Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)

1970-02-01 / nr. 607

Pag. 5 Filme pe care le vom vedea „Doi bărbaţi pentru o moarte“ într-una din sălile de postsincron ale studiourilor cinematografice din Buftea au început să curgă pe ecran bucăţile în care a fost fărâmiţat în copii de lucru, denumite „bucle", viitorul film care, deocamdată, are titlul „Doi bărbaţi pentru o moarte". Aproape toată vara, în centrul Transilvaniei, regizorul Gh. Naghi, operatorul Nicu Stan şi echipa lor au cules imagini pentru întîmplările povestite de scenariul literar al lui Sütő András. Către sfîrşitul celui de al doilea război mondial, intr-un sat din Tran­silvania, un sătean, Demeter, e dus de către ocupanţi spre locul de exe­cuţie, bănuit că el ar fi arborat stea­gul tricolor pe­ turla bisericii. Sin­­sa-salvare­­este denunţarea ade­văratului făptaş, Pavel Costan. Are toate motivele să facă acest lucru: se duşmăneau de multă vreme, iubi­seră aceeaşi fată, care se căsătorise cu cel din urmă.­­ Ceea ce l-a interesat pe regizor se pare că a fost, mai puţin finalul, cu­ lupta dusă în sufletele eroilor săi, în conştiinţa lor, dacă în­ con­diţii extreme va acţiona ura cerută de cercurile diriguitoare de-atunci sau, înainte de toate, vor rămîne oameni. Reîntîlnim în acest film un inter­pret care răspîndeşte pe ecrane per­sonaje diferite şi complexe, surprin­şi­nd de fiecare dată pe spectator şi silindu-l să se întrebe ce-i rezervă pentru data viitoare: Ilarion Cio­banu­. Dîrz în „Aşa s-a născut legen­da", rămîne de neuitat în GERULA din „Columna" unde umbreşte pre­zenţa unor actori ca Johnson şi Ame­deo Na­zari, se relevă în „Baltagul", unde are o singură prezenţă, dar pe care o va reţine oricare spectator. In toate filmele este un om zămislit din pămîntul acestei ţări, care cînd unde hăuie văile, iar cînd se supără vuiesc pădurile, pare o stîncă vie, ruptă din Carpaţi, in inima căreia se zbat bucuriile şi necazurile omului simplu, de veacuri, de pe acest tă­­rîm. Aşa apare şi-n acest film deşi rolul vieţii şi posibilităţilor sale încă nu s-a scris. S-au spus şi se spun multe des­pre Ilarion, dar nimeni, niciodată nu i-a contestat talentul şi — mai pre­sus de toate — OMUL care pulsează în el. Mai tot timpul perioadei de filmare la „Doi bărbaţi pentru o moarte", a­­tunci cînd nu era în cadru, a stat în apropierea aparatului, urmărind jocul colegilor şi venind cu preţioase sugestii. Cine-l vede pe ecran, cu greu ar putea bănui că în spatele acestei mustăţi şi frunţi încreţite gîlgîie o fantezie debordantă care se revarsă - în­­proză sau in stihuri- de o deose­bita căldură. . . in fiecare film el e un altul. Aşa pare a fi şi în „Doi bărbaţi pentru o moarte" şi totuşi este acelaşi in­terpret care-şi croieşte încet dar si­gur drumul spre stelele ecranului, chiar peste hotarele ţării. EL. VOICULESCU Ilarion Cioban­u în rolul lui Pavel Costan din filmul „Doi bărbaţi pentru o moarte“ cuvinte încrucişate ■ țts­î* • 4. svî... • Orizontal: 1. De neclintit... (pl.) 2. Aicea te poţi îneca ... — Te ridică in slavă! (pl.) — Strigă în . .. cămară! 3. Netezi. — Culme în ... palmă! — Car­bonat de plumb. 4. Cu vîrf şi îndesat! — Timp de o ora ... — Scumpa noastră ţară. 5. Dată pe afară! 6. Literă ebraică. — Mafalda de la început... — Magazin... duminical Navigator portughez, (sec. XV). 7. Apărut pe neaș­teptate. — Pune viza... 8. Spumos și renumit! — Fotoliu! 9. Intre paranteze... 10. Dublează... — Localitate în Brazilia. — întinde pielea... la Ese­uri. — Pat... răvășit! 