Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)

1970-03-01 / nr. 631

V^17 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, M­rjl-VA I krtMMHMI ORGAN AL1 COMITETULUI TUDETE­AN STBTU AL1 P.C.R. ȘI AL­ CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III, nr. 631 Duminică, 1 martie 1970 4 pagini 30 bani . instaurarea primului nostru guvern democratic Un sfert de de 6 MARTIE 1970 File din istoria unor ample lupte politice Insurecţia naţională antifascistă din august 1944, care a marcat în­ceputul revoluţiei populare şi a Inau­gurat­ o nouă eră In dezvoltarea Ro­mâniei, a constituit un moment de cotitură in desfăşurarea ulterioară a luptei maselor, a reprezentat o u­­riaşă declanşare de forţe şi o şcoală revoluţionară în vederea luptelor pentru făurirea unei vieţi noi. Din mişcarea antifascistă şi de eliberare naţională s-a dezvoltat nemijlocit o puternică luptă revoluţionară, care, în perioada ce a urmat, a cuprins tot mai largi pături sociale pentru înfăptuirea unor profunde transfor­mări în viaţa politică, economică şi socială a ţării, pentru desăvîrşirea eliberării teritoriului naţional de sub dominaţia hitleristă şi horthistă. Sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân, clasa muncitoare, ţărănimea, masele largi populare, au constituit factorul hotărîtor al evoluţiei Ro­mâniei, determinînd prin acţiunile loc modificări continue în raporturile politice în defavoarea forţelor reac­ţionare. In acele condiţii, dovedind o înal­tă competenţă, hotărlre şi spirit de răspundere, Partidul Comunist Ro­mân a organizat eforturile ţării pen­tru sprijinirea frontului antihitlerist, a condus marile bătălii împotriva reacţiunii şi a claselor exploatatoare, orientînd lupta maselor populare în direcţiile hotărîtoare ale dezvoltării procesului revoluţionar. Partidul a reuşit să unească şi să organizeze principalele forţe ale naţiunii, marea majoritate a poporului, în jurul unei largi platforme politice, ale căror ele­mente esenţiale erau: exproprierea moştenirii şi împroprietărirea ţărani­lor, democratizarea vieţii politice, sprijinirea frontului antihitlerist, re­construcţia economică a ţării. Masele largi populare din oraşul şi judeţul Sibiu, alături de forţele democratice şi progresiste ale între­gului popor român, în frunte cu co­­munştii, s-au integrat în lupta revo­luţionară pentru traducerea în viaţă a dezideratelor naţionale , cores­punzătoare etapei istorice respective cuprinse în platforma politică a P.C.R. Răspunzând apelurilor P.C.R., încă din primele zile ale lunii septem­brie 1944, muncitorii din fabricile, uzinele şi întreprinderile sibiene şi-au ales comitete de fabrică, care să sprijine desfăşurarea producţiei, să combată actele de sabotaj ale capitaliştilor şi să apere interesele lucrătorilor. Concomitent, se desfă­şoară acţiunea de organizare a or­ganizaţiilor sindicale, în care scop în judeţ a luat fiinţă Comisia de organizare a sindicatelor. După orga­nizarea în sindicate a lucrătorilor tipografi, metalurgişti, textilişti, pie­­lari, tram­vaişti, energeticieni, cefe­rişti, forestieri, ale salariaţilor de la poştă, instituţii publice, sănătate, a lemnarilor şi constructorilor, pe la sfîrşitul lunii decembrie 1944 au luat fiinţă sindicatele croitorilor, frizeri­lor, ospătarilor, incît la 14 ianuarie 1945, ele cuprindeau 12­0130 de sa­lariaţi. Refacerea întreprinderilor, spriji­nirea frontului prin creşterea pro­ducţiei, combaterea şi înlăturarea actelor de sabotaj, a constituit o