Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)

1970-08-01 / nr. 760

I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 ORGAN AU COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III nr. 760 Sîmbătă, 1 august 1970 4 pagini 30 bani Pe marginea adunărilor generale ale salariaţilor DEZBATERI FRUCTUOASE, PEINE DE RĂS­PUNDERE PRIVII ACTIVITATEA VIITOARE Adunarea generală a salariaţilor de la Uzine­le textile Cisnădie a analizat cu deosebită răspundere felul cum a muncit colectivul de aici în prima jumătate a a­­cestui an, stabilind tot­odată un complex de măsuri tehnice şi orga­nizatorice menite să du­că la realizarea planului pe ultimul an al actua­lului cincinal şi să cre­eze premisele necesare îndeplinirii ritmice a sarcinilor pe 1971. Oglindind bilanţul ac­tivităţii economice a u­­zinei pe semestrul I, da­rea de seamă prezentată de inginerul şef Kurt Friihn a reliefat efortul depus de întregul colec­tiv pentru sporirea efi­cienţei economice prin reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă cu 5,30 lei, folo­sirea intensivă a capa­cităţilor de producţie, utilizarea judicioasă a forţei de muncă, a uti­lajelor, realizarea sarci­nilor pentru export, fo­losirea pe scară mai ma­re a înlocuitorilor, re­ducerea deşeurilor pe seama îmbunătăţirii ca­lităţii produselor. Toate acestea s-au concretizat în realizarea tuturor in­dicatorilor tehnico-eco­­nomici. Pe primul se­mestru planul producţiei globale şi marfă a fost îndeplinit în proporţie de 102,1 şi respectiv 103,0 la sută, dîndu-se peste prevederi produse în valoare de peste 5,11 milioane lei. Depăşirile înregistrate s-au concre­tizat in 35 300 m­p ţesă­turi din lină, din care 20 900 m­p covoare şi 42 200 kg fire cardate. Dezbaterile au avut me­ritul de a scoate la ivea­lă cu mult curaj şi u­­nele deficienţe in orga­nizarea producţiei şi a muncii, care au dimi­nuat rezultatele obţinu­te la capitolul beneficii. Datorită unor vechi ca­renţe pe această linie, planul n-a fost îndepli­nit ritmic decadă de de­cadă, forţîndu-se lucru­­rile în ultimele zece zi­le ale lunii, afectînd astfel calitatea produse­lor. Aşa se explică fap­tul că un procent de 10 la sută din producţia destinată exportului a fost refuzată de către beneficiari, s-au acordat cupoane şi bonificaţii în valoare de aproape 130 mii Iei, iar la rampele de control s-a returnat un volum însemnat de produse, mai ales la secţia ţesătorie stofe. Referindu-se la aceas­tă problemă, mai mulţi vorbitori, printre care Vasile Urziceanu, ing. Maria Precup, Maria Buia şi Ioan Lupu­ au subliniat necesitatea sporirii exigenţei celor care răspund de proce­sul de producţie faţă de calitatea muncii depuse de salariaţii din subor­dine. Fiecare maistru şi ajutor de maistru, ingi­ner şi şef de serviciu să facă totul pentru spo­rirea simţitoare a cali­tăţii produselor, de la­ (Continuare în pag. a II-a) IO­AN STREZA De la Ministerul Învăţămîntului Ministerul învăţămîntului anunţă că la următoarele licee de speciali­tate se va ţine un nou concurs de admitere, în perioada 1—10 septem­brie, pentru ocuparea locurilor rămase libere la învăţămînt de zi: — Liceul industrial pentru construcţii de maşini Satu Mare; — Liceele industriale miniere Baia Mare, Petroşani, Deva; — Liceele industriale de chimie Făgăraş, Iaşi; — liceul industrial de transporturi Cluj; —­ liceul industrial pentru industria Uşoară Bucureşti; — Liceele industriale pentru industria alimentară Sibiu, Galaţi; — Liceul industrial pentru industria lemnului Curtea de Argeş; — Liceele industriale de construcţii Craiova, Oradea, Constanţa, Baia Mare, Tîrgu Mureş, Slatina; — Liceele agricole Blaj, Arad, Lipova, Curtea de Argeş, Oradea, Bis­triţa, Brăila, Rîmnicu Sărat, Buzău, Turda, Agigea, Palas, Poarta Albă, Malu­ Mare, Calafat, Craiova