12. Sînt puternici, dar stau în banca lor! —• Diminutiv feminin. — Bătrînul lui Shakespeare... 13. înaintea industrializării țării... Vertical: 1. Nu intră în calcule... 2. Ca la moară ... — Brîulețul nostru ... 3. Visare ... ■— Companie mică! 4. Bătrînul... — Scris de mină — (pl.). 5. Inedite. — Confidenţă în... intimitate! — Pus bine! 6. Eduard cel mic! — Vîrf de cretă! — Speranţă ... 7. Scrieri moderne ... 8. Barem ... •— Primele rafturi... 9. Argint din... magazin! — Fără aer... 10. Conjugat cu lichidele... — în­gheţat... tun! — Calc­in... culcuş! 11. Adunarea croitorilor... sibieni! 12. Aceasta-i la... ţară! — Se înmulţeşte prin... (n) ouă! 13. Şi în sfîrşit... excepţionale! IOAN ROMAN Cabana „Clăbucet sosire“ din Predeal 1 2 3 4 S 6 7 8 9 to ti 12 15 7 5 k 5 6 m 7 m 8 5 1 IO ■ N­ 12 iii ii DIN ISTORIA TURISMULUI IN JUDEŢUL SIBIU­­.WWAWAWAWW Dorinţa de a străbate locuri ne­cunoscute, de a pătrunde cît mai a­­dînc în mijlocul naturii, de a-şi lărgi mereu cunoştinţele, a preocupat pe fiecare om, din cele mai îndepărtate timpuri, dar cu greu s-ar putea mar­ca momentul apariţiei turismului ca un element de sine stătător. Crestele Făgăraşului, clinurile do­­moale ale Munţilor Cibinului, bogate în păduri şi păşuni brăzdate de rîuri de munte, care în cursul lor au fa­vorizat dezvoltarea unor aşezări et­nografice şi centre industriale, au atras din vremuri vechi oieri, lem­nari, vînători, negustori şi călători. Aceştia pot fi consideraţi pionierii turismului în judeţul Sibiu. Trecutul a dat judeţului Sibiu o bogăţie incredibilă de monumente şi locuri de interes turistic. Pretutin­deni sunt presărate localităţi cu urme dace, romane, biserici, case memo­riale, muzee, în care se văd mai bine produsele geniului artistic al strămoşilor. O dată cu construirea hotelului „împăratul romanilor", în anul 1772, cunoaşterea judeţului de către ne­gustori şi călători prezintă începu­tul unui capitol în economia hote­lieră Şi Un mijloc de răspîndire a bo­găţiilor turistice din judeţ. Locurile atractive din judeţ încep să fie tot­ mai căutate, şi din aceas­tă mişcare, în 1880 se înjghebează o organizare turistică —­ Societatea Carpatină a Saşilor din Sibiu — care pregăteşte primele vetre turistice pentru citadinii sibieni în Munţii Fă­găraşului şi Cibinului, construieşte casele de adăpost de la Negoi şi Prejba, 1881, Casa turiştilor, din Păltiniş, 1894. Tot ea, in 1894, înfiinţează şi prima ţioştă particulară din tara noastră in zona de munte a Pălti­nişului, în 1904 construieşte cabana Bîlea-Lac şi Bîlea-Cascadă, iar in 1926 Urlea ete. Societatea Carpatină S.K.V. număra în 1940 aproximativ patru mii de membri. Pentru promovarea turismului na­tional, in anul 1936 ia fiinţă în ţară O.N.T., din îndemnul lui Emil Raco­­viţă, iar în 1937, in Sibiu, se inau­gurează primul birou de informaţie şi propagandă turistică, cu sediul în clădirea în care se află şi în prezent. O altă asociaţie înfiinţată pentru a dezvolta turismul în judeţ a fost Touring-Clubul României, care, a dat o importanţă deosebită dezvoltării dragostei pentru natură şi dorinţei de cunoaştere a ţării de către tine­ret. în scopul de mai sus s-au consti­tuit mai multe secţii în ţară, prin­­­­t­re care: secţia Sibiu — la 7 aprilie 1938 — înglobînd în activitate teri­torii din raza Munţilor Făgăraşului, Cibinului şi masivului Cozia. în aceas­tă perioadă secţiile au contribuit şi la mărirea casei Surul, la începerea lucrărilor