Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)
1970-08-01 / nr. 760
I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 ORGAN AU COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III nr. 760 Sîmbătă, 1 august 1970 4 pagini 30 bani Pe marginea adunărilor generale ale salariaţilor DEZBATERI FRUCTUOASE, PEINE DE RĂSPUNDERE PRIVII ACTIVITATEA VIITOARE Adunarea generală a salariaţilor de la Uzinele textile Cisnădie a analizat cu deosebită răspundere felul cum a muncit colectivul de aici în prima jumătate a acestui an, stabilind totodată un complex de măsuri tehnice şi organizatorice menite să ducă la realizarea planului pe ultimul an al actualului cincinal şi să creeze premisele necesare îndeplinirii ritmice a sarcinilor pe 1971. Oglindind bilanţul activităţii economice a uzinei pe semestrul I, darea de seamă prezentată de inginerul şef Kurt Friihn a reliefat efortul depus de întregul colectiv pentru sporirea eficienţei economice prin reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă cu 5,30 lei, folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, utilizarea judicioasă a forţei de muncă, a utilajelor, realizarea sarcinilor pentru export, folosirea pe scară mai mare a înlocuitorilor, reducerea deşeurilor pe seama îmbunătăţirii calităţii produselor. Toate acestea s-au concretizat în realizarea tuturor indicatorilor tehnico-economici. Pe primul semestru planul producţiei globale şi marfă a fost îndeplinit în proporţie de 102,1 şi respectiv 103,0 la sută, dîndu-se peste prevederi produse în valoare de peste 5,11 milioane lei. Depăşirile înregistrate s-au concretizat in 35 300 mp ţesături din lină, din care 20 900 mp covoare şi 42 200 kg fire cardate. Dezbaterile au avut meritul de a scoate la iveală cu mult curaj şi unele deficienţe in organizarea producţiei şi a muncii, care au diminuat rezultatele obţinute la capitolul beneficii. Datorită unor vechi carenţe pe această linie, planul n-a fost îndeplinit ritmic decadă de decadă, forţîndu-se lucrurile în ultimele zece zile ale lunii, afectînd astfel calitatea produselor. Aşa se explică faptul că un procent de 10 la sută din producţia destinată exportului a fost refuzată de către beneficiari, s-au acordat cupoane şi bonificaţii în valoare de aproape 130 mii Iei, iar la rampele de control s-a returnat un volum însemnat de produse, mai ales la secţia ţesătorie stofe. Referindu-se la această problemă, mai mulţi vorbitori, printre care Vasile Urziceanu, ing. Maria Precup, Maria Buia şi Ioan Lupu au subliniat necesitatea sporirii exigenţei celor care răspund de procesul de producţie faţă de calitatea muncii depuse de salariaţii din subordine. Fiecare maistru şi ajutor de maistru, inginer şi şef de serviciu să facă totul pentru sporirea simţitoare a calităţii produselor, de la (Continuare în pag. a II-a) IOAN STREZA De la Ministerul Învăţămîntului Ministerul învăţămîntului anunţă că la următoarele licee de specialitate se va ţine un nou concurs de admitere, în perioada 1—10 septembrie, pentru ocuparea locurilor rămase libere la învăţămînt de zi: — Liceul industrial pentru construcţii de maşini Satu Mare; — Liceele industriale miniere Baia Mare, Petroşani, Deva; — Liceele industriale de chimie Făgăraş, Iaşi; — liceul industrial de transporturi Cluj; — liceul industrial pentru industria Uşoară Bucureşti; — Liceele industriale pentru industria alimentară Sibiu, Galaţi; — Liceul industrial pentru industria lemnului Curtea de Argeş; — Liceele industriale de construcţii Craiova, Oradea, Constanţa, Baia Mare, Tîrgu Mureş, Slatina; — Liceele agricole Blaj, Arad, Lipova, Curtea de Argeş, Oradea, Bistriţa, Brăila, Rîmnicu