Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)
1970-03-01 / nr. 631
V^17 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, Mrjl-VA I krtMMHMI ORGAN AL1 COMITETULUI TUDETEAN STBTU AL1 P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III, nr. 631 Duminică, 1 martie 1970 4 pagini 30 bani . instaurarea primului nostru guvern democratic Un sfert de de 6 MARTIE 1970 File din istoria unor ample lupte politice Insurecţia naţională antifascistă din august 1944, care a marcat începutul revoluţiei populare şi a Inaugurat o nouă eră In dezvoltarea României, a constituit un moment de cotitură in desfăşurarea ulterioară a luptei maselor, a reprezentat o uriaşă declanşare de forţe şi o şcoală revoluţionară în vederea luptelor pentru făurirea unei vieţi noi. Din mişcarea antifascistă şi de eliberare naţională s-a dezvoltat nemijlocit o puternică luptă revoluţionară, care, în perioada ce a urmat, a cuprins tot mai largi pături sociale pentru înfăptuirea unor profunde transformări în viaţa politică, economică şi socială a ţării, pentru desăvîrşirea eliberării teritoriului naţional de sub dominaţia hitleristă şi horthistă. Sub conducerea Partidului Comunist Român, clasa muncitoare, ţărănimea, masele largi populare, au constituit factorul hotărîtor al evoluţiei României, determinînd prin acţiunile loc modificări continue în raporturile politice în defavoarea forţelor reacţionare. In acele condiţii, dovedind o înaltă competenţă, hotărlre şi spirit de răspundere, Partidul Comunist Român a organizat eforturile ţării pentru sprijinirea frontului antihitlerist, a condus marile bătălii împotriva reacţiunii şi a claselor exploatatoare, orientînd lupta maselor populare în direcţiile hotărîtoare ale dezvoltării procesului revoluţionar. Partidul a reuşit să unească şi să organizeze principalele forţe ale naţiunii, marea majoritate a poporului, în jurul unei largi platforme politice, ale căror elemente esenţiale erau: exproprierea moştenirii şi împroprietărirea ţăranilor, democratizarea vieţii politice, sprijinirea frontului antihitlerist, reconstrucţia economică a ţării. Masele largi populare din oraşul şi judeţul Sibiu, alături de forţele democratice şi progresiste ale întregului popor român, în frunte cu comunştii, s-au integrat în lupta revoluţionară pentru traducerea în viaţă a dezideratelor naţionale , corespunzătoare etapei istorice respective cuprinse în platforma politică a P.C.R. Răspunzând apelurilor P.C.R., încă din primele zile ale lunii septembrie 1944, muncitorii din fabricile, uzinele şi întreprinderile sibiene şi-au ales comitete de fabrică, care să sprijine desfăşurarea producţiei, să combată actele de sabotaj ale capitaliştilor şi să apere interesele lucrătorilor. Concomitent, se desfăşoară acţiunea de organizare a organizaţiilor sindicale, în care scop în judeţ a luat fiinţă Comisia de organizare a sindicatelor. După organizarea în sindicate a lucrătorilor tipografi, metalurgişti, textilişti, pielari, tramvaişti, energeticieni, ceferişti, forestieri, ale salariaţilor de la poştă, instituţii publice, sănătate, a lemnarilor şi constructorilor, pe la sfîrşitul lunii decembrie 1944 au luat fiinţă sindicatele croitorilor, frizerilor, ospătarilor, incît la 14 ianuarie 1945, ele cuprindeau 120130 de salariaţi. Refacerea întreprinderilor, sprijinirea frontului prin creşterea producţiei, combaterea şi înlăturarea actelor de sabotaj, a constituit o preocupare constantă a luptei maselor populare sibiene. In articolul „Sindicatele şi producţia", publicat în ziarul „România viitoare" din 15 ianuarie 1945, masele de lucrători erau chemate să-şi intensifice eforturile pentru creşterea producţiei în vederea sprijinirii frontului antihitlerist şi refacerii economiei naţionale. în acest scop, sindicatul metalurgist de la uzinele „Rieger" a organizat o colectă de obiecte şi bani. Cu acea ocazie, muncitorii au donat suma de 50 000 lei pentru nevoile frontului. Tot lucrătorii de la „Rieger" au hotărît, în adunare generală, la 25 septembrie, să efectueze săptămînal cîte 11 2 ore muncă patriotică. La rîndul lor, muncitorii din alte întreprinderi, ţ iabii şi intelectualii din judeţul Sibiu au colectat pentru front obiecte de îmbrăcăminte