casei Bărcaciu, în 1946, la construirea şi marcarea de drumuri şi poteci în regiunea muntelui Suru şi a staţiunii Păltiniş, pe care, în parte o arendează de la S.R.V. în anul 1940. Ele construiesc o potecă pe plaiul Fruntea Moaşei, la casa Surul şi Tă­tarul, repară drurm­urile în jurul sta­ţiunii păltiniş. Pe cuprinsul judeţului au mai fi­inţat pînă în­­ anul 1949 „Societatea Turistică Brădetul", Societatea de tu­rism din Sălişte, Societatea de turism din Poiana Sibiului şi Clubul Alpin Român cu o activitate mai îndelun­gată. După al doilea război mondial, O.N.T.-ul este organizaţia turistică care reprezintă sinteza tuturor efor­turilor punînd în valoare prerogati­vele turistice ale judeţului şi pre­­luînd baza materială a tuturor aso­ciaţiilor amintite, iar turismul capă­tă un caracter popular. Cîteva cifre sunt suficiente pentru a concretiza fluctuaţia turistică din cuprinsul judeţului: în 1969 numărul turiştilor la excursii montane este cca. 50 000 mii, numărul participan­ţilor la odihnă şi tratament — 10 000, numărul participanţilor la:excursii în străinătate — 6 000, din care excursii internaţionale organizate — 1 000, iar excursii internaţionale pe cont propriu — 5 000; numărul tu­riştilor români sosiţi în judeţ şi de­serviţi de agenţie — 25 000; numărul turiştilor străini deserviţi de agen­ţie —■ 40 000. Dezvoltarea impetuoasă a turis­mului în judeţ a atras după sine necesitatea înfiinţării unor noi or­ganisme care au menirea să stimu­leze funcţiile educative ale acestei mişcări. Printre acestea se numără: Biroul de turism pentru tineret şi Automobil-Club Român. Perspectivele turismului in judeţ înscriu noi construcţii hoteliere, ca­bane reamenajate, asigurînd condiţii îmbunătăţite de cazare şi deservire, noi trasee şi baze sportive, accele­­rînd astfel, pulsul vieţii turistice a judeţului. NICOLAE DENEŞ OZ­A­I­C Datoriile împăratului Tocmai la încheierea „anului Napoleon“ (două secole de la naş­­­terea celebrului corsican), statului francez i-a a fost prezentată.-o­ pipe­rată notă de plată: Comuna Bou­rg Saint-Pierre, din cantonul elveţian Wallis, cere guvernului francez să plătească datoriile pe care Napo­leon le-ar fi contractat in preajma campaniei sale din Italia. Un avo­cat, purtătorul de cuvint al aces­tei comune, a evaluat datoriile lui Bonaparte la nici mai mult, « MOZAIC nici mai puţin de 150 milioane franci elveţieni... Michele Morgan — chimist!S­e con­tinuă astăzi să fie in Franţa una din cele mai solicitate actriţe dle teatru, are o a doua pasiune: chi­mia cosmetică. De patru ani, ea lucrează intens în laboratoarele proprii, experimentînd, împreună cu alţi specialişti cosmeticieni, creme şi tonice noi de faţă. La începutul acestui an, magazinele de specialitate au expus prima se­rie de produse cosmetice create de Michele Morgan. Filme la Festivalul de la Spoleto „Festivalul celor două lumi“, care are loc anual la Spoleto, Va cuprinde pe viitor, după cum a hotărît directorul Giancarlo Me­­notti, și un festival al filmului. Sub firma „Spoleto Cinema“, în fiecare an vor fi selecţionate filme din lumea întreagă care se evi­denţiază prin tratarea artistică a unei probleme de actualitate. Se prevede şi decernarea unui premiu de regie. Organizarea festivalului „Spoleto Cinema“ a fost încredinţată lui Luchino Visconti şi criticului de film Gian Luigi Rondo. Din comi­tetul de organizare fac parte Fe­derico Fellini, Franco Zeffirelli şi scenaristul Suso Cecchi d'Amico. Medicament din