Sărat, Buzău, Turda, Agigea, Palas, Poarta Albă, Malu Mare, Calafat, Craiova nr. 2, Tecuci, Odorhei, Geoagiu, Călăraşi, Podul Iloaiei, Iaşi, Dragomireşti, Fundulea, Brăneşti, Tîrgu Mureş, Gurghiu. Ion Ionescu de la Brad-Roman, Caracal, Slatina, Şimleul Silvaniei, Livada, Sibiu, Dumbrăveni, Fălticeni, Rădăuţi, Alexandria, Huşi, Mizil; — Liceele economice Braşov nr. 2, Baia Mare, Iaşi, Piteşti, Tîrgovişte, Craiova, Galaţi, Tîrgu Jiu, Odorhei, Orăştie, Giurgiu, Tîrgu Mureş, Slatina, Satu Mare, Şimleul Silvaniei, Suceava, Focşani. Înscrierile se fac în perioada 15—30 august. Totodată se reaminteşte că în perioada 1—40 septembrie au loc examene de admitere şi pentru invăţămîntul seral şi fără frecvenţă. Lista liceelor de specialitate la care se organizează învăţămînt seral şi fără frecvenţă este publicată în îndrumătorul pentru admiterea in liceele de specialitate, care poate fi consultat la oricare școală generală sau liceu de specialitate. ❖ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ & t t ♦ * în hala de polimerizare și turnare a polimetacrilatului de metil de la uzina „Carbosin“ Copșa Mică O prestigioasă afirmare internaţională a folclorului românesc S-a înapoiat în ţară ansamblul folcloric .Cununa de pe Someş" al Casei de cultură din Bistriţa Năsăud, care a participat la cea de-a 35-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor de la Nissa (Franţa), la Săptămîna folclorică internaţională din Italia, precum şi la alte manifestări cultural-artistice desfăşurate în aceste două ţări, prilejuri cu care a prezentat 20 de spectacole în faţa a peste 50 000 de spectatori. Confruntîndu-se cu ansambluri din 19 ţări, formaţia din Bistriţa a înregistrat succese deosebite obţinînd locul I şi Medalia de aur la Festivalul de la Monte Sant' Angelo — Eggio şi Trofeul de aur „Marrone d’ore" de la Castel del Piano — Grosseto — in cadrul Săptămînii folclorice internationale din Italia. De asemenea, „Cununa de pe Someş" a mai obţinut Cupa de Carrara a oraşului Marina din Massa (Italia), precum şi Placheta oraşului Nissa şi Platoul de ceramică al oraşului Toulon (Franţa). (Agerpres) Noi apartamente Constructorii din Cisnădie au predat locatarilor, zilele trecute, un bloc cu 40 apartamente. Un altul cu 20 apartamente se va da în folosinţă zilele următoare, iar două blocuri cu cîte 40 și 20 apartamente sunt ridicate pînă la etajul III. In cursul zilei de 30 iulie au fost atacate lucrările la alte două blocuri cîte 40 și respectiv 20 apartamente. Pină la finele anului în Cisnădie se vor construi în total 6 blocuri, însumind 180 apartamente, cu 70 mai multe decit în anul trecut. ILIE ANDREI Pe teme ale comportării lucrătorilor din comerț in cadrul întîlnirilor membrilor Biroului Comitetului judeţean de partid, cu diverse categorii de oameni ai muncii, ieri, la ora 13, în sala clubului „Independenta' din Sibiu, a avut loc o intîlnire a tovarăşului Ion Ungur, primvicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Sibiu cu lucrătorii din comerţ. Cu acest prilej a fost dezbătută tema „Etica şi comportarea civilizata a lucrătorilor din comerţ". A urmat un scurt program artistic susţinut de brigăzile de agitaţie ale cooperativelor „Munca manuală" şi „Munca tîmplarilor". Un modern local in fostul local al I.A.S. Mediaş, T.A.P.L. din localitate a deschis o nouă unitate. Este vorba de modernul local, restaurantul lacto-vegetarian. Scaunele şi mesele confecţionate din lemn masiv, tapetul pereţilor cu pînză în culori atractive şi odihnitoare, agregatele frigorifice cu care este dotat, dau localului eleganţă şi modernitate. Avînd o capacitate de 40 locuri, consumatorilor le sînt oferite