Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)

1970-08-07 / nr. 765

Pag. 2 .­ CITITORII SESIZEAZĂ Operativitate la I. C. S. Nu « pentru prima dată cînd ni se semnalează la diferite servicii ale întreprinderii comunale Si­biu nu răspund decît cu mare în­­tirziere sau de loc la solicitările cetățenilor sau chiar ale unor unități, fapte, de altfel consem­nate de mai multe ori în ziarul nostru, lată o „probă" de acest fel. încă din luna martie a.c. pe strada Saligni s-a spart, o con­ductă de aducțiune a apei pota­bile. Pe lingă faptul că se pierde o cantitate mare de apă (cînd prin alte cartiere se simte lipsa ei), strada are de suferit, ca să nu mai vorbim de faptul că apa a distrus tot ce era în curtea si gradina imobilului de la­ nr. 21, ameninţind fundaţia clădirii. Deşi de zeci de ori a anunţat secţia apă-canal, conducerea în­treprinderii —­ după cum, revol­tat, ne informează cititorul nos­tru Iancu Moraru, salariat la U.P.A.S. — situaţia a rămas aceeaşi. Pe cind o intervenţie promptă? De altfel acelaşi lucru i) solicită , şi cetăţenii din str. Ţiglarilor (nr. 12), unde­­ o con­ductă spartă foreează mari nemul­ţumiri cam de un an. Necazuri din Păltiniş Gh. Futan din Braşov, care şi-a petrecut concediul în această va­ră la staţiunea Păltiniş, ne sesi­zează unele aspecte care pro­voacă nemulţumirea celor veniţi la odihnă. Le consemnăm: — sala de cinematograf fiind în renovare, nu s-a putut viziona nici un film; — în încăperea pentru biblio­tecă, unde se joacă sab, table, remy nu se poate sta, fiind igra­sioasă; — baie nu se poate face decit cu aprobare specială şi atunci cînd se string 6—7 solicitant!; — la chioşcul de mărunţişuri nu se respectă programul afişat, iar în unele zile este închis; — la Oficiul P.T.T. nu se gă­seşte spre cumpărare decît un singur fel de ilustrare: Sibiu — Păltiniş. Conducerile I.B.C. Păltiniş-Si­­biu şi cooperativei de consum­ din Răşinari (care asigură şi pres­tări de servicii) sunt chemate să Înlăture aceste neajunsuri care nemulţumesc pe cei veniţi în a­­ceastă adât de frumoasă staţiune. Hebe... tip’68 In numele celor 24 salariaţi de la centrala termică a Combi­natului textil din Cisnădie ni se scrie că apa minerală Hebe, pe care o primeşte fiecare este foarte ... „proaspătă". Etichetele pe sticle poartă date de la înce­putul anului 1963, în asemenea condiţii apa este răsuflată şi de neconsumat. Cert este că sticlele stau stivuite, iar salariaţii con­sumă apă de la robinet... Este adevărat, că s-a încercat „împros­pătarea" apei; pe unele sticle, cineva (ar fi curios de aflat cine este inovatorul?) a scris cu cernea­lă '69. Trebuie făcută menţiunea: în magazie se găseşte stoc sufi­cient de apă Zizin, din acest an, dar nu se... serveşte. Se aş­teaptă ca şi aceasta să-şi facă stagiul? Ce părere au organele sanitare şi cele care se ocupă cu protecţia muncii? în orice caz trebuie găsit antidotul! ... In dilemă... Mai mulţi muncitori de la sec­torul II al combinatului de sticlă Vitrometan" din Mediaş, printr-o scrisoare, ne împărtăşesc dilema în care se alia. Dar nu de mult în folosinţă, cu toate că are un singur etaj, grupul social este lipsit de apă. Se motivează că nu este presiune“. Alături de această construcţie se află însă blocul administrativ. La acesta apa curge continuu, chiar şi la etajul şase. Semnatarii scrisorii, în mod justificat, îşi pun între­barea: dacă nu este presiune şi apa nu poate ajunge să curgă la robinetele de la primul etaj al grupului social, de ce totuşi curge la nivelul şase de la blocul ad­ministrativ? Nu cumva este vor­ba de un viciu de construcţie? (ne referim la instalaţiile de la grupul social). Considerăm că, printr-o mai serioasă preocupare, cei responsabili (serviciul admi­nistrativ al combinatului) pot re­media situația. Rubrică realizată de S. MAGEANU