măsline Cercetătorii unei firme de medi­camente din Washington au anun­ţat obţinerea unei substanţe din extrase de măsline, care atacă em­brionul unui mare număr de vi­ruşi, distrugînd astfel germenul bolii. Experienţele pe animale au arătat că printre aceşti viruşi se numără şi cel al gripei. Primele experienţe efectuate pe om cu noua substanţă, în doze de altfel mici, au arătat de asemenea in­existenţa oricăror reacţii secun­dare nefavorabile organismului o­­mului. Dezlegarea careului „VREME DE IARNĂ“ apărut în ziarul nr. 601 din 25 ianuarie 1970 1. — MASTER — GER. 2. VÎNT — TOPITĂ. 3. ÎNȚEPENIT — C. 4. SCALAR — O — DI. 5. CIRUS — ASCET. 6. ONCTUOȘI — GU. 7. LO­TERIE — PER. 8. ÎȘI — IERBURI. 9. T — CO — R — URA —. 10. OMETI -- T — CTA. 11. RA — CASATE — P. 12. ÎNMĂRMURITĂ. TRIBUNA' cmUTJLUl $AH 250. ANDREI N. DIKUSAROV Novosibirsk: (U.R.S.S.) Recomandată la concursul nostru te­matic. 244. Jocul aparent, care ne reţine aten­ţia în poziţia iniţială, este bazat pe autoblocarea câmpurilor c5 şi d5: 1.... C5 2.D­d2X şi 1------Td5 2. Db4X. Acest joc se realizează în cursa 1.Te31? (cu am. 2.Td3X), care este respinsă prin 1.. .. Nil! 2.?X. Același ,joc are loc și în cadrul încercării l.Te6!? (cu am. 2.De5X), care este respinsă de data a­­ceasta prin 1.... Cc6! 2.ÎX. O nouă fază este reprezentată de cursa l.Ce4!? (cu am. 2.Dc5X). Apărările împotriva noii amenințări sunt însoţite de autoblocarea cîmpurilor d5 şi e5: 1.. . .Td5 2. D:aix (un mat nou in com­paraţie cu matul din faza anterioară la autoblocarea aceluiaşi cîmp­) şi 1... .Te5 2.D:d2X (matul cunoscut de la faza an­terioară, insă ca răspuns la autobloca­rea cîmpului că). Această cursă este respinsă prin 1.... Ca6! 2.?X. Soluția 1.CeSt (cu amenințarea schim­bată din nou — 2.Cf5X) reprezintă ul­tima fază. Acuma, la autoblocarea cîmpului e5, se dă matul care a urmat, în prima fază, la autoblocarea cîmpului d5:­­----- Te5 2. Cb4X. Iar la autoblo­carea cîmpului c5 apare matul de la fa­za a doua la autoblocarea aceluiași cîmp d5: 1___ c5 2.D:alx. Variante secundare: 1. ... Ce7 2.Ce6X, 1___CdS 2,Dd5X, 1_____g3 2.C13X, 1,... dlD+ 2.T:dlX, 1___ T:e3+ 2.f:e3X. In cele trei curse și în soluție are loc un joc analog cu autoblocarea a cîte două cîmpuri din zona R negru de pe orizontala a 5-a. O concepţie originală, cu un­­joc tematic bogat, o poziţie u­­şoarâ şi estetică şi, în fine, Cheia de loc evidentă sunt calităţile acestei lu­crări magistrale. 245. Soluţia I: l.Ce5 Lc8~c3 2.Dh7 Lc3—C5 3. Ng3 Lc5—I5 4.Ci7 Lf5—IfX! Soluţia II: l.Dh7 Lc5 2.Ng8 Lc7 3.Ce5 Lf4 4.Cf7 Lf8X! 246. l.dSC! Na4 2.Ce6 Ne8 3.f:e8C! c(e,g):d(f)2X! Cursa asimetrică: l.f8C? 1.f8C? Nh5 2.Ce6 N­e2! 3.? A. Nagy (Bucureşti) propune un „ge­men asimetric" prin adăugarea a doi pioni albi la a3 şi h6 şi a unui negru la a4, cu următoarea soluţie: l.f:e8D-1­ Rf6 (1___Rd6 2.d8D+ Rc5 3.d3!) 2.d8N+! Rf5 3.f3! c(e):d2X. 247. l.Dg2! (unicul cîmp de pe care D neagră nu va fi in măsură să împiedice matul din amenințare) Cdb5 (cu am. 2___ Cc7X) 2.N:e5 (Na5, Th7) NeS(Td4, C:c3)X. Alte retrageri ale D. negre fac pro­blema insolubilă: l.Da(c)2? Cdb5 2.D:b3! ?x, l.Dd2(f3)? Cdb5 2.Th7! ?X, l.Df2(g4, îi)? Cdb5 2.Na5(­e5,D:c4)! ?X După cum observă unii din dezlegă­torii noștri, aceasta este o problemă obișnuită cu mat­in 2 mutări, în care este introdusă o figură neagră (D) de prisos (dăunătoare, neeconomică!). Cu problema de mai sus (247) în­cheiem semestrul II al anului 1969. In rubrica viitoare vom publica situația