preocupare constantă a luptei mase­lor populare sibiene. In articolul „Sindicatele şi producţia", publicat în ziarul „România viitoare" din 15 ianuarie 1945, masele de lucrători e­­rau chemate să-şi intensifice eforturile pentru creşterea producţiei în vede­rea sprijinirii frontului antihitlerist şi refacerii economiei naţionale. în acest scop, sindicatul metalurgist de la uzinele „Rieger" a organizat o colectă de obiecte şi bani. Cu acea ocazie, muncitorii au donat suma de 50 000 lei pentru nevoile frontului. Tot lucrătorii de la „Rieger" au ho­­tărît, în adunare generală, la 25 sep­tembrie, să efectueze săptămînal cîte 11­ 2 ore muncă patriotică. La rîndul lor, muncitorii din alte întreprinderi, ţ­­ iab­ii şi intelectualii din judeţul Sibiu au colectat pentru front obiec­te de îmbrăcăminte şi sume băneşti. Nenumărate acţiuni de luptă au organizat masele populare sibiene pentru combaterea actelor de sabo­taj din partea patronilor, înlăturarea din uzine şi fabrici a elementelor legionare şi fasciste, defascizarea a­­paratului de stat. Pentru combaterea speculei, înce­­pind cu 10 ianuarie 1945, sub con­ducerea comuniştilor sibieni, s-au creat comitete cetăţeneşti, pe car­tiere. Un aport însemnat în această acţiune l-au avut organizaţiile sin­dicale, comitetele de fabrică, Uniu­nea Patrioţilor şi organizaţiile Fron­tului Plugarilor. Pe măsură ce elementele reacţio­nare din guvernele ce s-au succedat la cîrma ţării, de la 23 august 1944 pînă la începutul lui martie 1945 se ridicau împotriva înfăptuirii platfor­mei politice a P.C.R., masele munci­toare, conduse de comunişti, s-au ri­dicat cu tot mai multă dîrzenie pen­tru realizarea prin luptă a transfor­mărilor înnoitoare şi crearea unui guvern democratic. După constitui­rea Frontului Naţional Democrat, la 12 octombrie 1944, un asemenea or­ganism a luat fiinţă şi în judeţul Sibiu. Cu ocazia creării Frontului Na­ţional Democrat, în oraş şi în judeţ au avut loc puternice demonstraţii, cu care prilej masele populare îşi manifestau asentimentul faţă de coa­liţia forţelor democratice şi platfor­­ma-program. Organele de presă lo­cale au publicat numeroase materia­le şi articole, prin care masele largi erau chemate să facă zid în jurul F.N.D. şi să desfăşoare acţiuni care să conducă la crearea unui guvern al forţelor democratice. Ziarul „Ro­mânia viitoare" din 1 februarie 1945 sublinia că numai „un guvern al F.N.D. asigură independenţa, secu­ritatea şi propăşirea economică a statului român". Incepînd cu luna ianuarie 1945, adunările maselor populare, moţiuni­le şi telegramele de sprijin deplin trimise Consiliului F.N.D. au cunos­cut o amploare deosebită. La 5 fe­bruarie 1945, în Piaţa Mare a oraşu­lui s-au întrunit 10 000 de locuitori — muncitori, ţărani, intelectuali, pă­turi mijlocii — care într-un glas ce­reau să vină la cîrma ţării un gu­vern F.N.D. Dezideratul: „Vrem gu­vern F.N.D.!" este repetat, trece din gură în gură, se amplifică şi cuprin­de întregul oraş. Moţiunea, prezen­tată­ de prof. univ. C. Daicoviciu, prin care masele îşi arătau voinţa de a intensifica producţia pentru a (Continuare in pag. a IlI-a) Prof. PAUL ABRUDAN Grupul şcolar de petrol Mediaş. Instalaţia de foraj structural S 25, instalată în cadrul şcolii, foloseşte la practica elevilor claselor de sondori foraj, anul II. Iată-i pe cîţiva, grupaţi în jurul maistrului-instructor , Constantin Chndimcu, care le vorbeşte despre utilajul de manevrare a instalaţiei DIN SUMAR: • Gramatica şi pseudo­­criteriul