Moară de vint cu pinze Foto: FREI­­NUSS Consensul social (Urmare din pag. I) ieri din totalul celor înscrişi la cursul actual de dactilografie, pot considera timpul scurs in faţa maşinii de scris ca un timp individualmente util. Un adevărat organizator cultural, Constantin Velcu,­­în cadrul biblio­tecii, a conceput activitatea de par­curgere de către cei peste 900 citi­tori (de la începutul anului) a celor 25 000 volume, de o aşa manieră în­­cît, chiar şi pentru cel mai neavizat cititor, biblioteca clubului, pe lingă rolul de informare generală, deţine şi pe cel de întreţinere a unui veri­tabil climat cultural. Intr-un astfel de caz, Însăşi biblioteca de club r­e detaşează ca o instituţie oarecum, a­­parte. Pentru masa de tineri cititori (64,7 la sută din totalul cititorilor) acest fapt are o deosebită importan­­t­ţă. Aceasta pentru că In munca po­­litico-educativă cu tineretul, o pon­dere aparte e deţinută de acest cli­mat cultural, manifestat, mai întii de toate, printr-o susţinută acţiune de influenţare, de orientare a tineri­lor cititori. Şi în această direcţie, omul care, recent, a intrat în al trei­sprezecelea an de activitate ca biblio­tecar al clubului, a ştiut mereu să-şi structureze modalităţile de lucru cu­­ cititorii, obţinînd un veritabil „con­tingent" de cititori cu vechime (Pe­tru Bogo­in, Viorel Stoica, Nicolae Poenaru, Domnica Rebega). Procede­ele utilizate denotă iniţiativă şi mult elan în munca de atragere a tineretu­lui, vitrine special amenajate cu cărţi ştiinţifice şi tehnice, beletristice, pa­nouri şi afişe etc., toate intenţionînd şi realizînd agitaţia vizuală, sînt mij­loace prin care biblioteca se manifes­tă în acelaşi consens social ca şi ce­lelalte activităţi de club. O disociere totuşi se impune în activitatea biblio­tecii, în raport cu celelalte activităţi; dacă acestea se adresează tuturor ti­nerilor din oraş, biblioteca realizea­ză o anume segregaţie; nu pot fi ci­titori decit salariaţii uzinei „Indepen­denţa"; raţiuni izvorîte din necesita­tea certitudinii înapoierii cărţilor îm­prumutate determină, obiectiv, astfel de situaţii. Existenţa, însă, în studiu a unui proiect privitor la desfiinţa­rea bibliotecilor mici de întreprinde­re şi facilitarea posibilităţilor de ac­ces la bibliotecile cluburilor este cit se poate de binevenită. TRIBUN­A SIBIULUI Din activitatea sindicatelor Studiile şi acţiunile Întreprinse în acest an de comisia de protecţia muncii şi cea de asigurări sociale ale Consiliului municipal al sindicatelor, au determinat reducerea numărului de accidente şi Îmbunătăţirea indice­lui de morbiditate. Comisia ingineri­lor şi tehnicienilor a organizat pe ramuri de producţie importante ac­ţiuni de propagandă tehnică, menite să contribuie la Introducerea tehnicii noi, a tehnologiei Înaintate. Amintim comunicarea ştiinţifică pe tema stu­diului muncii în organizarea ştiinţi­fică a producţiei şi a muncii, simpo­zionul pe tema îmbunătăţirii muncii de inovaţii şi altei». Din numărul mare de ingineri, muncitori, economişti, tehnicieni, me­dici, oameni de artă şi cultură, care au activat cu bune rezultate in cadrul comisiilor pe probleme ale biroului executiv, amintim pe: inginerul loan Jitreja de la „Independenţa", ing. Ana Botei de la „Flamura roşie“, Nicolae Stanciu — economist de la „Electro­­montaj*, ing. Matei Wiserner şi Frie­drich Teutsch de la „Balanţa*, ing. Constantin lordache de la U.P.A.S., dr. Septimiu Roman, Olga Machedon, Toma Bozocea, pensionarul Viorel Munteanu și alții. - ■ . ipA . m sport. .‘■-‘X. *. r.'