Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)
1970-02-01 / nr. 607
Pag. 5 Filme pe care le vom vedea „Doi bărbaţi pentru o moarte“ într-una din sălile de postsincron ale studiourilor cinematografice din Buftea au început să curgă pe ecran bucăţile în care a fost fărâmiţat în copii de lucru, denumite „bucle", viitorul film care, deocamdată, are titlul „Doi bărbaţi pentru o moarte". Aproape toată vara, în centrul Transilvaniei, regizorul Gh. Naghi, operatorul Nicu Stan şi echipa lor au cules imagini pentru întîmplările povestite de scenariul literar al lui Sütő András. Către sfîrşitul celui de al doilea război mondial, intr-un sat din Transilvania, un sătean, Demeter, e dus de către ocupanţi spre locul de execuţie, bănuit că el ar fi arborat steagul tricolor pe turla bisericii. Sinsa-salvareeste denunţarea adevăratului făptaş, Pavel Costan. Are toate motivele să facă acest lucru: se duşmăneau de multă vreme, iubiseră aceeaşi fată, care se căsătorise cu cel din urmă. Ceea ce l-a interesat pe regizor se pare că a fost, mai puţin finalul, cu lupta dusă în sufletele eroilor săi, în conştiinţa lor, dacă în condiţii extreme va acţiona ura cerută de cercurile diriguitoare de-atunci sau, înainte de toate, vor rămîne oameni. Reîntîlnim în acest film un interpret care răspîndeşte pe ecrane personaje diferite şi complexe, surprinşind de fiecare dată pe spectator şi silindu-l să se întrebe ce-i rezervă pentru data viitoare: Ilarion Ciobanu. Dîrz în „Aşa s-a născut legenda", rămîne de neuitat în GERULA din „Columna" unde umbreşte prezenţa unor actori ca Johnson şi Amedeo Nazari, se relevă în „Baltagul", unde are o singură prezenţă, dar pe care o va reţine oricare spectator. In toate filmele este un om zămislit din pămîntul acestei ţări, care cînd unde hăuie văile, iar cînd se supără vuiesc pădurile, pare o stîncă vie, ruptă din Carpaţi, in inima căreia se zbat bucuriile şi necazurile omului simplu, de veacuri, de pe acest tărîm. Aşa apare şi-n acest film deşi rolul vieţii şi posibilităţilor sale încă nu s-a scris. S-au spus şi se spun multe despre Ilarion, dar nimeni, niciodată nu i-a contestat talentul şi — mai presus de toate — OMUL care pulsează în el. Mai tot timpul perioadei de filmare la „Doi bărbaţi pentru o moarte", atunci cînd nu era în cadru, a stat în apropierea aparatului, urmărind jocul colegilor şi venind cu preţioase sugestii. Cine-l vede pe ecran, cu greu ar putea bănui că în spatele acestei mustăţi şi frunţi încreţite gîlgîie o fantezie debordantă care se revarsă - înproză sau in stihuri- de o deosebita căldură. . . in fiecare film el e un altul. Aşa pare a fi şi în „Doi bărbaţi pentru o moarte" şi totuşi este acelaşi interpret care-şi croieşte încet dar sigur drumul spre stelele ecranului, chiar peste hotarele ţării. EL. VOICULESCU Ilarion Ciobanu în rolul lui Pavel Costan din filmul „Doi bărbaţi pentru o moarte“ cuvinte încrucişate ■ țtsî* • 4. svî... • Orizontal: 1. De neclintit... (pl.) 2. Aicea te poţi îneca ... — Te ridică in slavă! (pl.) — Strigă în . .. cămară! 3. Netezi. — Culme în ... palmă! — Carbonat de plumb. 4. Cu vîrf şi îndesat! — Timp de o ora ... — Scumpa noastră ţară. 5. Dată pe afară! 6. Literă ebraică. — Mafalda de la început... — Magazin... duminical Navigator portughez, (sec. XV). 7. Apărut pe neașteptate. — Pune viza... 8. Spumos și renumit! — Fotoliu! 9. Intre paranteze... 10. Dublează... — Localitate în Brazilia. — întinde pielea... la Eseuri. — Pat... răvășit! 