întrebărilor • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... Pag. a II-a • La asaltul prefecturii judeţului Sibiu • Programul T.V. Pag. a IlI-a • ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a Produse din sticlă pentru export, realizate de „Vitrometan“ Media? Foto: Fr. M­SS Pe şantierul Antrepozitului frigorific Sibiu IMPLICAŢIILE UNUI RITM NECORESPUNZĂTOR Situaţie asemănătoare cu cea de acum 14 luni Depozitul de ouă, deocamdată... depozit de ma­teriale „Ploaie de interior“ Din nou optimism După aproape două luni de activi­tate, din acest an, lucrările de in­vestiţii de pe majoritatea şantierelor judeţului nostru se desfăşoară în­tr-un ritm care nici pe departe nu poate să ne mulţumească. Din datele centralizate la sucursala judeţeană a Băncii de investiţii, rezultă că pînă la data de 20 februarie planul prin­cipalelor şantiere (cele ale căror rea­lizări se urmăresc în mod deosebit) a fost îndeplinit în proporţie de 4,6 la sută şi 6,5 la sută la construcţii­­montaj. In comparaţie cu ceea ce ar fi trebuit să se obţină, aproape 14 la sută din planul anual, rezultatele de pînă acum sunt cu totul nesatisfăcă­toare. „Principalele şantiere, ne infor­mează A. Balaban, director adjunct la Sucursala Sibiu a B.I., au planifi­cat în februarie cu mult mai puţin decît ar fi fost necesar pentru asi­gurarea unui ritm mediu­ fără să mai vorbim de faptul că trebuiau luate măsuri şi pentru recuperarea rămî­nerilor în urmă din ianuarie. Pro­blema documentaţiei nu a fost rezol­vată nici pînă acum la cîteva din şantierele cu pondere. Bunăoară, u­­zina „Independenţa“ nu a prezentat încă documentaţia pentru deschide­rea finanţării şi de aceea despre rea­lizări nu prea avem ce vorbi. De asemenea se menţin deficienţe în perfectarea documentaţiei pentru construcţia de locuinţe, la U.P.A.S., „Carbosin* Copşa Mică etc. Un aspect care trebuie semnalat din timp este faptul că la unele şantiere s-a planificat execuţia unui volum important de lucrări după ex­pirarea termenului planificat de pu­nere în funcţiune. Uzina „Autome­­canica“ Mediaş, de exemplu, are planificat în trimestrul IV, 25 la sută din plan, deşi la 30 septembrie obiec­tivele trebuie să intre în funcţiune. La şantierul fabricii „Record" s-au prevăzut lucrări în valoare de un milion lei şi în ultimul trimestru, deşi termenul de punere în funcţiune este trimestrul III*. Am trecut sumar în revistă cîteva din rezultatele nesatisfăcătoare de pînă acum, cîteva din deficienţele ce au caracterizat activitatea de In­vestiţii din această perioadă. Pentru­­a analiza mai amănunţit situaţia ne-am oprit asupra şantierului de la Antrepozitul frigorific Sibiu, şi nu întîmplător, înainte de ultima decadă a lunii februarie aici­­era realizat doar 2,6 la sută din planul anual la total investiţii şi 6,5 la sută la con­­strucţii-montaj. (Continuare în pag. a II-a) I. CREȚU PĂRINŢI Şl COPII Dac’ar şti să micuţa acuze ♦ — ar spune că tăticul ei, bătînd-o, nu-i schilodeşte numai trupul, — ar spune mămicăi că nimic nu-i mai ruşinos decît să-ţi părăseşti puiul,­­ ar spune: „frăţiorului meu suferinţa-i este pernă şi leagăn nepăsarea (părinţilor)“ — ar spune tăticului, ar spune mămicăi: „Caria nu va uita...!