Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)
1970-01-15 / nr. 592
Pa®. 2 Birocraţi de soi Profesorul S. N. este somat cu adrese după adrese, în care se arată că este rău platnic, neachitindu-şi chiria către I.L.L. Sibiu. Intîi şi-ntîi, i se imputa faptul că pe lunile noiembrie şi decembrie 1968 nu şi-a plătit chiria. Ca urmare, împotriva lui a sosit, anul trecut, la Casa de creaţie, unde lucra, o adresă în care se cere să-i fie reţinută suma de lei 1 363, reprezentind chiria restantă şi majorările, care se ridicau la jumătate din valoarea respectivă. In extrasul de cont expediat de I.L.L. chiria era de 133 pe lună. Schimbîndu-şi locul de muncă la Şcoala generală nr. 8, S. N. tot n-a scăpat de urmărire. Aici, i-a fost trimisă o adresă a Casei de creaţie, cu toată documentaţia, specificîndu-se suma reţinută pînă la acea dată şi cerîndu-se urmărirea în continuare. Somaţii de tot felul, ameninţări pe cale legală din partea I.L.L. Şi să vedem pentru ce! De la Şcoala generală, nr. 8 se răspunde, prin adresa nr. 4, din 6 ianuarie 1970, că profesorul S. N. şi-a plătit chiria la datele prevăzute, noiembrie—decembrie 1968, cînd i-au fost reţinute, pe stat de plată, sumele indicate de către I.L.L., dite 141,15 lei. Cum se vede, nici măcar nu corespund cele două sume pretinse drept chirii restante, ceea ce dovedeşte că la I.L.L. oamenii se joacă de-a somaţiile, încurcîndu-se în hîrtii prost întocmite şi ameninţînd cu darea în judecată. Cei ce doresc birocraţi de soi se pot adresa cu toată încrederea. Se livrează la. .. grămadă... Noutăţi la... berărie Ieri am fost solicitaţi să dăm un anunţ la mica publicitate. I.H.R. Sibiu anunţă că s-a redeschis berăria „Bufniţa“, care de obicei stă mai mult închisă pentru renovări. Dar nu-i bai. La intrare s-a amenajat garderobă şi s-au pus oglinzi pe pereţi. Intr-adevăr, o atmosferă plăcută. Aici se poate servi cu toată încrederea. . . rom, votcă — după gust. Mai puţin bere, de la o anumită oră. Dacă s-a terminat un butoi, cu o oră înainte de închidere, aleluia. Altul nu se desface, ca să nu rămînă. Unii mai necunoscători intr-ale comerţului s-au impacientat, cerînd ca să se aducă bere la sticlă, cel puţin. Degeaba. Alţii sînt consolaţi. Intră, adulmecă şi se uită în oglinzi. Se salută reverenţios cu garderobierul şi ies. Şi se face, domnule, un comerţ. .. cu gogoşi... Al mai prima. .. . Nu circulă. Anulat. In gara din Sibiu am văzut nişte cetăţeni care făceau... ca trenul. Supăraţi foc. Ce se întâmplase? Cumpăraseră bilete pentru personalul nr. .2025. De la informaţii, însă, li s-a spus că trenul cu pricina nu mai circulă. Casieriţa care dăduse bilete era de un calm dezarmant. Ce o interesa pe ea din moment ce n-o anunţase nimeni? In sfîrşit, m-am dus la uriaşul tablou cu mersul trenurilor. In dreptul trenului amintit — o foiţă de hîrtie pe care scria aproape ilizibil: „Nu circulă. Anulat“. Adevărat oracol. Şi tocmai la o gară. .. Să fie puşi pe roate şi... băgaţi în viteză. Nicolae Gorda se pocăieşte Există indivizi certaţi cu legea, cu bunul simţ, care caută să şicaneze pe cine le iese în cale’. Unul dintre aceştia este Şi Nicolae Gorda din Sibiu. Nu de mult, el a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru ultraj la bunele moravuri. Intr-o seară băuse la bufetul „Brădet“ şi se îmbătase. în această stare s-a legat de o femeie, vorbindu-i grosolan şi lovind-o peste faţă. .Apoi s-a dus la masa ocupatăde o familie, adresînd expresii asemănătoare unei alte femei şi lovindu-1 pe soţul ei, care l-a invitat să-şi vadă de drum, în partea a doua a programului a răsturnat mesele, a epart Vesela şi a început să ţie. In final,a fost reţinut. La roces a spus că vrea cu tot inadinsul să se pocăiască. Text pentru care i-a fost îneplinită dorinţa. Să fie într-un pas bun! Rubrică redactată de M. SLATINEANU Filă dintr-o agendă studenţească întervisa cu Nicolae Lupta, decanul Facultăţii de filologie