lor de consum ale populaţiei din judeţul nostru reclamă o serie de măsuri conjugate, ale tuturor fac­torilor care influenţează într-un mod sau altul acest sector. Va trebui ca, comitetele executive, în special cele din municipiile Sibiu şi Mediaş, împreună­ cu organele specializate, să ţină cont că ma­gazinele generale în care consu­matorul găseşte toate mărfurile de cerere zilnică, asigură un sorti­ment larg de mărfuri, o mai mare economie de timp în alegerea lor. De aceea, în condiţiile oraşelor din judeţul nostru vor trebui, în continuare, redeschise vechile va­duri comerciale, care să asigure o anumită densitate a magazinelor pe teritoriu, înlăturînd astfel o a­­nomalie existentă în prezent, cînd distanţa medie dintre domiciliul consumatorilor şi magazin este foarte mare în unele cartiere. Con­siderăm că soluţionarea mai bună a problemelor aprovizionării popu­laţiei cu produse de consum cu­rent trebuie să-şi găsească expre­sie în aşa numita­ „băcănie din colţ“, care, în comerţul nostru, aş­teaptă să-şi găsească un loc bine definit. Chiar şi în cartierele noi de lo­cuinţe, unde actualele magazine nu satisfac în întregime nevoile con­sumatorilor, nu trebuie neglijate posibilităţile de amenajare a unor magazine pentru mărfurile de ce­rere zilnică, la parterul blocurilor de locuinţe, ceea ce ar mări den­sitatea reţelei comerciale şi ar eco­nomisi timpul consumatorilor. Tot­odată, în organizarea comerţului va trebui să se ţină seama de creş­terea ponderii comerţului mobil, a-a­tît la oraşe cit şi la sate. (Continuare în pag. a III-a) x * X In întreprinderile medieşene Bilanţ financiar favorabil Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. cu privire la planul de dezvoltare economico-socială a Ro­mâniei pe anii 1971—1975 subli­niază în mod deosebit necesitatea creşterii eficienţei economice în toate sectoarele vieţii economice şi sociale. In realizarea acestui important obiectiv trebuie pus un accent de­osebit pe reducerea cheltuielilor de producţie, eliminarea pierderilor, ridicarea gradului de utilizare a maşinilor, a instalaţiilor şi a spa­ţiilor de producţie, îmbunătăţirea coeficientului de schimburi etc. Alături de creşterea continuă a productivităţii muncii şi a calităţii produselor, reducerea sistematică a preţului de cost reprezintă una din problemele importante ale producţiei materiale a societăţii socialiste, îndeplinirea de către toate întreprinderile a planului preţului de cost creează, pe de o parte, posibilitatea măririi volumu­lui producţiei, cu aceleaşi resurse materiale şi de muncă, iar pe de altă­ parte contribuie la mărirea a­­cumulărilor băneşti ale întreprin­derilor. Beneficiul este, de asemenea, u­­nul dintre indicatorii sintetici de bază ai activităţii întreprinderilor, în el reflectîndu-se influenţa ce­lor mai diferiţi factori din sfera producţiei şi circulaţiei. In municipiul Mediaş, în tri­mestrele I—III ale anului în curs s-au obţinut rezultate pozitive pe linia îndeplinirii acestor indicatori. Din cele 12 întreprinderi industri­ale ale municipiului, 10 și-au rea­lizat sarcinile de beneficii dînd peste plan o valoare de 41 579 mii Iei, din care 35 727 mii lei prin efort propriu. La aceste rezultate bune a con­tribuit în mod deosebit întreprin­derea de extracţie gaz metan, cu beneficiu peste plan de 14 483 mii lei, din care 8 742 mii lei pe sea­ma reducerii preţului de cost şi 5 346 mii lei pe seama depăşirii planului de producţie marfă vîn­­dută şi încasată., Aproape aceeaşi