12. Sînt puternici, dar stau în banca lor! —• Diminutiv feminin. — Bătrînul lui Shakespeare... 13. înaintea industrializării țării... Vertical: 1. Nu intră în calcule... 2. Ca la moară ... — Brîulețul nostru ... 3. Visare ... ■— Companie mică! 4. Bătrînul... — Scris de mină — (pl.). 5. Inedite. — Confidenţă în... intimitate! — Pus bine! 6. Eduard cel mic! — Vîrf de cretă! — Speranţă ... 7. Scrieri moderne ... 8. Barem ... •— Primele rafturi... 9. Argint din... magazin! — Fără aer... 10. Conjugat cu lichidele... — îngheţat... tun! — Calcin... culcuş! 11. Adunarea croitorilor... sibieni! 12. Aceasta-i la... ţară! — Se înmulţeşte prin... (n) ouă! 13. Şi în sfîrşit... excepţionale! IOAN ROMAN Cabana „Clăbucet sosire“ din Predeal 1 2 3 4 S 6 7 8 9 to ti 12 15 7 5 k 5 6 m 7 m 8 5 1 IO ■ N 12 iii ii DIN ISTORIA TURISMULUI IN JUDEŢUL SIBIU.WWAWAWAWW Dorinţa de a străbate locuri necunoscute, de a pătrunde cît mai adînc în mijlocul naturii, de a-şi lărgi mereu cunoştinţele, a preocupat pe fiecare om, din cele mai îndepărtate timpuri, dar cu greu s-ar putea marca momentul apariţiei turismului ca un element de sine stătător. Crestele Făgăraşului, clinurile domoale ale Munţilor Cibinului, bogate în păduri şi păşuni brăzdate de rîuri de munte, care în cursul lor au favorizat dezvoltarea unor aşezări etnografice şi centre industriale, au atras din vremuri vechi oieri, lemnari, vînători, negustori şi călători. Aceştia pot fi consideraţi pionierii turismului în judeţul Sibiu. Trecutul a dat judeţului Sibiu o bogăţie incredibilă de monumente şi locuri de interes turistic. Pretutindeni sunt presărate localităţi cu urme dace, romane, biserici, case memoriale, muzee, în care se văd mai bine produsele geniului artistic al strămoşilor. O dată cu construirea hotelului „împăratul romanilor", în anul 1772, cunoaşterea judeţului de către negustori şi călători prezintă începutul unui capitol în economia hotelieră Şi Un mijloc de răspîndire a bogăţiilor turistice din judeţ. Locurile atractive din judeţ încep să fie tot mai căutate, şi din această mişcare, în 1880 se înjghebează o organizare turistică — Societatea Carpatină a Saşilor din Sibiu — care pregăteşte primele vetre turistice pentru citadinii sibieni în Munţii Făgăraşului şi Cibinului, construieşte casele de adăpost de la Negoi şi Prejba, 1881, Casa turiştilor, din Păltiniş, 1894. Tot ea, in 1894, înfiinţează şi prima ţioştă particulară din tara noastră in zona de munte a Păltinişului, în 1904 construieşte cabana Bîlea-Lac şi Bîlea-Cascadă, iar in 1926 Urlea ete. Societatea Carpatină S.K.V. număra în 1940 aproximativ patru mii de membri. Pentru promovarea turismului national, in anul 1936 ia fiinţă în ţară O.N.T., din îndemnul lui Emil Racoviţă, iar în 1937, in Sibiu, se inaugurează primul birou de informaţie şi propagandă turistică, cu sediul în clădirea în care se află şi în prezent. O altă asociaţie înfiinţată pentru a dezvolta turismul în judeţ a fost Touring-Clubul României, care, a dat o importanţă deosebită dezvoltării dragostei pentru natură şi dorinţei de cunoaştere a ţării de către tineret. în scopul de mai sus s-au constituit mai multe secţii în ţară, printre care: secţia Sibiu — la 7 aprilie 1938 — înglobînd în activitate teritorii din raza Munţilor Făgăraşului, Cibinului şi masivului Cozia. în această perioadă secţiile au contribuit şi la mărirea casei Surul, la începerea lucrărilor