şi istorie din Sibita — în curînd un eveniment, dacă-l pot numi tradiţional, însoţit de emoţiile inerente, va domina timp de aproape două săptămîni viaţa studenţească, şi pe cea sibiană în speţă, aflată încă la timide începuturi. Este vorba de sesiunea de examene a studenţilor. Cu această ocazie, v-am ruga să ne spuneţi ceva despre modul cum se pregătesc studenţii pentru apropiatul eveniment, condiţiile pe care le oferă Sibiul sub acest aspect. N. L. — Sesiunea de iarnă a examenelor este fixată între 1—17 februarie a.c., timp în care studenţii se vor pregăti şi vor răspunde din materia disciplinelor fixate pentru examinare. Evident, acest moment — sesiunea de examene — reclamă o conjugare a eforturilor tuturor factorilor, începînd de la personalul didactic pînă la fiecare student. Eforturile acestea converg spre însuşirea şi pregătirea temeinică a cunoştinţelor asimilate. Seminariile şi orele de consultaţii, fixate încă de la începutul anului universitar, constituie un ajutor preţios pentru pregătirea studenţilor. Pentru a le înlesni o pregătire cit mai temeinică, ei au fost împărţiţi în grupe şi repartizaţi cadrelor didactice, care urmăresc atît activitatea lor educaţională şi profesională cit şi modul în care-şi pregătesc cursurile, cum îşi iau notiţe, dozarea sistematică şi analitică a materialului bibliografic. Pe lingă biblioteca facultăţii, care pune la dispoziţia studenţilor materialul bibliografic necesar, de un real ajutor sunt şi celelalte biblioteci din oraş: „Brukenthal“ şi „Astra“ unde pot fi consultate cărţi, documente din arhivă şi materiale de care biblioteca facultăţii nu dispune. Tot pentru a crea condiţiile necesare pregătirii examenelor, acestea au fost programate la distanţă de timp (cinci zile) suficientă aprofundării şi parcurgerii disciplinelor respective, iar cadrele didactice, în toată această perioadă acordă consultaţii asupra materiei pentru examen in măsura ■ in care studenţii le solicită. Sesiunea care se apropie trebuiesă fie reuşită prin rezultatele ei. Este prima sesiune a primilor studenţi sibieni. — Pentru că aţi folosit termenul de „primii studenţi sibieni“, v-am ruga să ne spuneţi ceva despre starea de spirit creată de apropiata sesiune printre ei nu numai sub aspectul pregătirii profesionale ci, dacă vreţi, şi al modului de acomodare cu climatul sibian. N. L. — Trebuie să vă mărturisesc că am constatat, nu cu puţină satisfacţie, încă din primele săptămîni ale anului universitar, o preocupare intensă dinpartea studenţilor faţă de pregătirea lor profesională, un anume efort de ansamblu în însuşirea calitativă a cunoştinţelor predate, în abordarea cît mai profundă a metodelor de studiu, seriozitate în sistematizarea cunoştinţelor. Există la ei dorinţa de a activa şi în alte direcţii, de a avea şi alte preocupări — artistice, culturale, literare, muzicale — intenţii frumoase , care, cultivate, pot îmbogăţi universul lor spiritual şi intelectual. Evident, numărul relativ mic — doar 53 de studenţi •—• îi împiedică să-şi facă simţită prezenţa, iar munca de început nu-i de loc uşoară. Acomodarea cu tot ceea ce le oferă acest centru— şi sub aspectul pregătirii profesionale le oferă multe — se face în timp, cu multă atenţie şi, de ce n-am spune, oarecare teamă, cu teama pe care o creează orice început. Pot afirma că sunt condiţii optime pentru ca în acest centru să palpite o viaţă studenţească caracteristică centrelor mari universitare. CORNELIA BLOOS Aspect din timpul şedinţei festive a Comisiei judeţene de handbal sport... .. sport... CUPA TINERETULUI DE LA SATE Rezultate încă neconcludente începută la 1 noiembrie 1969, tradiţionala întrecere care se adresează tineretului din mediul sătesc, „Cupa tineretului de la sate“ îşi încheie astăzi, 15 ianuarie 1970, prima etapă. Pentru a verifica stadiul desfăşurării acesteia, Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C. a analizat într-o recentă şedinţă