punctajului la concursul nostru per­manent. A.F.I. Miss monstru“ Prin metodele cu care Occidentul se străduie să reliefeze frumuseţea feminină se numără şi cunos­cutele competiţii pen­tru titlul de „Miss Univers", la care concurează stelele naţionale ale frumu­seţii şi feminităţii. A intrat chiar şi în tra­diţia marilor oraşe organizarea de con­cursuri pentru miss­­urile lor, aşa cum se procedează şi la To­kio. Aici a avut loc recent concursul pen­tru „Miss Intermnaţio­­n­al" şi în cartierul său central, Ginza, s-au perindat sub privirile publicului pretendentele la titlu. Inventivitatea japo­nezilor a mers însă mai departe decit în alte părţi deoarece s-a organizat şi un concurs pentru alege­rea unei „Miss mon­stru". La această competiţie, partici­pantele se puteau prezenta apelînd la o întreagă recuzită de costume, măşti care mai de care mai gro­teşti. Şi a cîştigat o... îneîntătoare fa­tă japoneză, Mari Su­zuki, sub înfăţişarea unei pisici îngrozi­toare. Acest concurs ori­ginal, şi, probabil, primul şi ultimul ca­re s-a ţinut în lume a avut loc la teatrul de vaudeville Suchi­­rotei din Ningyocho, în Tokio, sub patro­najul vestitului rea­im vechi japonez, Kabukiza. Concursul a fost organizat pen­tru a face publicitate unei viitoare pre­miere cu stafii și strigoi „Yotsua Kai­den" din repertoriul clasic japonez. Anul III, nr. 607 apnim grafică de HORST ZAY „Adolescenţă“ A N£'€f.03£ SPUNE-MI te rog. Este adevărat că Smith este aiit de bogat? — $i Încă cum. Are un Rem­brandt, un Goya, un Velasquez și un Mercedes, nou-nouţ. — Măi, măi! Patru automobile In zilele noastre ... Ăsta trebuie să fie putred de bogaţi O DOAMNĂ se adresează soțului ei In timpul concertului: — John, ia te uită, domnul de a­­colo a adormit. — Dar bine iubito, pentru ca să-mi spui asta trebuia să mă tre­zești? LA TRIBUNAL: Judecătorul (către un minor care furase) — Nu te-ai gindit la sărmanul d-tale tată cind ai făcut spargerea în magazinul de confecții? Acuzatul: Ba da, domnule judecă­tor! M-am gindit şi la tata dar n-am găsit acolo nimic care să i se potri­vească. DOI NEBUNI intră în sala de spă­lat rufe şi se opresc în faţa a două maşini de spălat automate în plină acţiune. O oră mai tîrziu unul din ei spune celuilalt: — Hai să plecăm. La televizoarele astea e un program stupid. CUNOŞTI istoria bîlbiitului care sughiţa? — Nu. — Ți-o spun altă dată, pentru că nu se termină niciodată. MAC­INTOSH, un scoţian, intră la o farmacie şi întreabă: — Puteţi să reparaţi o perie de dinţi căreia i-a căzut jumătate din păr? — E mai convenabil d-le să cum­păraţi o perie nouă, răspunde far­macistul. — Asta ar însemna risipă de bani. Minerul periei mai e încă întreg — replică scoţianul. — Dar Dar o perie nouă vă costă 11 pence şi reparaţia celei vechi 9. Ce preferaţi? — Nu ştiu! Trebuie să comunic asta prietenilor mei — pentru că peria asta de dinţi aparţine clubului nostru. UN PUI de arici a pornit să des­copere lumea. Dar la căderea nopţii, micuţului temerar a început să-i fie frică, incercînd zadarnic să regăseas­că drumul pe care venise, se izbeşte la un moment dat de un cactus şi exclamă fericit: — Tu eşti, mamă? MAMA, adresîndu-se fiului: — Papagalul a dispărut din coli­vie, știi cumva pe unde ar putea fi? — Nu, dar acum zece minute am auzit clinele vorbind ... PROGRAMUL TV LUNI, 2 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Pintea Viteazul. 18.20 Confruntări — Liceenii. Petele şi băieţii. 