Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)
1970-07-15 / nr. 745
Pag. 2 Cînd se lucrează după chef Ioan Veştemeanu, Maria Dăncăneţ, Vasile Bucşa şi alţi muncitori ai Combinatului textil Cisnădie, care locuiesc în comuna Sadu şi fac zilnic naveta spre locul lor de muncă, ne sesizează că şoferii care conduc autobuzele I.R.T.A. pe această rută nu respectă orele de plecare stabilite. Suntem informaţi totodată că plecarea autobuzelor nu se face din staţia din centrul comunei, ci din faţa casei în care sunt cazaţi şoferii. In ziua de 29 iunie cele două autobuze destinate transportului muncitorilor spre Cisnădie , după ce au făcut un concurs de viteză pe străzile comunei, au trecut pe lingă călătorii aflaţi în staţie şi nu au oprit. Oamenii au fost nevoiţi să alerge după ele pînă la marginea comunei unde şoferii au avut chef să oprească. Dacă aşa stau lucrurile e foarte posibil să-i vină cheful conducerii Autobazei T.A. Sibiu să „debarce" cîţiva din şoferii respectivi la o staţie prescrisă de Codul muncii. Cu lacăt p© cişmea Practic este incredibil şi totuşi lui Ioan Bejenaru, proprietarul imobilului din str. Gheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 23, i-a venit ideea de a pune lacăt la robinetul cişmelei din curte. Mai nou, în felul acesta vrea să-i determine pe chiriaşi sa se mute şi să-i elibereze spaţiul. Dar şicanele mai vechi, ca şi cea cu apa constituie infracţiuni locative, care ar putea duce într-un loc nu prea plăcut pentru cei ce le comit. Cînd proprietarul vrea să obţină spaţiu în plus e bine să citească Legea nr. 10/1939 care arată tot ce trebuie făcut în asemenea cazuri. Edilitar gospodăreşti • Mai mulţi cititori ai ziarului — I. Sfercoci, V. Constantin, un grup de cetăţeni domiciliaţi pe străzile Sebastian etc. — ne sesizează că pe străzile D. Angliei, 13 Aprilie, M. Sebastian, care sînt frecvent circulate atît de pietoni cit şi de mijloace de transport, nu se poate circula decit cu greutate din cauza noroiului. Se propune mai întâi pavarea trotuarelor pe aceste străzi; pe unele străzi vecine acţiunea aceasta a fost partial întreprinsa (I. Slavici, V. Alecsandri) şi acum trotuarele au petece foarte puţin arătoase de pămînt, sunt fără borduri şi fără asfalt sau beton. • „In momentul în care am venit în acest oraş am fost plăcut impresionat de frumoasa stradă Avrig, care include un viaduct, ce traversează parcul „Sub arini". Porţiunea este mărginită de două parapete joase construite din piatră albă“. Din păcate ne sesizează C. Vaverin din Bucureşti care ne-a vizitat oraşul, acest parapet este stropit de noroi şi frumoasa lucrare are un aspect deplorabil. Nu se poate altfel? Pentru integrarea lui Ioan Băilă Deputatul circumscripţiei electorale municipale Sibiu nr. 101 — Toma Moraru — şi secretara secţiei de tutelă de pe lingă Consiliul popular municipal — Aurelia Rigăl — ne informează cu justificată indignare că în urma unei anchete sociale întreprinse, au constatat că Ioan Băilă, din str. Sevastopol, 39, tată a patru minori, îşi maltratează soţia şi copiii; aproape zilnic se află sub influenţa băuturilor alcoolice, provoacă deseori scandaluri care atrag oprobiul vecinilor, a tuturor celor care asistă la asemenea secie. Oare colectivul întreprinderii de industrie locală, unde lucrează Băilă, nu are nimic de spus, nu poate influenţa pe acest soţ şi tată buclucaş să revină la o atitudine demnă, umană? Noi credem că da şi aşteptăm relatări privind integrarea lui Ioan Băilă în propria-i familie, în societate şi veşti mai bune despre comportarea sa faţă de copii şi soţie. Rubrică realizată de AL. CONSTANTINESCU . vs \s Is* s *s Is* s Is *\\\ \ Is* * s * N s* N *SV/; Pregătiri pentru „GIBINIUM 70” Un muzeu sătesc la Boita Varietatea ocupaţiilor a determinat de-a lungul vremilor formarea