“ Da. Caria cea de şase ani nu va uita ziua ori zilele acelea. Zile de februarie, cu zloată pe dru­muri, cu cerul cenuşiu ca gîndu­­rile ei schilodite de ameninţări, de certuri, de trivialităţi. A greşit, ducîndu-se, a crăpat capacul lă­zii de la recamier. Ceea ce a urmat i-a picurat în suflet groază, oroare. Sfichiuitul curelei răsuna în aer cu pocnete. Peste căpşorul ei, peste obraji s-au abătut ful­gere. Tatăl o batea turbat ca în­tr-un ritual al sadismului. Săl­batic, neomenesc o bătea. La ur­mă, rănile alcătuiau un covor dens cu ţesătură roşie. Apoi s-au albăstrit. Pe faţa fetiţei stăruiau dungile vineţii. Catarama îşi să­pase forma lată pe obrăjorul sting. Era, părea, un stigmat al neomeniei. Un tată capabil a-şi bate copila într-un mod pur şi simplu incalificabil?! Ce fel de tată eşti lui Anton Rybacki? Mi-ai spus că, de vreun an în­coace, în casa dumitale circulă minciuna. Că ai vrut s-o dezră­dăcinezi. Că pentru aceasta i-ai aplicat Cariei „corecţia" (aşa nu­meai bătaia aceea cruntă). Noi nu putem să nu spunem, de la început, că intenţia dumitale nu e rea. Dar mai spunem că mijlocul ales este sălbatic. Că fetiţa şi ce­lălalt, băieţelul au nevoie, în primul rînd, de creştere şi nu numai de ... corecţii. Mi-ai mai spus, Anton Rybacki, că soţia îşi neglijează familia, că nu se poartă ca o mamă adevăra­tă. Că după ceasul cînd ai bătut copila a plecat de acasă, că te-a lăsat cu cel mic şi fără un ban în casă. Soţia spune că a plecat de frică. Ameninţările cu bătaia, injuriile, ba chiar — incredibil­e— ameninţarea cu moartea ţi-au VICTOR DOMŞA (Continuare în pag- a II-a) 4. « Caria Pe marginea unei consfătuiri Fiecare kilogram de metal gospodărit cu grijă Măsuri energice, hotărîte Prin specificul fabricaţiei, uzina „Automecanica" Mediaş poate fi considerată o unitate mare consuma­toare de metal. în aceste condiţii este firească preocuparea colectivu­lui de specialişti pentru utilizarea cu o deosebită grijă a fiecărui kilogram din preţioasa materie primă, reali­zarea unor produse suple, de înaltă tehnicitate şi cu performanţe ridi­cate, în urma măsurilor luate se vor ri­dica performanţele tehnice şi econo­mice ale celor 18 sortimente de au­tovehicule cu destinaţie specială, în primul rînd prin reproiectarea unor repere, subansamble şi ansamble. Pe această linie dintr-o confruntare de idei, organizată cu specialiştii de aici, a rezultat că există posibilita­tea îmbunătăţirii caracteristicilor tehnice a autocarosatelor în condi­ţiile reducerii continue a consumu­lui specific de metal. Îmbucurător este faptul că, în aceste prime două luni, colectivul uzinei „Automecani­­ca" a descoperit noi direcţii clare de economisire a metalului, fapt ca­re le permite reducerea consumului specific faţă de realizările anului trecut cu 318 tone. Dar nu se vor opri aici. în planul de măsuri (re­­completat) s-au preconizat acţiuni precise, menite să garanteze reali­zarea necondiţionată a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Reţine atenţia faptul că la 21 pro­duse de bază se vor aduce îmbună­tăţiri constructive, iar 8 tehnologii de fabricaţie vor suferi modificări, calitative. Prin reproiectările ce se vor aduce cisternei pentru transpor­tat carburanţi, a cisternei izoterme pentru transportat lapte, precum şi cazanului stropitoare cu plug şi pe­rie, se vor economisi în acest an 67 tone metal, iar îmbunătăţirile tehno­logice de fabricaţie, reproiectarea su­bansamblelor la cisterne vor per­mite, de asemenea, economisirea a 12 tone metal. Rezerve interne ce... invită Cu toate acestea, consfătuirea a reliefat pregnant existenţa a o serie de produse cu un consum mult mai ridicat decît cel înregistrat, la pro­dusele similare fabricate în ţările avansate. Aşa cum sublinia ing. Kurt Siegmund, şeful