nr. 2, Tecuci, Odorhei, Geoagiu, Călăraşi, Podul Iloaiei, Iaşi, Dragomireşti, Fundulea, Brăneşti, Tîrgu Mureş, Gur­­ghiu. Ion Ionescu de la Brad-Roman, Caracal, Slatina, Şimleul Silvaniei, Livada, Sibiu, Dumbrăveni, Fălticeni, Rădăuţi, Alexandria, Huşi, Mizil; — Liceele economice Braşov nr. 2, Baia Mare, Iaşi, Piteşti, Tîrgovişte, Craiova, Galaţi, Tîrgu Jiu, Odorhei, Orăştie, Giurgiu, Tîrgu Mureş, Sla­tina, Satu Mare, Şimleul Silvaniei, Suceava, Focşani. Înscrierile se fac în perioada 15—30 august. Totodată se reaminteşte că în perioada 1—40 septembrie au loc exa­mene de admitere şi pentru invăţămîntul seral şi fără frecvenţă. Lista liceelor de specialitate la care se organizează învăţămînt seral şi fără frecvenţă este publicată în îndrumătorul pentru admiterea in liceele de specialitate, care poate fi consultat la oricare școală generală sau liceu de specialitate. ❖ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ & t t ♦ * în hala de polimerizare și turna­re a polimetacrilatului de metil de la uzina „Carbosin“ Copșa Mică O prestigioasă afirmare interna­ţională a folclorului românesc S-a înapoiat în ţară ansamblul folcloric .Cununa de pe Someş" al Casei de cultură din Bistriţa Năsăud, care a participat la cea de-a 35-a ediţie a Festivalului in­ternaţional de folclor de la Nissa (Franţa), la Săptămîna folclorică internaţională din Italia, precum şi la alte manifestări cultural-ar­­tistice desfăşurate în aceste două ţări, prilejuri cu care a prezen­tat 20 de spectacole în faţa a pes­te 50 000 de spectatori. Confruntîndu-se cu ansambluri din 19 ţări, formaţia din Bistriţa a înregistrat succese deosebite obţinînd locul I şi Medalia de aur la Festivalul de la Monte Sant' Angelo — Eggio şi Trofeul de aur „Marrone d’ore" de la Castel del Piano — Grosseto — in ca­drul Săptămînii folclorice inter­nationale din Italia. De asemenea, „Cununa de pe Someş" a mai obţinut Cupa­ de Carrara a oraşului Marina din Massa (Italia), precum şi Plache­ta oraşului Nissa şi Platoul de ceramică al oraşului Toulon (Franţa). (Agerpres) Noi apartamente Constructorii din Cisnădie au predat locatarilor, zilele trecute, un bloc cu 40 apar­tamente. Un altul cu 20 apar­tamente se va da în folosinţă zilele următoare, iar două blo­curi cu cîte 40 și 20 aparta­mente sunt ridicate pînă la eta­jul III. In cursul zilei de 30 iulie au fost atacate lucrările la alte două blocuri cîte 40 și respectiv 20 apartamente. Pină la finele anului în Cis­nădie se vor construi în total 6 blocuri, însumind 180 apar­tamente, cu 70 mai multe decit în anul trecut. ILIE ANDREI Pe teme ale compor­tării lucrătorilor din comerț in cadrul întîlnirilor mem­brilor Biroului Comitetului ju­deţean de partid, cu diverse categorii de oameni ai mun­cii, ieri, la ora 13, în sala clubului „Independenta'­ din Sibiu, a avut loc o intîlnire a tovarăşului Ion Ungur, prim­­­vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Sibiu cu lucrătorii din comerţ. Cu acest prilej a fost dezbătută tema „Etica şi comportarea civili­zata a lucrătorilor din comerţ". A urmat un scurt program artistic susţinut de brigăzile de agitaţie ale cooperativelor „Munca manuală" şi „Munca tîm­plarilor". Un modern local in fostul local al I.A.S. Me­diaş, T.A.P.L. din localitate a deschis o nouă unitate. Este vorba de modernul local, restaurantul lacto-vegetarian. Scaunele şi mesele confecţio­nate din lemn masiv, tapetul pereţilor cu pînză în culori atractive şi odihnitoare, agre­gatele frigorifice cu care este dotat, dau localului eleganţă şi modernitate. Avînd o capacitate de 40 locuri, consumatorilor le sînt oferite brînzeturi, produse de patiserie, preparate dospite, preparate de peşte, grătar şi răcoritoare. E. SANDU EVAZIUNEA FISCALĂ -atentat la legalitate şi echitate Sunt cunoscute eforturile