contribuţie la obţinerea de bene­ficii suplimentare a avut-o şi în­treprinderea de exploatare a con­ductelor magistrale gaz metan. Fabrica de geamuri a dat peste plan beneficii în valoare de 7 646 mii lei, din care pe seama reduce­rii preţului de cost 2 030 mii lei. La reducerea preţului de cost a­ contribuit în mod deosebit şi rea­lizarea productivităţii muncii in proporţie de 107,2 la sută. In sfîrşit, la uzina „Automeca­­nica“ beneficiul de 2 164 mii lei peste plan s-a obţinut ca urmare a reducerii preţului de cost, a ob­ţinerii unor economii la materiale în valoare de 1 003 mii lei, prin reducerea consumurilor specifice de metal cu 45 tone şi aplicarea unui număr de 40 inovaţii cu o eficienţă economică de 876 mii lei. Aceste rezultate frumoase au fost obţinute ca urmare a spriji­nului permanent din partea Comi­tetului municipal P.C.R., care a îndrumat şi controlat activitatea (Continuare în pag. a II- a) SPIRIDON ŞTEFANESCU director al filialei Mediaş a Băncii Naţionale A. ZSOMBORI In condiţiile actualei revoluţii tehnico-ştiinţifice, în uzina m­edie­­şeană „Emailul roşu“ au fost operate importante îmbunătăţiri în procesul de producţie. Secţia de emailat vase a fost utilată cu linii moderne de fabricaţie, de mare randament, care asigură conti­nuitatea fluxului tehnologic. Au fost, astfel, asigurate condiţii mai bune de lucru pentru muncitori, obţinîndu-se totodată şi o spo­rire substanţială a productivităţii muncii *M­Ix X­IX * Adunări populare în comunele suburbane Şelimbăr, Poplaca, Cristian şi Răşinari Duminică, 23 noiembrie a.c., se vor ţine în căminele culturale din Şelimbăr, Poplaca, Cristian şi Răşinari adunări populare cu participarea deputaţilor şi a întregii obşti. In cadrul acestor adunări vor fi analizate realizările edilitare şi gospodăreşti obţinute prin muncă patriotică şi­ contribuţie vo­luntară în anul 1969 şi se vor fixa obiectivele anului viitor pe linia dezvoltării urbanistice şi înfrumuseţării în continuare a acestor localităţi. X n V. \ X\ X | X * X ! X­I­X Conferinţe Ing. Iulian Şatran, cercetător ştiinţific de la Centrul de cal­cul economic şi cibernetică eco­nomică a susţinut ieri, la uzina „Independenţa“, prelegerea: „Sisteme şi mijloace de comu­nicaţii în întreprinderi“. Prele­gerea face parte din ciclul „Şti­inţa conducerii şi organizării producţiei“ prevăzută în progra­mul Universităţii populare şi s-a adresat inginerilor din eco­nomie. Astăzi, 22 noiembrie, la ora 18, în sala de conferinţe a Mu­zeului Brukenthal, va vorbi a­­cad. Emil Pop despre: „Dimitrie Cantemir şi Academia din Ber­lin“. Expunerea va face referiri la unele documente inedite. în cadrul activităţilor organi­zate de Casa de cultură a mu­nicipiului Sibiu, duminică 23 noiembrie a.c., ora 10:00, la sa­la „Tineretului“, str. G-ral Ma­­gheru nr. 18, va avea loc con­ferinţa Televiziunea în culori însoţită de proiecţii, prezentată de lectorul universitar ing. Paul Cristea, din Bucureşti. I X IX 5 X X\ XiX\X * X * X * X * * Prin muncă patriotică Acţiunile gospodăreşti ce se desfăşoră la Copşa Mică antre­nează un însemnat număr de cetăţeni. In afară de construi­rea de trotuare pe str. Colecti­viştilor, se întreprind lucrări pentru amenajarea mai multor străzi din cartierul nou, dintre care: Nicovalei, Forjei, Mecani­cilor, prin prestarea de muncă patriotică. De remarcat este faptul că pînă în prezent va­loarea economiilor realizate prin muncă patriotică, in Cop­șa Mică, se ridică la 1 300 000 lei. I X I s I X I

Next