unei bogate vieţi spirituale în Boita. Desigur că astăzi, în virtutea realizării progresului social, o parte din procesele spirituale locale sunt încheiate din punct de vedere istoric, altele aduse de civilizaţia modernă luîndu-le locul. De aceea, iniţiativa cadrelor didactice de la Şcoala generală din Boita de a conserva într-un muzeu al satului valorile materiale şi spirituale existente este demnă de toată lauda. Acestea, împreună cu elevii, au pornit încă de la începutul anului şcolar o largă iniţiativă de a-i lămuri pe oameni să doneze obiecte care altfel s-ar fi degradat şi pierdut. Rezultatele străduinţelor lor sunt rodnice. Există în momentul de fata strînse la Boita piese care pot sta cu cinste în orice muzeu. Portul local poate fi reconstituit prin cojoacele, căciulile, pieptarele, costumele naţionale, interioarele caselor româneşti prin ţesături şi cusături (chindeauă, fete de pernă, feţe de mese etc.), dar şi prin obiectele de uz casnic din lemn, cuierele înflorate, ceramică cu valoare utilitară sau ornamentală, instrumente de prelucrare a linii şi confecţionare a ţesăturilor etc. O gamă bogată o formează obiectele de la stînă. Merită menţionată o icoană pe lemn, de la 1858, piesă foarte bine conservată. După câte ni s-a spus, satul mai are încă rezerve pentru completarea viitorului muzeu. în momentul de faţă, trei săli special amenajate, proaspăt vopsite, spaţioase, înzestrate cu suporturi date de Muzeul Brukenthal, sunt gata pentru a fi împodobite cu aceste frumuseţi. Muzeul satului Boita, care se va deschide în timpul „Cibiniumului”, va fi fără îndoială încă o acţiune locală cu semnificaţii patriotice. In vecinătatea lui vor răsuna apoi la iarnă din nou fluierele tăietorilor de lemne conduşi cu dragoste şi pasiune de învăţătorul Doroftei Boieriu. G. NISTOR P.S. — Ne facem o datorie de conştiinţă din a aminti aici câteva nume de inimoşi — poate cîndva o placă memorială le va păstra amintirea — care au muncit dezinteresat pentru edificarea acestei unităţi culturale: Nicolae Pătărău, Ana Balaban, Maria Neghină, Nicolae Cocă, Paraschiva Iuga, Maria Bănceu ş.a. i. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vremea rămîne în continuare frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. In cursul după-amiezii vor cădea averse slabe însoţite de descărcări electrice, avînd un caracter cu totul izolat. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13 şi 16 grade, iar maximele vor oscila între 26 şi 29 grade. SIBIU: PACEA: Dreptul de a te naşte (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Ultima dragoste (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Dansînd Sirtaki (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL; Joc dublu în serviciul secret (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Republica fetelor (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Timidul (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). POPULAR: Ghici cine vine la cină? (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Simpaticul domn „R" (orele 10,00; 16,00; 13,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Hanka (orele 18,00 si 20,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Marele șarpe (orele 17,00 si 19,00). COPSA MICA: POPULAR: Pensiune pentru holtei (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Cu mine nu, madam ! (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Fecioara care-mi place (orele 17,00 şi 19,00). " • - • • -1 Deschiderea emisiunii. 1 Universal-şotron. ,1 Enciclopedie pentru copii. î. Actualitatea în economie. Centrele industriale după un an de activitate. Anunţuri — publicitate. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Tele cinemateca. Viva Villa. Ora editorului. Desene animate. Gala marilor interpreţi români. Elena Cernea. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. M *m azi... azi... 18.00 18.05 18.30 19.15 II1,20 19.30 20.00 20.15 22.05 22.30 22.40 23.05 23.15 mm Cadru din filmul „Dreptul de a te naște“, care rulează la cinematograful PACEA din Sibiu TRIBUNA SIBIULUI Citeva din obiectele ele îmbrăcăminte şi ceramică veche donate de către cetăţenii din Boiţa pentru Muzeul sătesc, care va fi deschis în curînd în clădirea Căminului cultural din Boiţa Foto: FREINUSS film. Poezia obişnuitului Prima zi a săptămînii este pentru cinefili un spaţiu de tatonare prudentă a premierelor cinematografice. Dar, la proiecţiile de după-amiază, majoritatea spectatorilor cunosc despre ce e vorba, informaţi fiind de marele număr al amatorilor de matinee. Mai rămîne o parte a publicului care merge la risc, afişul, primul informator, fiind deseori alcătuit derutant. De aceea, vecinul meu de scaun se pregătea să savureze un film poliţist: afişul la Ultima dragoste, altfel sobru construit, expunea, sub figurile protagoniştilor, un revolver. Dar, despre afişe... Filmul cehoslovac Ultima dragoste are, mai ales, însemnele de nobleţe autentică ale inteligenţei cinematografice. Regizorul Jaroslav Bálik reliefează şi adânceşte materialul unui scenariu (Juri Otcenasek şi Jaroslav Bálik) care demonstrează încă o dată că drurnul poate captiva şi prin obişnuit, nu neapărat prin erori (cred că cineaştii noştri ar putea învăţa multe de aci, în acest sens). Fără această tratare foarte inteligentă, filmul putea rămîne o filă pe care, după ce ai citit-o apatic, o întorci plictisit, eventual bucuros că s-a terminat. Ultima dragoste are momente care puteau deveni jenante pentru spectator, dar care devin înălţimi artistice rafinate; ameninţarea melodramei e înfrîntă în beneficiul stării de drama autentică; ceea ce poate fi bănuit de balast se dovedeşte minuţiozitate strictă, necesara, încărcată de sensuri precise, iar eventuala ostentaţie e marcată sever, slujind cum se cuvine desenul psihologic. Există în Ultima dragoste o fascinantă forţă a relevării lirismului difuzat în comportamente şi obiecte, realizând o expresivitate artistică de maximă comunicare şi gust desăvîrşit.. Există în Ultima dragoste o imagine (semnată de Josef Ellik) care povesteşte degajat şi ales, câteodată voit nonşalant,, cfteodata fugind de rigorile cursivităţii stricte, dar întotdeauna în maximul folos al comunicării gîndului. Lucruri lipsite de importanţă se vizualizează surprinzător, căpătînd o funcţionalitate foarte precisă. Există în Ultima dragoste o muzică (Karel Mares) adăugînd fidel o dimensiune inefabilă atmosferei, prezentă cu discreţie, dar imposibil de neremarcat şi executată cu puritate şi perfecţiune tehnică. Cred că filmul Ultima dragoste a fost scris, gîndit şi realizat de nişte îndrăgostiţi sinceri. RAREŞ CORNEA N IsIs V* s* s I li I * sVI VI* sIsIsVI IsIs * Terenurile de fotbal cu o lună înaintea noului campionat Vacanţa fotbaliştilor divizionari B şi C, precum şi a celor din campionatul judeţean, municipal şi de juniori, va ţine pînă la începutul lunii august. De la 15 august se reia noua ediţie, a 52-a, a campionatului naţional. Am întreprins un raid ,anchetă cu o lună înaintea noului campionat spre a vedea ce s-a făcut sau ce urmează să se facă pentru ca terenurile de fotbal sibiene să-i primească aşa cum se cuvine ,pe fotbalişti şi pe spectatori. Raidul nostru vine in continuarea unei vizite făcute cu exact un an în urmă. Despre starea terenurilor, despre măsurile care trebuiau întreprinse s-a scris atunci un articol destul de amplu. Pe atunci, trei terenuri erau în stadiu „de proiect" privind dotările şi amenajările. Pentru Voinţa era alocată suma de 300 000 lei, pentru Independența — 312 000 lei, iar pentru Electrica — 150 000 lei. Așadar, această