casei Bărcaciu, în 1946, la construirea şi marcarea de drumuri şi poteci în regiunea muntelui Suru şi a staţiunii Păltiniş, pe care, în parte o arendează de la S.R.V. în anul 1940. Ele construiesc o potecă pe plaiul Fruntea Moaşei, la casa Surul şi Tătarul, repară drurmurile în jurul staţiunii păltiniş. Pe cuprinsul judeţului au mai fiinţat pînă în anul 1949 „Societatea Turistică Brădetul", Societatea de turism din Sălişte, Societatea de turism din Poiana Sibiului şi Clubul Alpin Român cu o activitate mai îndelungată. După al doilea război mondial, O.N.T.-ul este organizaţia turistică care reprezintă sinteza tuturor eforturilor punînd în valoare prerogativele turistice ale judeţului şi preluînd baza materială a tuturor asociaţiilor amintite, iar turismul capătă un caracter popular. Cîteva cifre sunt suficiente pentru a concretiza fluctuaţia turistică din cuprinsul judeţului: în 1969 numărul turiştilor la excursii montane este cca. 50 000 mii, numărul participanţilor la odihnă şi tratament — 10 000, numărul participanţilor la:excursii în străinătate — 6 000, din care excursii internaţionale organizate — 1 000, iar excursii internaţionale pe cont propriu — 5 000; numărul turiştilor români sosiţi în judeţ şi deserviţi de agenţie — 25 000; numărul turiştilor străini deserviţi de agenţie —■ 40 000. Dezvoltarea impetuoasă a turismului în judeţ a atras după sine necesitatea înfiinţării unor noi organisme care au menirea să stimuleze funcţiile educative ale acestei mişcări. Printre acestea se numără: Biroul de turism pentru tineret şi Automobil-Club Român. Perspectivele turismului in judeţ înscriu noi construcţii hoteliere, cabane reamenajate, asigurînd condiţii îmbunătăţite de cazare şi deservire, noi trasee şi baze sportive, accelerînd astfel, pulsul vieţii turistice a judeţului. NICOLAE DENEŞ OZAIC Datoriile împăratului Tocmai la încheierea „anului Napoleon“ (două secole de la naşterea celebrului corsican), statului francez i-a a fost prezentată.-o piperată notă de plată: Comuna Bourg Saint-Pierre, din cantonul elveţian Wallis, cere guvernului francez să plătească datoriile pe care Napoleon le-ar fi contractat in preajma campaniei sale din Italia. Un avocat, purtătorul de cuvint al acestei comune, a evaluat datoriile lui Bonaparte la nici mai mult, « MOZAIC nici mai puţin de 150 milioane franci elveţieni... Michele Morgan — chimist!Se continuă astăzi să fie in Franţa una din cele mai solicitate actriţe dle teatru, are o a doua pasiune: chimia cosmetică. De patru ani, ea lucrează intens în laboratoarele proprii, experimentînd, împreună cu alţi specialişti cosmeticieni, creme şi tonice noi de faţă. La începutul acestui an, magazinele de specialitate au expus prima serie de produse cosmetice create de Michele Morgan. Filme la Festivalul de la Spoleto „Festivalul celor două lumi“, care are loc anual la Spoleto, Va cuprinde pe viitor, după cum a hotărît directorul Giancarlo Menotti, și un festival al filmului. Sub firma „Spoleto Cinema“, în fiecare an vor fi selecţionate filme din lumea întreagă care se evidenţiază prin tratarea artistică a unei probleme de actualitate. Se prevede şi decernarea unui premiu de regie. Organizarea festivalului „Spoleto Cinema“ a fost încredinţată lui Luchino Visconti şi criticului de film Gian Luigi Rondo. Din comitetul de organizare fac parte Federico Fellini, Franco Zeffirelli şi scenaristul Suso Cecchi d'Amico. Medicament din măsline