In schimb pot frecventa căminul cultural în celelalte zile. Iubitorii popicelor din Tilişca, dacă vor să practice acest sport, trebuie să plătească mandatarului de la restaurant — care patronează popicăria — 10 lei pe oră! Acesta la rîndul lui plăteşte consiliului popular comunal pentru popicărie la care au participat, preşedinţii'' 250 lei pe lună (?), asociaţiilor sportive din comunele judeţului Sibiu — aspectele pozitive şi negative ale primei etape, luînd totodată şi măsurile ce s-au impus. De la început trebuie spus că, aşa cum s-au desfăşurat întrecerile în cele 55 comune din judeţ, situaţia nu se prezintă încă la nivelul dorit. Din discuţiile purtate a reieşit că marea majoritate a participanţilor la întreceri a constituit-o elevii, în timp ce tinerii, fiind angrenaţi în campania agricolă de toamnă, au participat în mai mică măsură.. Totuşi, în unele comune ca Arpaşu de Jos, Biertan, Slimnic, Cîrţa, Tălmaciu, Jinaşi Merghindeal, întrecerile s-au desfăşurat foarte bine, angrenînd întreaga masă de tineri. Exemplul pozitiv cel mai concludent ni-l oferă comuna Jina, unde, pe lingă întrecerile „Cupei tineretului de la sate“, care s-au desfăşurat la toate disciplinele, tinerii au participat şi la alte concursuri: „Cel mai bun la trîntă“, călărie şi altele... în prezent la Jina se organizează întrecerile de schi. Desigur, dacă în unele comune competiţia s-a bucurat de sprijin din partea forurilor locale, nu la fel s-a întîmplat peste tot. Iată cîteva însemnaţi pe marginea celor mai interesante probleme. Pentru desfăşurarea partidelor de şah şi a jocurilor de tenis de masă, tinerii din comuna Şura Mare nu au acces în sala căminului cultural, sîmbăta şi duminica. Un alt caz ieşit din comun ni se pare şi cel semnalat de tovarăşa Livia Bucurenciu, din Cirţişoara. Comuna dispune de o frumoasă sală-club la căminul cultural, numai că, pentru practicarea şahului şi a tenisului de masă, directorul căminului pretinde tinerilor o anumită taxă !!!. Din motive similare şi din lipsă de organizare, tinerii din comunele Bîrghiş, Păuca şi Bazna nu au participat pînă la această dată, la întreceri, cu toate că în staţiunea Bazna se poate practica şahul şi tenisul de masă şi la Casa de cultură a staţiunii. In comuna Brateiu — după cum a arătat Nicolae Cristea — pe lingă faptul că asociaţia nu a primit nici un leu pentru desfăşurarea activităţii sportive, singura masă de tenis existentă, a fost scoasă afară din bibliotecă şi este folosită pentru şedinţe. Deşi în comună există jocuri de şah şi amatori de şah, aceştia nu pot să-şi desfăşoare activitatea deoarece conducerea C.A.P. a făcut magazie de grîu din sala consiliului asociaţiei sportive. Pentru ca activitatea sportivă de iarnă, cu caracter de masă, să-şi găsească intr-adevăr adevăratele sale posibilităţi care există în mediul sătesc în judeţul nostru, este necesar ca organizaţiile U.T.C. din comune să depună o mai susţinută muncă organizatorică şi mobilizatoare. Condiţiile propice desfăşurării sportului nu se creează singure ci prin acţiuni comune, coordonate de către factorii de răspundere din comunele şi satele judeţului. Le aşteptăm, împreună cu rezultatele concludente, de natură să convingă că sportul sătesc din judeţul Sibiu îşi ia in serios funcţiile sale de educare şi formare a tineretului VIOREL MARGINEANU şeful secţiei sport a Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. ILIE IONESCU coresp. ' M TRIBUNA STATULUI Pionierii handbalului sibian pe podium Cu prilejul dării de seamă a Comisiei judeţene de handbal, marţi seara a avut loc la Sibiu o emoţionantă revedere între sportivii care au pus bazele handbalului în judeţul nostru. Cu acest prilej, într-un cadru festiv, secretarul general al Federaţiei Române de Handbal, Lucian Grigorescu, a înmînat plachete de onoare unui număr de 9 activişti şi veterani care s-au evidenţiat în decursul anilor printr-o susţinută activitate în