sta­tornice ale­­ conducerii noastre de partid şi de stat, ale organelor de la toate nivelele menite a întrona în tot locul un climat de răspun­dere exigentă faţă de spiritul şi litera reglementărilor în vigoare, în oricare împrejurare, necesitatea de a face totul pentru respectarea măsurilor luate în scopul întăririi legalităţii socialiste se impune ca un deziderat al muncii tuturor ce­lor investiţi cu răspunderea apli­cării şi a controlului aplicării le­gilor şi decretelor, a reglementă­rilor. Paralel, o intensă muncă e­­ducativă realizată pe diferite ca­nale contribuie la înţelegerea jus­tă a necesităţilor pe care le îm­bracă în societatea noastră stricta respectare a legilor, în domeniul care ne interesea­ză, reglementările mai noi privind reaşezarea impozitelor şi mai jus­ta lor corelare cu veniturile reale ale diferitelor categorii de cetă­ţeni au implicaţii deosebit de im­portante în participarea conştien­tă, echitabilă a oamenilor, pe mă­sura cîştigurilor lor reale, la efor­turile constructive ale întregii ţari. Iată cîteva motive pentru care fenomenele încă prezente de eva­ziune fiscală îmbracă haina unui adevărat atentat la legalitate şi echitate socială. Desigur, complexitatea vieţii noastre sociale ridică în faţa or­ganelor de stat, a celor financiare circumstanţe noi privind stabili­rea impozitelor şi a taxelor, creea­ză adesea împrejurări noi în care diverşi indivizi porniţi pe câştig uşor, încearcă să sfideze prevede­rile legilor, să se sustragă impe­rativelor acestora. Nu e mai puţin adevărat că, în alte situaţii aceste acţiuni sunt favorizate de o lipsă de control şi o înţelegere eronată a unor reglementări de către u­­nele conduceri ale organizaţiilor socialiste. Organele noastre au sesizat nu o dată asemenea anomalii privind relaţii stabilite în cadru nelegal între unii meseriaşi şi conducerile unităţilor cooperatiste. Lucrătorii Administraţiei finan­ciare sunt preocupaţi in permanen­ţă de curmarea practicilor care fa­vorizează evaziunea fiscală. Rezul­tatele acţiunilor întreprinse de noi în anul 1969 s-au concretizat în peste două milioane lei impozite percepute, în urma depistării unor surse de venituri nedeclarate, pes­te 150 000 lei taxe şi amenzi pen­tru încălcarea reglementărilor fis­cale. în primul semestru al acestui an au fost descoperite 2 332 cazuri de evaziune fiscală, ponderea re­venind diverşilor meseriaşi şi pro­prietari. A fost adiţionat un venit nedeclarat de peste 2 milioane lei pentru care se percep impozite, taxe şi amenzi care depăşesc 900 000 lei. în aceste condiţii n-ar fi lipsit de interes, credem, să exemplifi­căm citeva din căile pe care­ se produc asemenea nesupuneri la ri­gorile reglementărilor financiare. (Continuare nn una a 11-a) VICTOR CRĂCIUN director adjunct al Adminis­traţiei financiare a judeţului Sibiu între interesul îngust şi lipsa de fermitate Celei de-a 16-a Conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen - Bensuikyo în numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanţilor la cea de-a 16-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor ato­mice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de­­Consiliul japonez împo­triva bombelor atomice şi cu hidrogen" — Gensuikyo — constituie un Însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru înfăptuirea dezar­mării şi în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi secu­ritate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze în modul cel mai hotărit pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri prac­tice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitudinea securităţii sale. Dind expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi democratice de pretutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauză nobilă. Ea va milita