şi sume băneşti. Nenumărate acţiuni de luptă au organizat masele populare sibiene pentru combaterea actelor de sabotaj din partea patronilor, înlăturarea din uzine şi fabrici a elementelor legionare şi fasciste, defascizarea aparatului de stat. Pentru combaterea speculei, începind cu 10 ianuarie 1945, sub conducerea comuniştilor sibieni, s-au creat comitete cetăţeneşti, pe cartiere. Un aport însemnat în această acţiune l-au avut organizaţiile sindicale, comitetele de fabrică, Uniunea Patrioţilor şi organizaţiile Frontului Plugarilor. Pe măsură ce elementele reacţionare din guvernele ce s-au succedat la cîrma ţării, de la 23 august 1944 pînă la începutul lui martie 1945 se ridicau împotriva înfăptuirii platformei politice a P.C.R., masele muncitoare, conduse de comunişti, s-au ridicat cu tot mai multă dîrzenie pentru realizarea prin luptă a transformărilor înnoitoare şi crearea unui guvern democratic. După constituirea Frontului Naţional Democrat, la 12 octombrie 1944, un asemenea organism a luat fiinţă şi în judeţul Sibiu. Cu ocazia creării Frontului Naţional Democrat, în oraş şi în judeţ au avut loc puternice demonstraţii, cu care prilej masele populare îşi manifestau asentimentul faţă de coaliţia forţelor democratice şi platforma-program. Organele de presă locale au publicat numeroase materiale şi articole, prin care masele largi erau chemate să facă zid în jurul F.N.D. şi să desfăşoare acţiuni care să conducă la crearea unui guvern al forţelor democratice. Ziarul „România viitoare" din 1 februarie 1945 sublinia că numai „un guvern al F.N.D. asigură independenţa, securitatea şi propăşirea economică a statului român". Incepînd cu luna ianuarie 1945, adunările maselor populare, moţiunile şi telegramele de sprijin deplin trimise Consiliului F.N.D. au cunoscut o amploare deosebită. La 5 februarie 1945, în Piaţa Mare a oraşului s-au întrunit 10 000 de locuitori — muncitori, ţărani, intelectuali, pături mijlocii — care într-un glas cereau să vină la cîrma ţării un guvern F.N.D. Dezideratul: „Vrem guvern F.N.D.!" este repetat, trece din gură în gură, se amplifică şi cuprinde întregul oraş. Moţiunea, prezentată de prof. univ. C. Daicoviciu, prin care masele îşi arătau voinţa de a intensifica producţia pentru a (Continuare in pag. a IlI-a) Prof. PAUL ABRUDAN Grupul şcolar de petrol Mediaş. Instalaţia de foraj structural S 25, instalată în cadrul şcolii, foloseşte la practica elevilor claselor de sondori foraj, anul II. Iată-i pe cîţiva, grupaţi în jurul maistrului-instructor , Constantin Chndimcu, care le vorbeşte despre utilajul de manevrare a instalaţiei DIN SUMAR: • Gramatica şi pseudocriteriul întrebărilor • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... Pag. a II-a • La asaltul prefecturii judeţului Sibiu • Programul T.V. Pag. a IlI-a • ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a Produse din sticlă pentru export, realizate de „Vitrometan“ Media? Foto: Fr. MSS Pe şantierul Antrepozitului frigorific Sibiu IMPLICAŢIILE UNUI RITM NECORESPUNZĂTOR Situaţie asemănătoare cu cea de acum 14 luni Depozitul de ouă, deocamdată... depozit de materiale „Ploaie de interior“ Din nou optimism După aproape două luni de activitate, din acest an, lucrările de investiţii de pe majoritatea şantierelor judeţului nostru se desfăşoară într-un ritm care nici pe departe nu poate să ne mulţumească. Din datele centralizate la sucursala judeţeană a Băncii de investiţii, rezultă că pînă la data de 20 februarie planul principalelor şantiere (cele ale căror realizări se urmăresc în mod deosebit) a fost îndeplinit în proporţie de 4,6 la sută şi 6,5 la sută la construcţiimontaj. In comparaţie cu ceea ce ar fi trebuit să se obţină, aproape 14 la sută din planul anual, rezultatele de pînă acum sunt cu totul nesatisfăcătoare. „Principalele şantiere, ne informează A. Balaban, director adjunct la Sucursala Sibiu a B.I., au planificat în februarie cu mult mai puţin decît ar fi fost necesar pentru asigurarea unui ritm mediu fără să mai vorbim de faptul că trebuiau luate măsuri şi pentru recuperarea rămînerilor în urmă din ianuarie. Problema documentaţiei nu a fost rezolvată nici pînă acum la cîteva din şantierele cu pondere. Bunăoară, uzina „Independenţa“ nu a prezentat încă documentaţia pentru deschiderea finanţării şi de aceea despre realizări nu prea avem ce vorbi. De asemenea se menţin deficienţe în perfectarea documentaţiei pentru construcţia de locuinţe, la U.P.A.S., „Carbosin* Copşa Mică etc. Un aspect care trebuie semnalat din timp este faptul că la unele şantiere s-a planificat execuţia unui volum important de lucrări după expirarea termenului planificat de punere în funcţiune. Uzina „Automecanica“ Mediaş, de exemplu, are planificat în trimestrul IV, 25 la sută din plan, deşi la 30 septembrie obiectivele trebuie să intre în funcţiune. La şantierul fabricii „Record" s-au prevăzut lucrări în valoare de un milion lei şi în ultimul trimestru, deşi termenul de punere în funcţiune este trimestrul III*. Am trecut sumar în revistă cîteva din rezultatele nesatisfăcătoare de pînă acum, cîteva din deficienţele ce au caracterizat activitatea de Investiţii din această perioadă. Pentrua analiza mai amănunţit situaţia ne-am oprit asupra şantierului de la Antrepozitul frigorific Sibiu, şi nu întîmplător, înainte de ultima decadă a lunii februarie aiciera realizat doar 2,6 la sută din planul anual la total investiţii şi 6,5 la sută la construcţii-montaj. (Continuare în pag. a II-a) I. CREȚU PĂRINŢI Şl COPII Dac’ar şti să micuţa acuze ♦ — ar spune că tăticul ei, bătînd-o, nu-i schilodeşte numai trupul, — ar spune mămicăi că nimic nu-i mai ruşinos decît să-ţi părăseşti puiul, ar spune: „frăţiorului meu suferinţa-i este pernă şi leagăn nepăsarea (părinţilor)“ — ar spune tăticului, ar spune mămicăi: „Caria nu va uita...!“ Da. Caria cea de şase ani nu va uita ziua ori zilele acelea. Zile de februarie, cu zloată pe drumuri, cu cerul cenuşiu ca gîndurile ei schilodite de ameninţări, de certuri, de trivialităţi. A greşit, ducîndu-se, a crăpat capacul lăzii de la recamier. Ceea ce a urmat i-a picurat în suflet groază, oroare. Sfichiuitul curelei răsuna în aer cu pocnete. Peste căpşorul ei, peste obraji s-au abătut fulgere. Tatăl o batea turbat ca într-un ritual al sadismului. Sălbatic, neomenesc o bătea. La urmă, rănile alcătuiau un covor dens cu ţesătură roşie. Apoi s-au albăstrit. Pe faţa fetiţei stăruiau dungile vineţii. Catarama îşi săpase forma lată pe obrăjorul sting. Era, părea, un stigmat al neomeniei. Un tată capabil a-şi bate copila într-un mod pur şi simplu incalificabil?! Ce fel de tată eşti lui Anton Rybacki? Mi-ai spus că, de vreun an încoace, în casa dumitale circulă minciuna. Că ai vrut s-o dezrădăcinezi. Că pentru aceasta i-ai aplicat Cariei „corecţia" (aşa numeai bătaia aceea cruntă). Noi nu putem să nu spunem, de la început, că intenţia dumitale nu e rea. Dar mai spunem că mijlocul ales este sălbatic. Că fetiţa şi celălalt, băieţelul au nevoie, în primul rînd, de creştere şi nu numai de ... corecţii. Mi-ai mai spus, Anton Rybacki, că soţia îşi neglijează familia, că nu se poartă ca o mamă adevărată. Că după ceasul cînd ai bătut copila a plecat de acasă, că te-a lăsat cu cel mic şi fără un ban în casă. Soţia spune că a plecat de frică. Ameninţările cu bătaia, injuriile, ba chiar — incredibile— ameninţarea cu moartea ţi-au VICTOR DOMŞA (Continuare în pag- a II-a) 4. « Caria Pe marginea unei consfătuiri Fiecare kilogram de metal gospodărit cu grijă Măsuri energice, hotărîte Prin specificul fabricaţiei, uzina „Automecanica" Mediaş poate fi considerată o unitate mare consumatoare de metal. în aceste condiţii este firească preocuparea colectivului de specialişti pentru utilizarea cu o deosebită grijă a fiecărui kilogram din preţioasa materie primă, realizarea unor produse suple, de înaltă tehnicitate şi cu performanţe ridicate, în urma măsurilor luate se vor ridica performanţele tehnice şi economice ale celor 18 sortimente de autovehicule cu destinaţie specială, în primul rînd prin reproiectarea unor repere, subansamble şi ansamble. Pe această linie dintr-o confruntare de idei, organizată cu specialiştii de aici, a rezultat că există posibilitatea îmbunătăţirii caracteristicilor tehnice a autocarosatelor în condiţiile reducerii continue a consumului specific de metal. Îmbucurător este faptul că, în aceste prime două luni, colectivul uzinei „Automecanica" a descoperit