Cercetătorii unei firme de medicamente din Washington au anunţat obţinerea unei substanţe din extrase de măsline, care atacă embrionul unui mare număr de viruşi, distrugînd astfel germenul bolii. Experienţele pe animale au arătat că printre aceşti viruşi se numără şi cel al gripei. Primele experienţe efectuate pe om cu noua substanţă, în doze de altfel mici, au arătat de asemenea inexistenţa oricăror reacţii secundare nefavorabile organismului omului. Dezlegarea careului „VREME DE IARNĂ“ apărut în ziarul nr. 601 din 25 ianuarie 1970 1. — MASTER — GER. 2. VÎNT — TOPITĂ. 3. ÎNȚEPENIT — C. 4. SCALAR — O — DI. 5. CIRUS — ASCET. 6. ONCTUOȘI — GU. 7. LOTERIE — PER. 8. ÎȘI — IERBURI. 9. T — CO — R — URA —. 10. OMETI -- T — CTA. 11. RA — CASATE — P. 12. ÎNMĂRMURITĂ. TRIBUNA' cmUTJLUl $AH 250. ANDREI N. DIKUSAROV Novosibirsk: (U.R.S.S.) Recomandată la concursul nostru tematic. 244. Jocul aparent, care ne reţine atenţia în poziţia iniţială, este bazat pe autoblocarea câmpurilor c5 şi d5: 1.... C5 2.Dd2X şi 1------Td5 2. Db4X. Acest joc se realizează în cursa 1.Te31? (cu am. 2.Td3X), care este respinsă prin 1.. .. Nil! 2.?X. Același ,joc are loc și în cadrul încercării l.Te6!? (cu am. 2.De5X), care este respinsă de data aceasta prin 1.... Cc6! 2.ÎX. O nouă fază este reprezentată de cursa l.Ce4!? (cu am. 2.Dc5X). Apărările împotriva noii amenințări sunt însoţite de autoblocarea cîmpurilor d5 şi e5: 1.. . .Td5 2. D:aix (un mat nou in comparaţie cu matul din faza anterioară la autoblocarea aceluiaşi cîmp) şi 1... .Te5 2.D:d2X (matul cunoscut de la faza anterioară, insă ca răspuns la autoblocarea cîmpului că). Această cursă este respinsă prin 1.... Ca6! 2.?X. Soluția 1.CeSt (cu amenințarea schimbată din nou — 2.Cf5X) reprezintă ultima fază. Acuma, la autoblocarea cîmpului e5, se dă matul care a urmat, în prima fază, la autoblocarea cîmpului d5:----- Te5 2. Cb4X. Iar la autoblocarea cîmpului c5 apare matul de la faza a doua la autoblocarea aceluiași cîmp d5: 1___ c5 2.D:alx. Variante secundare: 1. ... Ce7 2.Ce6X, 1___CdS 2,Dd5X, 1_____g3 2.C13X, 1,... dlD+ 2.T:dlX, 1___ T:e3+ 2.f:e3X. In cele trei curse și în soluție are loc un joc analog cu autoblocarea a cîte două cîmpuri din zona R negru de pe orizontala a 5-a. O concepţie originală, cu unjoc tematic bogat, o poziţie uşoarâ şi estetică şi, în fine, Cheia de loc evidentă sunt calităţile acestei lucrări magistrale. 245. Soluţia I: l.Ce5 Lc8~c3 2.Dh7 Lc3—C5 3. Ng3 Lc5—I5 4.Ci7 Lf5—IfX! Soluţia II: l.Dh7 Lc5 2.Ng8 Lc7 3.Ce5 Lf4 4.Cf7 Lf8X! 246. l.dSC! Na4 2.Ce6 Ne8 3.f:e8C! c(e,g):d(f)2X! Cursa asimetrică: l.f8C? 1.f8C? Nh5 2.Ce6 Ne2! 3.? A. Nagy (Bucureşti) propune un „gemen asimetric" prin adăugarea a doi pioni albi la a3 şi h6 şi a unui negru la a4, cu următoarea soluţie: l.f:e8D-1 Rf6 (1___Rd6 2.d8D+ Rc5 3.d3!) 2.d8N+! Rf5 3.f3! c(e):d2X. 247. l.Dg2! (unicul cîmp de pe care D neagră nu va fi in măsură să împiedice matul din amenințare) Cdb5 (cu am. 2___ Cc7X) 2.N:e5 (Na5, Th7) NeS(Td4, C:c3)X. Alte retrageri ale D. negre fac problema insolubilă: l.Da(c)2? Cdb5 2.D:b3! ?x, l.Dd2(f3)? Cdb5 2.Th7! ?X, l.Df2(g4, îi)? Cdb5 2.Na5(e5,D:c4)! ?X După cum observă unii din dezlegătorii noștri, aceasta este o problemă obișnuită cu matin 2 mutări, în care este introdusă o figură neagră (D) de prisos (dăunătoare, neeconomică!). Cu problema de mai sus (247) încheiem semestrul II al anului 1969. In rubrica viitoare vom publica situația punctajului