nouă vizită este un prilej de a constata dacă proiectele au devenit fapte, sau dacă au rămas doar simple promisiuni. .. „Totul este gata, așteptăm comisia de omologare“ Acesta este răspunsul tovarăşului Stan Ghibu, secretarul asociaţiei sportive Voinţa. In cursul acestor zile s-a terminat definitiv construirea celui de-al doilea teren de fotbal. Cu drenaj şi cu zgură neagră, peste care a fost depus un strat de nisip, noul teren de fotbal (intrat deja neoficial în folosinţa unor echipe), avînd dimensiunile de 106X (1c m, este o mîndrie a asociaţiei sportive Voinţa. Pe lingă vechiul teren — care urmează să “fie în întregime regazonat — pista de curttrack, terenul de handbal şi cel de volei, constituie un complex sportiv modern, care în scurt timp are toate şansele să devină principalul centru de atracţie pentru mii de amatori ai sportului din Sibiu. Una-i proiectul alta-i realitatea La terenul Electrica în schimb neau întâmpinat cele două... ci ale administratorului. Păşteau nestingherite iarba, tocmai pe locul unde trebuia să fie acum terminat şi dat în folosinţă terenul de fotbal. Anul trecut, în proiectul conceput de conducerea asociaţiei sportive Electrica (preşedinte Nicolae Petrovici), se prevedea amenajarea terenului de fotbal, a unei piste de atletism cu 0 culoare, a unei arene de popice, a unor terenuri de volei şi baschet, precum şi împrejmuirea cu gard de sîrmă a perimetrelor de joc. Toate raid ancheta acestea ar fi fost minunate... dacă se făceau! Dar una-i proiectul şi alta-i realitatea. De fapt, ce s-a făcut? S-a înlăturat pământul depozitat pînă lîngă tuşa terenului de joc, s-a grăpat terenul deşi mai sunt porţiuni care ţin apă), s-a nivelat locul unde va fi pista de atletism, s-au pus borduri pe trei sferturi din perimetrul terenului şi... cam atâta tot. Ba nu, era să uităm, s-au săpat gropile pentru stîlpii de gard, pentru ca în locul pământului scos să intre ... apa de ploaie! Administratorul terenului ne-a spus că lucrările s-au sistat, din cauza ploilor. Să fie oare acesta motivul? Dar ploile au abundat doar începînd din luna mai. Pînă atunci ce s-a făcut? Credem că, dacă se trece hotărît la treabă, timpul pierdut se mai poate întrucîtva recupera. Mai mult decît speram La terenul asociaţiei sportive Independenţa, care s-a amenajat la ieşirea din Sibiu spre Mediaş (Obor), recepţia neoficială s-a făcut încă din primăvară, cu ocazia meciurilor de pregătire. Cei ce au vizionat atunci partidele au văzut, desigur, că aci mai trebuia limrat încă mult. Şi iată că astăzi totul este schimbat în bine. De asemenea, în timpul vizitei noastre terenul era un adevărat şantier, gardul de sîrmă care imprejmuieşte spaţiul de joc este aproape gata, iar gardul din prefabricate din beton care delimitează întregul teren a fost mai dinainte terminat Se lucrează în prezent la amenajarea porţilor de la intrare şi la vestiare— unde se finisează zidăria. Barele porţilor au fost înlocuite cu altele noi, care urmează să fie vopsite. Tribunele, pentru o capacitate de 2 000 locuri, au fost comandate la o întreprindere din Turda, specializată în prefabricate. După cum ne-a declarat secretarul asociaţiei, tovarăşul Nicolae Ciupudeanu, lucrările la montarea tribunei vor începe în luna august. Pînă la începerea campionatului diviziei C — cînd echipa Independenta va juca aici, și în meciuri oficiale — acest, teren va fi total pus la punct. Se va trece în final la executarea unui tunel din plasă de sîrmă, de la vestiare pînă la intrarea în teren. ’ • în loc de concluzii fată de anul trecut, situaţia terenurilor de fotbal s-a îmbunătăţit. Există acum în Sibiu cîteva terenuri propice pentru întâlniri deorice nivel. Ne gîndim însă că se putea face şi mai mult. Oare cei de la Electrica sunt mulţumiţi de rezultatele muncii lor pînă