in continuare pentru zădărnicirea politicii de război pro­movată de cercurile imperialiste, pentru încetarea a­­gresiunii imperialismului american împotriva popoare­lor din Indochina, pentru stingerea focarelor de ten­siune şi conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dumnea­voastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ata­şamentul poporului român faţă de idealurile progre­sului social, democraţiei, independenţei naţionale, pă­cii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Pentru transportul baloţilor de paie sunt mobilizate în aceste zile importante forţe. în fotografie, lucrători din sectorul zootehnic al C.A.P. Blăjel participă activ la încărcarea baloţilor de paie în remorcă, în hotarul „Pe deal“ Zile de arşiţă pe dealurile Boianului —FILE DE R• Dealurile Boianului se-ntind, mâ­ncase, pină spre­ zarea judeţului Mu­reş. Privind de aici, de pe „Dealul Morii", spre cîmpurile cooperatori­lor din Boian, culoarea care inunda imaginea, estopînd satul şi jariştea corului, este auriul. Auriul holdelor, auriul muşcat al miriştilor. Pe­ alo­­curi, întinderea galbenă contrastea­ză ordonat cu negrul arăturilor. Aici, la Boian, ca de altfel în toate cooperativele agricole, se des­făşoară, în aceste zile frumoase bă­tălia recoltei. Oamenii şi-au mobi­lizat toate forţele, ,au apelat şi la ingeniozitate, subordonîndu-şi efor­turile aceluiaşi ţel nobil: recolta să ajungă cît mai grabnic şi fără pier­deri în hambare. Pe „Dealul Morii", cinci combine înaintează metodic prin holda grea. Ion Haşu, Ion Spătaru, Grelf Knalb, Ştefan Dragoş sau Simion III Surdu, combinerii, arată mulţumiţi: ziua de muncă a început bine, soarele arde nemilos, exact aşa cum îi place trac­toristului. Zilnic Ion Haşu, la fel ca şi coechipierii săi, „bate" 7—8 000 kg boabe. Ascult trepidantul cîntec al combinei. Spicele curg alert, inun­­dind pînzele. Rabatorul adună har­nic holda. In cîteva secunde boabe­le străbat drumul prin măruntaiele combinei. Un om simplu, modest, se urcă iute pe combină. „Oare în saci curge recolta la fel de curată ca cea de ieri? “ se întreabă inginerul Ste­­lian Mihalache, căci despre el este vorba. Omul îşi vira mina pînă la cot, în sacul plin, scoate un pumn de boabe, le răsfiră­­în lumină şi pare mulţumit. . „Da, combinerii îşi vor face şi azi datoria, vor fi „la înăl­ţime". In alt hotar, combinerii Ion Cucer­­zan şi Ion Schmidt lucrează staţionar la orz. Zilnic fiecare dintre ei „ba­ie" 6—3 000 kg boabe. în același ho­tar, combinerul Gheorghe Popa îna­intează cu mașina-i minunată prin lanul de grîu. în urmă rămîn braz­dele bogate de paie, ordonate în li­nii paralele. In hotarul „După pădu­re", mecanizatorii Ion Duma și Ghe­orghe Cătană dau zor cu balotarea paielor. Zilnic aceștia realizează 2 000—2 200 baloti. Pe „Dealul Mo­rii" observăm cum un „munte“ de baloti, tras de un tractor, se-ndreap­ (Continuare în pag a II-a) GH. GRANITER Noua unitate de artă populară şi artizanat a cooperativei „Arta Sibiului“ deschisă recent în Piaţa 6 Martie din localitate A 80-a aniversare a portului Constanţa Anul acesta, sărbătorirea tradi­ţionalei Zile a Marinei din prima duminică a lunii august coincide cu două evenimente deosebit de importante în istoria dezvoltării flotei noastre maritime, a activită­ţii portuare şi comerţului exteri­or românesc: împlinirea a 80 de ani de existenţă a portului modern Constanţa şi a 75 de ani de la înfiinţarea primei so­cietăţi naţionale de navigaţie ma­ritimă — Serviciul Maritim Ro­mân. Importanţa Constanţei ca port este cunoscută din vechime. Pre­zenţa aici, încă din secolul 7 î.e.n., a coloniştilor greci din Mi­let constituie o dovadă grăitoare că emporionul şi mai apoi ceta­tea Tomisului era încă de pe atunci un loc propice de valorificare a cerealelor, mierei