domeniul handbalului: Ioan Schuschnig (Sibiu), Bruno Holzträger (Mediaş), Carol Dietrich (Mediaş), Ştefan Zoller (Sibiu), Toma Vulcănescu (Cisnădie), Monis Francisc (Sibiu), maestrului sportului Kurt Wagner (Agnita), prof. Hugo Fleischer (Agnita) şi prof. Ioan Schuster (Sibiu). Cu acelaşi prilej, unui număr de 13 foşti internaţionali, care au făcut parte din loturile naţionale, le-au fost decernate insigne ale federaţiei. Notăm numele acestora: maestrele emerite ale sportului Lucia Dobre, Magda Draser- Haberpursch, maeştrilor sportului Rudolf Haberpursch, Kurt Wagner, Andrei Bretz, precum şi handbaliştilor fruntaşi Alexandru Bota, Bernhard Roth, Ernst Wolf, Horst Kramer, Kurt Sauer, Horst Zank, Constantin Sorescu, Gerd Stenzel și Horst Niemesch. I. ILIE coresp. Instantaneu cultural din cooperaţia meşteşugărească Elogiu entuziasmului Cu puţin timp în urmă, am avut ocazia de a însoţi, într-un turneu de cîteva zile prin Agnita, Dumbrăveni, Mediaş, Şeica Mică, ansamblul artistic al Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti. Concentrînd, ocazional, cele mai bune formaţii artistice din judeţ (majoritatea participante valoroase în fazele interjudeţeană şi finală a ultimului concurs al artiştilor amatori), ansamblul, care numără 50 de artişti amatori, a închegat un interesant spectacol-mozaic, oferind satisfacţii artistice meritorii şi, totodată, un util schimb de experienţă şi emulaţie pentru formaţiile artistice din centrele vizitate. Am revăzut, cu interes sporit, brigada artistică a cooperativei „Munca manuală“ Sibiu (distinsă cu premiul III în faza finală), în care se împletesc — într-o concurenţă virtuală — talentul multilateral al celor trei tinere interprete (Liliana Portărescu, Ana Negrea şi Gerlinde Gottschling) cu dăruirea şi efervescenţa creatoare; formaţia de muzică uşoară a cooperativei „Igiena“ Sibiu (distinsă După o plăcută vacanţă de iarnă, din nou la şcoală Foto: FRED NSS cu menţiune în finala concursului), grupare omogenă, cu stil rafinat, virtuţi remarcabile şi disciplină, formaţia de dansuri a cooperativei „Medieşana“ (care a obţinut locul II în faza interjudeţeană), colectiv de tineri înzestraţi care reuşesc, prin armonia mişcării, ritmul şi voioşia lor contaminante, să ne comunice■ emoţia şi frumuseţea jocului popular de pe Tirnave, grupurile vocale ale cooperativelor sibiene „Îmbrăcămintea“ şi „Arta Sibiului“, secţia Sălişte, (ultima în impresionantul port săliştean) care, prin sobrietatea ţinutei, prin interpretarea de reală valoare armonică şi repertoriu ne transmit valenţele cîntecului popuclar local; soliştii de muzică populară şi uşoară, dintre care ne-au reţinut în mod deosebit atenţia Toiţa Matrica (care a obţinut locul II în faza interjudeţeană), Nicolae Sabău, Dorina Cîmpeanu, Mariana Bleaga, Ileana Dobrotă, Viorel Cosma, Livia Natanail, cu certe dotări artistice, prezenţe scenice agreabile prin decenţa repertoriului şi a interpretării, prin ponderea ţinutei scenice. Urmărind din sală şi din culise tinerii componenţi ai ansamblului, receptivi permanent la îndrumările instructorilor artistici (care i-au însoţit tot timpul), am avut revelaţia împlinirii actului artistic autentic. Sîrguinţa şi responsabilitatea fiecărui interpret, emoţia intrării în scenă şi vibraţia interpretării, respectul pentru spectatori — totul într-un spectacol de înaltă ţinută artistică — au demonstrat cu prisosinţă eficienţa organizării unor asemenea confruntări care, pe lingă cultivarea pasiunii pentru artă în rindurile artiştilor amatori, fac cunoscute eforturile conjugate pentru ridicarea măiestriei interpretative pe o treaptă superioară, stimulînd interes şi spirit organizatoric la Îndrumătorii şi membrii formaţiilor mai rar sau mai greu afirmate. Şi, pentru ca mişcarea artistică de amatori să îmbogăţească substanţial universul cultural-artistic al maselor, sunt necesare iniţiativă, dăruire şi mult simţ de răspundere din