brînzeturi, produse de patiserie, preparate dospite, preparate de peşte, grătar şi răcoritoare. E. SANDU EVAZIUNEA FISCALĂ -atentat la legalitate şi echitate Sunt cunoscute eforturile statornice ale conducerii noastre de partid şi de stat, ale organelor de la toate nivelele menite a întrona în tot locul un climat de răspundere exigentă faţă de spiritul şi litera reglementărilor în vigoare, în oricare împrejurare, necesitatea de a face totul pentru respectarea măsurilor luate în scopul întăririi legalităţii socialiste se impune ca un deziderat al muncii tuturor celor investiţi cu răspunderea aplicării şi a controlului aplicării legilor şi decretelor, a reglementărilor. Paralel, o intensă muncă educativă realizată pe diferite canale contribuie la înţelegerea justă a necesităţilor pe care le îmbracă în societatea noastră stricta respectare a legilor, în domeniul care ne interesează, reglementările mai noi privind reaşezarea impozitelor şi mai justa lor corelare cu veniturile reale ale diferitelor categorii de cetăţeni au implicaţii deosebit de importante în participarea conştientă, echitabilă a oamenilor, pe măsura cîştigurilor lor reale, la eforturile constructive ale întregii ţari. Iată cîteva motive pentru care fenomenele încă prezente de evaziune fiscală îmbracă haina unui adevărat atentat la legalitate şi echitate socială. Desigur, complexitatea vieţii noastre sociale ridică în faţa organelor de stat, a celor financiare circumstanţe noi privind stabilirea impozitelor şi a taxelor, creează adesea împrejurări noi în care diverşi indivizi porniţi pe câştig uşor, încearcă să sfideze prevederile legilor, să se sustragă imperativelor acestora. Nu e mai puţin adevărat că, în alte situaţii aceste acţiuni sunt favorizate de o lipsă de control şi o înţelegere eronată a unor reglementări de către unele conduceri ale organizaţiilor socialiste. Organele noastre au sesizat nu o dată asemenea anomalii privind relaţii stabilite în cadru nelegal între unii meseriaşi şi conducerile unităţilor cooperatiste. Lucrătorii Administraţiei financiare sunt preocupaţi in permanenţă de curmarea practicilor care favorizează evaziunea fiscală. Rezultatele acţiunilor întreprinse de noi în anul 1969 s-au concretizat în peste două milioane lei impozite percepute, în urma depistării unor surse de venituri nedeclarate, peste 150 000 lei taxe şi amenzi pentru încălcarea reglementărilor fiscale. în primul semestru al acestui an au fost descoperite 2 332 cazuri de evaziune fiscală, ponderea revenind diverşilor meseriaşi şi proprietari. A fost adiţionat un venit nedeclarat de peste 2 milioane lei pentru care se percep impozite, taxe şi amenzi care depăşesc 900 000 lei. în aceste condiţii n-ar fi lipsit de interes, credem, să exemplificăm citeva din căile pe care se produc asemenea nesupuneri la rigorile reglementărilor financiare. (Continuare nn una a 11-a) VICTOR CRĂCIUN director adjunct al Administraţiei financiare a judeţului Sibiu între interesul îngust şi lipsa de fermitate Celei de-a 16-a Conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen - Bensuikyo în numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanţilor la cea de-a 16-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate deConsiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen" — Gensuikyo — constituie un Însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze în modul cel mai hotărit pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitudinea securităţii sale. Dind expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi democratice de pretutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauză nobilă. Ea va milita in continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor antiimperialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dumneavoastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ataşamentul poporului român faţă de idealurile progresului social, democraţiei, independenţei naţionale, păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Pentru transportul baloţilor de paie sunt mobilizate în aceste zile importante forţe. în fotografie, lucrători din sectorul zootehnic al C.A.P. Blăjel participă activ la încărcarea baloţilor de paie în remorcă, în hotarul „Pe deal“ Zile de arşiţă pe dealurile Boianului —FILE DE R• Dealurile Boianului se-ntind, mâncase, pină spre zarea judeţului Mureş. Privind de aici, de pe „Dealul Morii", spre cîmpurile cooperatorilor din Boian, culoarea care inunda imaginea, estopînd satul şi jariştea corului, este auriul. Auriul holdelor, auriul muşcat al miriştilor. Pe alocuri, întinderea galbenă contrastează ordonat cu negrul arăturilor. Aici, la Boian, ca de altfel în toate cooperativele agricole, se desfăşoară, în aceste zile frumoase bătălia recoltei. Oamenii şi-au mobilizat toate forţele, ,au apelat şi la ingeniozitate, subordonîndu-şi eforturile aceluiaşi ţel nobil: recolta să ajungă cît mai grabnic şi fără pierderi în hambare. Pe „Dealul Morii", cinci combine înaintează metodic prin holda grea. Ion Haşu, Ion Spătaru, Grelf Knalb, Ştefan Dragoş sau Simion III Surdu, combinerii, arată mulţumiţi: ziua de muncă a început bine, soarele arde nemilos, exact aşa cum îi place tractoristului. Zilnic Ion Haşu, la fel ca şi coechipierii săi, „bate" 7—8 000 kg boabe. Ascult trepidantul cîntec al combinei. Spicele curg alert, inundind pînzele. Rabatorul adună harnic holda. In cîteva secunde boabele străbat drumul prin măruntaiele combinei. Un om simplu, modest, se urcă iute pe combină. „Oare în saci curge recolta la fel de curată ca cea de ieri? “ se întreabă inginerul Stelian Mihalache, căci despre el este vorba. Omul îşi vira mina pînă la cot, în sacul plin, scoate un pumn de boabe, le răsfirăîn lumină şi pare mulţumit. . „Da, combinerii îşi vor face şi azi datoria, vor fi „la înălţime". In alt hotar, combinerii Ion Cucerzan şi Ion Schmidt lucrează staţionar la orz. Zilnic fiecare dintre ei „baie" 6—3 000 kg boabe. în același hotar, combinerul Gheorghe Popa înaintează cu mașina-i minunată prin lanul de grîu. în urmă rămîn brazdele bogate de paie, ordonate în linii paralele. In hotarul „După pădure", mecanizatorii Ion Duma și Gheorghe Cătană dau zor cu balotarea paielor. Zilnic aceștia realizează 2 000—2 200 baloti. Pe „Dealul Morii" observăm cum un „munte“ de baloti, tras de un tractor, se-ndreap (Continuare în pag a II-a) GH. GRANITER Noua unitate de artă populară şi artizanat a cooperativei „Arta Sibiului“ deschisă recent în Piaţa 6 Martie din localitate A 80-a aniversare a portului Constanţa Anul acesta, sărbătorirea tradiţionalei Zile a Marinei din prima duminică a lunii august coincide cu două evenimente deosebit de importante în istoria dezvoltării flotei noastre maritime, a activităţii portuare şi comerţului exterior românesc: împlinirea a 80 de ani de existenţă a portului modern Constanţa şi a 75 de ani de la înfiinţarea primei societăţi naţionale de navigaţie maritimă — Serviciul Maritim Român. Importanţa Constanţei ca port este cunoscută din vechime. Prezenţa aici, încă din secolul 7 î.e.n., a coloniştilor greci din Milet constituie o dovadă grăitoare că emporionul şi mai apoi cetatea Tomisului era încă de pe atunci un loc propice de valorificare a cerealelor, mierei şi cirezilor de vite ale geţilor şi dacilor în schimbul