şi cirezilor de vite ale geţilor şi dacilor în schim­bul stofelor, armelor, untdelemnu­lui, stafidelor, obiectelor de po­doabă şi altor mărfuri aduse de corăbierii din Elada. După războiul de independenţă, rapida dezvoltare a societăţii ca­pitaliste în România determină gu­vernul să reconsidere situaţia por­tului ca mijloc de export a bogă­ţiilor naturale ale ţării, fapt con­cretizat prin cumpărarea de la o societate britanică atît a portului cit şi a căii ferate Constanţa — Cernavodă. In 1890, Ministerul Lucrărilor Publice al României a hotărit în­fiinţarea „Direcţiunii de studii şi construcţii pentru portul Constan­ţa", în fruntea căreia a fost numit ing. I. B. Cantacuzino. In acel an se pune temelia viitoarelor lu­crări de extindere şi modernizare a portului, a cărui legătură cu ţa­ra, cu interesele şi nevoile sale de import-export, devenise imi­nentă. Concomitent cu avansarea lu­crărilor, creşte şi traficul portuar. Dacă în 1895, cînd ia ființă Ser­viciul Maritim Român,­ s-au ma­nipulat aici 104 000 tone de măr­furi, în 1913 s-a ajuns la 1 340 000 tone iar în 1927 la 1 800 000 tone. (Continuare în pag. a II-a) NICOLAE SIMION Adevărata uitare va numi refacere Mediaşul, medieşenii n-au fost nici o clipă învinşi de năpastă. Unirea eforturilor proprii şi ajutorul între­gii ţări le-au dăruit puterea să stră­bată timpul învingînd vicisitudinile. Prin cartierele megieşe Tîrnavei în­volburate de ieri, ori liniştea e sfîr­­tecată de zgomotul mistriei, al ta­­pelii, al sapei. De lişn­tul nisipului rostogolit pe Hitre. In cartierul spre uzina „Tîrnava“, străzile şi-au revenit dar curţile găz­duiesc efortul constructiv ca pe o componentă dintotdeauna. Bărbaţi,, femei, tineri, vîrstnici, vecini şi prie­teni, într-un splendid efort de într­ajutorare, înlătură tot ce aminteşte dezastrul. Şi, florile au dat din nou boboci. Şi, trandafirii şi-au deschis din nou­ petalele. Amintirea zilelor de urgie mai e prezentă într-o convorbire, într-o discuţie, într-o destăinuire, ... Ştefan Székely locuieşte cu fa­milia sa pe strada Şamotei la nr. 11. Lucrează la Vinalcool ca maistru. Despre el ar fi trebuit să se spună că nu a cunoscut urgia viiturilor li­chide. Tîrnava nu şi-a trimis pînă la casa lui apele. Dar omul acesta, comunistul Szé­kely şi secretar al organizaţiei de bază a fost din prima clipă, alături de semenii lui. Atunci, in prima zi de inundaţii de pe str. Brazilor şi Pădurii, bărbatul acesta a adus în ■casă 4 familii. Pe I. Flora, I. Stan­ciu­, Ana Gali, I. Ferenczi. In casa lui din strada Şamotei i-a găzduit vreme de o lună pe aceşti oameni pe care abia îi cunoştea, l-a ajutat să-şi salveze din lucruri, i-a ajutat să şi le repare, să le cureţe, i-a în­curajat în momente de cumpănă. El şi familia lui, soţia sa Elisabeta au fost cu fapta şi cu efortul zilnic alături de ei ajutîndu-i să-şi refacă vetrele. Un gest, un simplu gest al unor oameni de inimă. O faptă, o singură faptă de mare şi frumoasă omenie unei familii căreia nu i-au fost nici o clipă indiferente necazurile şi ne­liniştile altora. ... Pe vatra răvăşită de puhoaie oamenii lucrează. Nisipul, cărămida, mortarul, mistria, roaba, lopata, ciulă cîntec optimist de reconstrucţie. Toţi îşi vor casele şi curţile mai inimoase, mai luminoase. Sprijinul multilate­ral al statului, sumele împărţite drept ajutoare, materialele de con­strucţie, ajutorul de tot felul stau oricui mărturie despre echitatea şi umanitarismul care guvernează or­ganismul nostru social. ... Abia într-o discuţie, într-o con­vorbire, într-o destăinuire, aici, pe străzile oraşului de pe Tîrnava mai stăruie amintirea cumplitelor zile de mai. Dar, toată lumea o afirmă, uitarea acestor zile, adevărata lor uitare a început să se numească: refacere, reconstrucție, reclădire. V. DOREA se

Next