noi direcţii clare de economisire a metalului, fapt care le permite reducerea consumului specific faţă de realizările anului trecut cu 318 tone. Dar nu se vor opri aici. în planul de măsuri (recompletat) s-au preconizat acţiuni precise, menite să garanteze realizarea necondiţionată a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Reţine atenţia faptul că la 21 produse de bază se vor aduce îmbunătăţiri constructive, iar 8 tehnologii de fabricaţie vor suferi modificări, calitative. Prin reproiectările ce se vor aduce cisternei pentru transportat carburanţi, a cisternei izoterme pentru transportat lapte, precum şi cazanului stropitoare cu plug şi perie, se vor economisi în acest an 67 tone metal, iar îmbunătăţirile tehnologice de fabricaţie, reproiectarea subansamblelor la cisterne vor permite, de asemenea, economisirea a 12 tone metal. Rezerve interne ce... invită Cu toate acestea, consfătuirea a reliefat pregnant existenţa a o serie de produse cu un consum mult mai ridicat decît cel înregistrat, la produsele similare fabricate în ţările avansate. Aşa cum sublinia ing. Kurt Siegmund, şeful serviciului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, aceasta este consecinţa unei proiectări largi, de multe ori nebazată pe calcul şi verificare practică, iar pe de altă parte ,datorită unor tehnologii depăşite. Consfătuirea a concluzionat că turnarea pieselor în cochilă, forjarea în matriţe închise a pieselor din oţel, înlocuirea unor piese obţinute din bare laminate cu piese obţinute prin turnare din oţel, sau turnarea de precizie a pieselor în modele uşor fuzibile sunt metode de trebuie extinse cu mai mult curaj în uzină, în acest an. Este necesar, de asemenea să se acorde o atenţie spomă realizării unor planuri ştiinţifice de croire a pieselor din tablă, precum şi aprovizionării cu formate optime, iar depozitarea materialelor şi subansamblelor să fie cît mai corectă spre a evita coroziunea. Şi toate acestea nu pentru că la uzina „Automecanica" indicele de utilizare ar fi nesatisfăcător (82 la sută în 1969) ci pentru simplul motiv că încă pierderile tehnologice la unele piese şi subansamble uzinate mecanice ca : pompe, reductori, cutii de distribuţie, transmisii cardanice, robinete, armături organe de asamblare şi montaj, conţin rezerve de utilizare superioară a metalului, de sporire a productivităţii muncii. Se poate şi mai bine într-adevăr acest lucru este dovedit şi de faptul că în primele două luni ale acestui an s-au înregistrat peste 30 inovaţii din care aproape jumătate vizează economisirea metalului. De asemenea, multitudinea izvoarelor de economisire încă nu au fost explorate. Inginerii Cornel Sancu, Ioan Raţiu arătau că, prin mici modificări, zestrea mare a S.D.V.-urilor poate fi larg utilizată. (Continuare în pag. a IlI-a) V. BOŢOG «continuare în gag.1. VIZITA (l TARA NOASTRA A NAVEI „APOLLO-1 Astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12“, împreună cu soţiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate românească pe temerarii astronauţi care au străbătut itinerariul Pămînt— Lună—Pămînt pe nava spaţială „Apollo-12“. în întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, primvicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Carafoli, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, astronauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sînt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun venit pe pămîntul ţării româneşti, a exprimat speranţa că ajungerea oamenilor pe lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmosului de către om, ci şi un impuls în dezvoltarea relaţiilor de cooperare între popoare, servind cauzei păcii şi progresului social. îngăduiţi-mi ca, în numele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, să vă adresez sincere felicitări şi urarea de a obţine noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumneavoastră, astronauţilor, soţiilor dumneavoastră şi celorlalte persoane care vă însoţesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oameni de ştiinţă români şi preocupările lor şi că va contribui, în acelaşi timp, la dezvoltarea prieteniei dintre poporul român şi poporul american. Mulţumind pentru primirea căi