18.50 Corul sindicatelor din munici­piul Bucureşti — primă audiţie de muzică corală. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Muzică populară românească. 19,40 Reflector. 19,50 Anunţuri — Publicitate. 19,55 Roman foileton. Mîndrie şi pre­ntre metronom şi cronometru — emisiune-concurs. 22,05 Agenda politică. 22,15 Canţonete. 22,25 Telejurnalul de noapte. 22,35 Scena — emisiune de actuali-» tate şi critică teatrală. 23.00 închiderea emisiunii. MARŢI, 3 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor. Universal şotron. 18.30 Anchetă economică. Pe calea ferată. 18.55 Anunţuri — Publicitate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Atomul, această necunoscută. 19.55 Anunțuri — Publicitate. 20.00 Galeria instrumentelor populare (Interviziune). 20.30 Medalion Orson Welles. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Teleglob. Danemarca — film. 22.30 Recital în alb și negru. 23.00 Inchiderea emisiunii. MIERCURI, 4 FEBRUARIE Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Un gînd pentru voi. O meserie pentru voi. Caligra­fia tiparului. Desene animate. Piese muzicale celebre în rit­muri noi. Telejurnalul de seară. Actualitatea în economie. Avanpremieră. Elevul din Năsăud. Telecinemateca. Idiotul. Varietăţi pe peliculă — şlagăre ungureşti. Telejurnalul de noapte. Anunţuri — Publicitate. Salonul literar al televiziunii. Succesele literare ale anului 1969. Amfitrion: N. Balotă, închiderea emisiunii. JOI, 5 FEBRUARIE 17:30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.05 Film serial: Aventură în munţi (X) Alarmă. 18.30 Mult e dulce şi frumoasă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.30 Campionatul european are pa­tinaj artistic. Proba de figuri libere perechi. Transmisiune directă de la Le­ningrad. 20.30 Prim plan. Constantin Bobescu. 21.00 Seară de teatru. Orlando Fu­rioso — de Lodovico Ariosto. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Anunţuri — Publicitate. 22.20 Seară de balet. 22.40 Cronica ideilor. Criteriile efi­cienţei în cercetarea sociologică. 23.00 închiderea emisiunii. VINERI, 6 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Consultaţii pentru elevi. Limba română (cl. a Xll-a). Temă re­capitulativă. Trecutul de luptă al poporului român oglindit în operele studiate (plan de tra­tare). 17.20 Chimie (clasele XI—XII). Tema:, Tipuri de reacţii în chimia ne­organică. 17.40 Tele-cinema pentru elevi. Ce­tăţi feudale pe teritoriul patriei noastre (istorie — clasa a VIII-a —a Xll-a). 18.00 Lumea copiilor. Biblioteca lui Aşchiuţă. 18.25 Actualitatea în economie. 18.45 Muzică populară la cererea te­lespectatorilor. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.30 Mai aveţi o întrebare? 20.45 Muzică uşoară pe 16 mm. 21.15 Cadran — emisiune de actuali­tate internaţională. 21.45 Telejurnalul de noapte. 21.55 Campionatul european de pati­naj artistic. Proba de figuri li­bere femei. Transmisiune de la Leningrad. 22.30 închiderea emisiunii. SÎMBATA, 7 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Cheia orașului. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.35 Tele-enciclopedia. 20.30 Film serial: Răzbunătorii. Cine e acel om? 21.20 Varietăţi în studio. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Petrecere cu lăutari la Piatra Neamţ. 22.30 Campionatul european de pati­naj artistic. Proba de dansuri. Transmisiune de la Leningrad 23.15 închiderea emisiunii.1 18.00 18.30 18.40 19.00 19.20 19.30 19.40 20.00 21.45 22.00 22.15 22.20 23.00 Judecată (r):

Next