la concursul nostru permanent. A.F.I. Miss monstru“ Prin metodele cu care Occidentul se străduie să reliefeze frumuseţea feminină se numără şi cunoscutele competiţii pentru titlul de „Miss Univers", la care concurează stelele naţionale ale frumuseţii şi feminităţii. A intrat chiar şi în tradiţia marilor oraşe organizarea de concursuri pentru missurile lor, aşa cum se procedează şi la Tokio. Aici a avut loc recent concursul pentru „Miss Intermnaţional" şi în cartierul său central, Ginza, s-au perindat sub privirile publicului pretendentele la titlu. Inventivitatea japonezilor a mers însă mai departe decit în alte părţi deoarece s-a organizat şi un concurs pentru alegerea unei „Miss monstru". La această competiţie, participantele se puteau prezenta apelînd la o întreagă recuzită de costume, măşti care mai de care mai groteşti. Şi a cîştigat o... îneîntătoare fată japoneză, Mari Suzuki, sub înfăţişarea unei pisici îngrozitoare. Acest concurs original, şi, probabil, primul şi ultimul care s-a ţinut în lume a avut loc la teatrul de vaudeville Suchirotei din Ningyocho, în Tokio, sub patronajul vestitului reaim vechi japonez, Kabukiza. Concursul a fost organizat pentru a face publicitate unei viitoare premiere cu stafii și strigoi „Yotsua Kaiden" din repertoriul clasic japonez. Anul III, nr. 607 apnim grafică de HORST ZAY „Adolescenţă“ A N£'€f.03£ SPUNE-MI te rog. Este adevărat că Smith este aiit de bogat? — $i Încă cum. Are un Rembrandt, un Goya, un Velasquez și un Mercedes, nou-nouţ. — Măi, măi! Patru automobile In zilele noastre ... Ăsta trebuie să fie putred de bogaţi O DOAMNĂ se adresează soțului ei In timpul concertului: — John, ia te uită, domnul de acolo a adormit. — Dar bine iubito, pentru ca să-mi spui asta trebuia să mă trezești? LA TRIBUNAL: Judecătorul (către un minor care furase) — Nu te-ai gindit la sărmanul d-tale tată cind ai făcut spargerea în magazinul de confecții? Acuzatul: Ba da, domnule judecător! M-am gindit şi la tata dar n-am găsit acolo nimic care să i se potrivească. DOI NEBUNI intră în sala de spălat rufe şi se opresc în faţa a două maşini de spălat automate în plină acţiune. O oră mai tîrziu unul din ei spune celuilalt: — Hai să plecăm. La televizoarele astea e un program stupid. CUNOŞTI istoria bîlbiitului care sughiţa? — Nu. — Ți-o spun altă dată, pentru că nu se termină niciodată. MACINTOSH, un scoţian, intră la o farmacie şi întreabă: — Puteţi să reparaţi o perie de dinţi căreia i-a căzut jumătate din păr? — E mai convenabil d-le să cumpăraţi o perie nouă, răspunde farmacistul. — Asta ar însemna risipă de bani. Minerul periei mai e încă întreg — replică scoţianul. — Dar Dar o perie nouă vă costă 11 pence şi reparaţia celei vechi 9. Ce preferaţi? — Nu ştiu! Trebuie să comunic asta prietenilor mei — pentru că peria asta de dinţi aparţine clubului nostru. UN PUI de arici a pornit să descopere lumea. Dar la căderea nopţii, micuţului temerar a început să-i fie frică, incercînd zadarnic să regăsească drumul pe care venise, se izbeşte la un moment dat de un cactus şi exclamă fericit: — Tu eşti, mamă? MAMA, adresîndu-se fiului: — Papagalul a dispărut din colivie, știi cumva pe unde ar putea fi? — Nu, dar acum zece minute am auzit clinele vorbind ... PROGRAMUL TV LUNI, 2 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Pintea Viteazul. 18.20 Confruntări — Liceenii. Petele şi băieţii. 18.50 Corul sindicatelor din municipiul Bucureşti — primă audiţie de muzică corală. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Muzică populară românească. 19,40 Reflector. 19,50 Anunţuri — Publicitate. 19,55 Roman foileton. Mîndrie şi prentre metronom şi cronometru — emisiune-concurs. 22,05 Agenda politică. 22,15 Canţonete. 22,25 Telejurnalul de noapte. 22,35 Scena — emisiune de actuali-» tate şi critică teatrală. 23.00 închiderea emisiunii. MARŢI, 3 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor. Universal şotron. 18.30 Anchetă economică. Pe calea ferată. 18.55 Anunţuri — Publicitate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Atomul, această necunoscută. 19.55 Anunțuri — Publicitate. 20.00 Galeria instrumentelor populare (Interviziune). 20.30 Medalion Orson Welles. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Teleglob. Danemarca — film. 22.30 Recital în alb și negru. 23.00 Inchiderea emisiunii. MIERCURI, 4 FEBRUARIE Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Un gînd pentru voi. O meserie pentru voi. Caligrafia tiparului. Desene animate. Piese muzicale celebre în ritmuri noi. Telejurnalul de seară. Actualitatea în economie. Avanpremieră. Elevul din Năsăud. Telecinemateca. Idiotul. Varietăţi pe peliculă — şlagăre ungureşti. Telejurnalul de noapte. Anunţuri — Publicitate. Salonul literar al televiziunii. Succesele literare ale anului 1969. Amfitrion: N. Balotă, închiderea emisiunii. JOI, 5 FEBRUARIE 17:30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.05 Film serial: Aventură în munţi (X) Alarmă. 18.30 Mult e dulce şi frumoasă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.30 Campionatul european are patinaj artistic. Proba de figuri libere perechi. Transmisiune directă de la Leningrad. 20.30 Prim plan. Constantin Bobescu. 21.00 Seară de teatru. Orlando Furioso — de Lodovico Ariosto. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Anunţuri — Publicitate. 22.20 Seară de balet. 22.40 Cronica ideilor. Criteriile eficienţei în cercetarea sociologică. 23.00 închiderea emisiunii. VINERI, 6 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Consultaţii pentru elevi. Limba română (cl. a Xll-a). Temă recapitulativă. Trecutul de luptă al poporului român oglindit în operele studiate (plan de tratare). 17.20 Chimie (clasele XI—XII). Tema:, Tipuri de reacţii în chimia neorganică. 17.40 Tele-cinema pentru elevi. Cetăţi feudale pe teritoriul patriei noastre (istorie — clasa a VIII-a —a Xll-a). 18.00 Lumea copiilor. Biblioteca lui Aşchiuţă. 18.25 Actualitatea în economie. 18.45 Muzică populară la cererea telespectatorilor. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.30 Mai aveţi o întrebare? 20.45 Muzică uşoară pe 16 mm. 21.15 Cadran — emisiune de actualitate internaţională. 21.45 Telejurnalul de noapte. 21.55 Campionatul european de patinaj artistic. Proba de figuri libere femei. Transmisiune de la Leningrad. 22.30 închiderea emisiunii. SÎMBATA, 7 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Cheia orașului. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.35 Tele-enciclopedia. 20.30 Film serial: Răzbunătorii. Cine e acel om? 21.20 Varietăţi în studio. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Petrecere cu lăutari la Piatra Neamţ. 22.30 Campionatul european de patinaj artistic. Proba de dansuri. Transmisiune de la Leningrad 23.15 închiderea emisiunii.1 18.00 18.30 18.40 19.00 19.20 19.30 19.40 20.00 21.45 22.00 22.15 22.20 23.00 Judecată (r):