serviciului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, aceasta este consecinţa u­­nei proiectări largi, de multe ori ne­bazată pe calcul şi verificare prac­tică, iar pe de altă parte ,datorită unor tehnologii depăşite. Consfătuirea a concluzionat că turnarea pieselor în cochilă, forja­rea în matriţe închise a pieselor din oţel, înlocuirea unor piese obţinute din bare laminate cu piese obţinute prin turnare din oţel, sau turnarea de precizie a pieselor în modele u­­şor fuzibile sunt metode de trebuie extinse cu mai mult curaj în uzină, în acest an. Este necesar, de aseme­nea să se acorde o atenţie spom­ă realizării unor planuri ştiinţifice de croire a pieselor din tablă, precum şi aprovizionării cu formate optime, iar depozitarea materialelor şi sub­­ansamblelor să fie cît mai corectă spre a evita coroziunea. Şi toate a­­cestea nu pentru că la uzina „Auto­mecanica" indicele de utilizare ar fi nesatisfăcător (82 la sută în 1969) ci pentru simplul motiv că încă pier­derile tehnologice la unele piese şi subansamble uzinate mecanice ca : pompe, reductori, cutii de distribu­ţie, transmisii cardanice, robinete, armături organe de asamblare şi montaj, conţin rezerve de utilizare superioară a metalului, de sporire a productivităţii muncii. Se poate şi mai bine într-adevăr acest lucru este dove­dit şi de faptul că în primele două luni ale acestui an s-au înregistrat peste 30 inovaţii din care aproape jumătate vizează economisirea me­talului. De asemenea, multitudinea izvoarelor de economisire încă nu au fost explorate. Inginerii Cornel Sancu, Ioan Raţiu arătau că, prin mici modificări, zestrea mare a S.D.V.-urilor poate fi larg utilizată. (Continuare în pag. a IlI-a) V. BOŢOG «continuare în gag.1. VIZITA (l­ TARA NOASTRA A NAVEI „APOLLO-1 Astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12“, împreună cu soţiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei Româ­niei. Avionul special cu care călăto­resc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate româ­nească pe temerarii astronauţi care au străbătut itinerariul Pămînt— Lună—Pămînt pe nava spaţială „Apollo-12“. în întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Mi­ron Nicolescu, preşedintele Acade­miei Republicii Socialiste Româ­nia, prof. Mihnea Gheorghiu, prim­­vicepreşedinte al Institutului ro­mân pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Carafoli, preşedintele Federaţiei Internaţio­nale de Astronautică şi alte perso­nalităţi ale vieţii ştiinţifice şi cul­turale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, astro­­nauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sînt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun ve­nit pe pămîntul ţării româneşti, a exprimat speranţa că ajungerea oamenilor pe lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuce­ririi Cosmosului de către om, ci şi un impuls în dezvoltarea relaţiilor de cooperare între popoare, ser­vind cauzei păcii şi progresului social. îngăduiţi-mi ca, în numele oa­menilor de ştiinţă din ţara noastră, să vă adresez sincere felicitări şi urarea de a obţine noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumnea­voastră, astronauţilor, soţiilor dum­neavoastră şi celorlalte persoane care vă însoţesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oameni de ştiinţă români şi preocupările lor şi că va contribui, în acelaşi timp, la dezvoltarea prieteniei dintre po­porul român şi poporul american. Mulţumind pentru primirea căi­

Next