stofelor, armelor, untdelemnului, stafidelor, obiectelor de podoabă şi altor mărfuri aduse de corăbierii din Elada. După războiul de independenţă, rapida dezvoltare a societăţii capitaliste în România determină guvernul să reconsidere situaţia portului ca mijloc de export a bogăţiilor naturale ale ţării, fapt concretizat prin cumpărarea de la o societate britanică atît a portului cit şi a căii ferate Constanţa — Cernavodă. In 1890, Ministerul Lucrărilor Publice al României a hotărit înfiinţarea „Direcţiunii de studii şi construcţii pentru portul Constanţa", în fruntea căreia a fost numit ing. I. B. Cantacuzino. In acel an se pune temelia viitoarelor lucrări de extindere şi modernizare a portului, a cărui legătură cu ţara, cu interesele şi nevoile sale de import-export, devenise iminentă. Concomitent cu avansarea lucrărilor, creşte şi traficul portuar. Dacă în 1895, cînd ia ființă Serviciul Maritim Român, s-au manipulat aici 104 000 tone de mărfuri, în 1913 s-a ajuns la 1 340 000 tone iar în 1927 la 1 800 000 tone. (Continuare în pag. a II-a) NICOLAE SIMION Adevărata uitare va numi refacere Mediaşul, medieşenii n-au fost nici o clipă învinşi de năpastă. Unirea eforturilor proprii şi ajutorul întregii ţări le-au dăruit puterea să străbată timpul învingînd vicisitudinile. Prin cartierele megieşe Tîrnavei învolburate de ieri, ori liniştea e sfîrtecată de zgomotul mistriei, al tapelii, al sapei. De lişntul nisipului rostogolit pe Hitre. In cartierul spre uzina „Tîrnava“, străzile şi-au revenit dar curţile găzduiesc efortul constructiv ca pe o componentă dintotdeauna. Bărbaţi,, femei, tineri, vîrstnici, vecini şi prieteni, într-un splendid efort de întrajutorare, înlătură tot ce aminteşte dezastrul. Şi, florile au dat din nou boboci. Şi, trandafirii şi-au deschis din nou petalele. Amintirea zilelor de urgie mai e prezentă într-o convorbire, într-o discuţie, într-o destăinuire, ... Ştefan Székely locuieşte cu familia sa pe strada Şamotei la nr. 11. Lucrează la Vinalcool ca maistru. Despre el ar fi trebuit să se spună că nu a cunoscut urgia viiturilor lichide. Tîrnava nu şi-a trimis pînă la casa lui apele. Dar omul acesta, comunistul Székely şi secretar al organizaţiei de bază a fost din prima clipă, alături de semenii lui. Atunci, in prima zi de inundaţii de pe str. Brazilor şi Pădurii, bărbatul acesta a adus în ■casă 4 familii. Pe I. Flora, I. Stanciu, Ana Gali, I. Ferenczi. In casa lui din strada Şamotei i-a găzduit vreme de o lună pe aceşti oameni pe care abia îi cunoştea, l-a ajutat să-şi salveze din lucruri, i-a ajutat să şi le repare, să le cureţe, i-a încurajat în momente de cumpănă. El şi familia lui, soţia sa Elisabeta au fost cu fapta şi cu efortul zilnic alături de ei ajutîndu-i să-şi refacă vetrele. Un gest, un simplu gest al unor oameni de inimă. O faptă, o singură faptă de mare şi frumoasă omenie unei familii căreia nu i-au fost nici o clipă indiferente necazurile şi neliniştile altora. ... Pe vatra răvăşită de puhoaie oamenii lucrează. Nisipul, cărămida, mortarul, mistria, roaba, lopata, ciulă cîntec optimist de reconstrucţie. Toţi îşi vor casele şi curţile mai inimoase, mai luminoase. Sprijinul multilateral al statului, sumele împărţite drept ajutoare, materialele de construcţie, ajutorul de tot felul stau oricui mărturie despre echitatea şi umanitarismul care guvernează organismul nostru social. ... Abia într-o discuţie, într-o convorbire, într-o destăinuire, aici, pe străzile oraşului de pe Tîrnava mai stăruie amintirea cumplitelor zile de mai. Dar, toată lumea o afirmă, uitarea acestor zile, adevărata lor uitare a început să se numească: refacere, reconstrucție, reclădire. V. DOREA se