în prezent? Aşteptăm răspunsul sub forma unui angajament. In afară de răspunsul scris dorim însă şi altceva: fapte! ILIE IONESCU P.S. Stadionul Metalul, care n-a făcut obiectul acestui raid-anchetă, se prezintă, ca şi în sezonul trecut, bine amenajat. Lucrările de întreţinere se execută permanent. Deci nu avem nici o obiecție din afară de o doleanță. Este oare așa de greu să se asigure, la nivelul unor, modeste exigente, o masă a presei? Dar, asupra acestei chestiuni vom mai reveni. Ghidul-album al Bibliotecii „ASTRA 11 ir Răsfoim un album de o îngrijită redactare, întocmit cu gust şi excelent lucrat — cel al Bibliotecii „Astra“ din Sibiu, publicaţie care se încadrează elocvent în şirul editărilor pe care venerabila instituţie le pune la dispoziţia cititorilor. Pe această cale, se permite o edificare cît mai cuprinzătoare în variatele bogăţii spirituale aflate în tezaurul bibliotecii. Se cere subliniată frecvenţa publicaţiilor iniţiate de Biblioteca „Astra“, ghidul-album fiind a patra apariţie în şirul început anul trecut. Dacă celelalte editări de pînă acum aveau un caracter specializat (Centenarul revistei „Transilvania", Colecţia iconografică „Scriitorii noştri", Presa românească sibiană, 1851— 1968), ghidul-album oferă o imagine globală, de sinteză asupra instituţiei, subliniind în cadre fotografice aspecte fundamentale ale activităţii cotidiene, colecţiile mai importante, cadrul organizatoric. După cum se subliniază în cele două preambuluri explicative ale ghidului-album, acesta „va fi călăuzitorul necesar pentru toţi aceia care vor trece pragul bibliotecii şi se vor adăpa de la colecţiile de cărţi, de periodi- ÎNSEMNARE ce, de carte veche românească, documente, manuscrise, fotografii originale“ (prof. Ioachim Crăciun), oglindind faptul că, în conformitate cu scopurile pentru care a fost creată, „bibliotecă şi-a format în principal fondurile legat de problemele care interesau viaţa politică, social-culturală şi economică a poporului român, şi cu deosebire a românilor transilvăneni“ (prof. Ioan Holhoş). Fotografiile cărţii oglindesc aspecte variate ţinînd de viaţa complexă a instituţiei, de la arhitectonica externă şi internă a clădirii, pină la funcţionalitatea instrumentelor specifice de deservire a cititorilor, la bogăţia şi diversificarea depozitelor, raritatea exemplarelor originale, valoarea unicatelor vechi. Ghidul-album este, astfel, deosebit de interesant, extrem de util pentru popularizarea tezaurului bibliotecii, puţind fi folosit deopotrivă ca instrument de iniţiere. Acest din urmă aspect, neaşteptat de obicei de la astfel de ghidaje, se sprijină pe bogăţia informativă a cărţii şi — dacă ne-am referi doar la un singur aspect — aceasta devine impresionantă în ceea ce priveşte colecţia de manuscrise originale aflate în patrimoniul bibliotecii. încă o dată, ni se pare deosebit de utilă această preocupare a Bibliotecii „Astra“ din Sibiu şi continuarea ei nu poate decît să-i cinstească o dată mai mult prestigiul. T. P. li II III II A întreprinderea de hoteluri si restaurante SIBIU • ^ 1 w I angajeaza de urgenta. . . \ , — un pivnicer pentru depozitul de vin. Informații suplimentare la biroul personal al întreprinderii. u \ II II întreprinderea de reţele electrice Sibiu str. Uzinei nr. 7, ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: • un proiectant constructor. I I I II I II I Ii I inw. SiBiU Afriocm ptiv • ARTICOLE DE BIROU • • AGRAFE DI BIROU ® • PIONEZE,PENITE DESCRIS« o STILOURI: fiimi-Qtcdek'Cf ica Vinci Renault 16, alb, tip 1967, stare perfectă. Tîrgu Mureș telefon 1 56 79. Cumpăr cutie viteză „Wanderer“, Sibiu, str. 13 Aprilie 47, telefon 7 26 62.I I Ofer Târgu Mureș apartament, două camere la bloc, doresc asemănător Sibiu. Informații Sibiu, telefon 2 18 67. mmm! ) Anul III, nr. 745