partea organizatorilor şi îndrumătorilor mişcării. De aceea ne îngăduim cuvinte de laudă şi preţuire pentru cei trei activişti culturali ai uniunii: Cornel Joarză, Vasile Băilă şi Gavrilă Frincu, care au ştiut să creeze condiţiile ambianţei proprii unei asemenea valoroase întreprinderi. GEORGE STOICESCU ■ A . utó Anulul nr. 592 I Agenţia judeţeană O.N.T. S«b.y | I VA INVITĂ SA PARTICIPAŢI LA 1 »CROAZIERA PRIETENIEI“I cu M/N Varna pe itinerarul: Bucureşti — Moscova — Leningrad (Ulianovsc) — Helsinki — Stockholm — Copenhaga — Southampton (Londra) — Le Havre (Paris) — Lisabona — Gibraltar — Barcelona — ~ Neapole (Roma) — Istanbul — Varna — București, care va avea loc în perioada 17 IV — 13 V 1970. | înscrieri și informații suplimentare la Agenția O.N.T. | Sibiu pînă la data de 21 ianuarie 1970. | lllllllllllllllllllllllllllllllllllllipsamimitiillii Uzina JUITOMECANICA Mediaş str. Aurel Vlaicu nr. 37, telefon 2333 angajeazăde urgenţă următoarele forţe de muncă: — strungari metale, — frezori universali, — sudori electrici şi arailogen? — tinichigii construcţii metalice, — lăcătuşi construcţii metalice, — turnători Solicitanţii vor prezenta acte de calificare. Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la serviciul personal, între orele 7.15. BUCUREŞTI: GLUT: HUNEDOARA: ORADEA: ORĂŞTIE: TG. MUREŞ: TIMIŞOARA: „Dîmboviţa“ Cal.. Victoriei 20, „Antilopa“ Şos. Ştefan cel Mare 5 (bloc Dinamo) „Clujana“ — Piaţa 1 Mai 4—5, „Banatul“ B-dul Dacia 1 bloc G 3, „Olimpia“ — Cal. Republicii 5, „Vidra“ — str. Alex. Petöffi 1, Fabrica de mănuşi — str. Poştei 1, „Banatul“ -B-dul Tinereţii nr. 28. publicitate felii Vinci Skoda 1 000 MB tip 1969, Sibiu, telefon 7 27 03. IPSIESECtta KT!?. VSIJ03 ! TIMPUL Vreme schimbătoare, dar relativ călduroasă cu cerul variabil. Izolat vor cădea precipitaţii slabe mai ales sub formă de ploaie, spre sfîrşitul intervalului. Vîntul va sufla Slab pînă la potrivit din sectorul sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 şi zero grade, iar maximele vor oscila între plus 4 şi 8 grade. Dimineaţa ceaţă locală. CINEMA SIBIU: PACEA: In împărăţia leului de argint (orele 9,00; 11,00; 13,00; 15,00 ,19,00; 21,00); ARTA: Căldura (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Omul care valora miliarde (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Războiul domniţelor (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Bună ziua contesă (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Aruncaţi banca în aer (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Tigrul (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Un glonte pentru general (orele 10,00; 16,00; 18,00 si 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Premiere strict secrete (orele 17,00 si 19,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Soarele vagabonzilor (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA BAI: Creola, ochii-ţi ard ca flacăra (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Cronica unui TELEVIZIUNE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film serial: „Aventură în munţi“ — episodul „Prizonierul din pădure“. 18.35 Mult e dulce şi frumoasă... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Două instrumente de percuţie: marimbafonul şi xilofonul. 19.30 Prim plan: Demostene Botez. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de operă: Michelangelo — frescă dramatică de Alfred Mendelssohn (partea a II-a —■, tablourile 4, 5 şi 6). 21.35 Avanpremieră. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.05 O seară cu Olivera Vuco. Lidija Filipenco, ansamblul Bora Mladenovic (Iugoslavia) şi formaţii participante la Festivalul internaţional de jazz — Polonia 1967. 23.15 închiderea emisiunii, bufon (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Angelica şi sultanul (orele 17,00 şi 19,00). Cadru din filmul românesc Căldura, care rulează la cinematograful „Arta“ din Sibiu