-h în cadrul celei de-a treia etape a compe­tiţiei dotate cu „Cu­pa de vară", în care sunt angrenate şi ce­le doua formatii divi­zionare B din jude­ţul nostru, Gaz me­tan Mediaş şi C.S.M. Sibiu, îşi dispută şan­sele între ele. Deşi echipa medieşana, în această întîlnire, este organizatoare, dato­rită faptului că sta­dionul propriu este în refacere, partida va avea loc la Sibiu. Duminică, deci, iu­bitorii fotbalului din V. Duminică la Sibiu Un interesa cuplaj fotbalistic localitate au ocazia să vadă la lucru pe cele două protago­niste din judeţul nos­tru, dar mai ales noutăţile — ne refe­rim la noii jucători ce vor fi folosiţi de cele două formaţii, pentru care au fost depuse formele de le­gitimare. Punctul de atracţie considerăm că-l con­stituie meciul vede­tă de pe stadionul sibian. Este primul meci de fotbal femi­nin ce se organizea­ză la Sibiu. Repre­zentativa municipiu­lui Mediaş (Gaz me­tan) dă replica re­prezentativei muni­cipiului Iaşi. Iată programul com­plet de duminică de pe stadionul sibian Metalul: ora 16,30, Gaz metan Mediaş — C.S.M. Sibiu — în cadrul etapei a IlI-a (ultima) a „Cupei de vară"; ora 18,15, Iaşi — Mediaş — repre­zentativele feminine ale celor două muni­­cipii.­ Cooperaţia meşteşugărească situ­ată IUrm­are d­in pag. Io­varăşul vicepreşedinte Ionel Ben­cheş, problemele acestea nu-şi vor găsi o rezolvare de fond decit după ce vom reuşi să con­struim o casă de modă. Pina atunci, cineva oricum va trebui să piardă, fie comerţul, fie coo­peraţia meşteşugărească. A plasa intr-un mare magazin existent mărfuri ale cooperaţiei meşteşu­găreşti, înseamnă a folosi un spa­ţiu comercial pe care în prezent 11 deţin alte unităţi comerciale. Repet, o casă a modei răspunde înseşi nevoilor interne­ ale coo­peraţiei noastre, pentru că tre­buie să construim ceva in plus, nu să disputăm permanent asupra spatiilor existente". Sîntem de acord cu acest punct de vedere, dar întrebăm de ce din 1968 şi pînă acum nu s-a în­ceput construirea mult­ discutatei case a modei? U.J.C.M. dispune din fond de investiţii de 4 900 000 lei pentru această lucrare, dar în fiecare an se amină proiectarea din lipsa unui amplasament „co­respunzător". . După cite ştim, dacă pînă la 30 septembrie a.c. nu se stabileşte un teren pentru amplasament, atunci lucrarea nu va începe nici în 1972. Nu-i oare păcat de banii ce stau imobili­zaţi în scripte, în timp ce coope­raţia meşteşugărească tînjeşte după „spaţii" şi „vad“ comercial? Intitulasem semnificativ acest articol, urmînd ca, în final, să ne ocupăm de un aspect care pune în lumină o anunfită optică în tratarea relaţiei de servire-ce­taţean. Am vizitat citeva unităţi de confecţii ale cooperativei „Îmbrăcămintea", citeva centre­­de primire ale vopsitoriei şi cu­răţătoriei chimice unde am intîl­­nit, alături de mărunte observa­ţii critice, aspecte pozitive, demne de toată lauda. lată ce nota in condica de sugestii şi reclamaţii a cooperativei „îmbrăcămintea" (str. N. Bălcescu) cetăţeanul N. Bratu, din str. Blănarilor nr. 5: „Sunt client al acestei unităţi de 9 ani. Exprim multă mulţumire in legătură cu felul în care sunt ser­vit de această cooperativă. Cei doi şefi ai unităţii, Gheorghe Un­gar şi loan Ki­ss, contribuie, printr-o bună coordonare, la o servire cit mai corectă"... Din păcate, asemenea apre­cieri nu întîlneşti la unitatea de reparaţii televizoare. Am răs­foit, împreună cu responsabilul loan Istihie, citeva file... Fiecare dintre semnatari fuseseră, după părerea responsabilului, ori in stare de ebrietate, ori în necu­­noştinţa adevărului. Niciodată însă, niciodată, angajaţii uni­tăţii nu se făcuseră vinovaţi! Ce mai încoace şi-n­colo, a devenit­ doar notoriu faptul că această unitate este „infailibilă“, că aici nimeni nu poate greşi... Poate pentru că se pricep prea puţin cetăţenii în complicatele meca­nisme ale televizoarelor... Dar iată ce scrie, în perfectă cunoş­tinţă de cauză şi cu deplină lu­ciditate, Nicolae Bulcescu din Hipodrom, bloc 2, ap. 35, în con­dica de sugestii şi reclamaţii: „In 31 martie­­1970, după ce un tehnician al unităţii mi-a spus ca televizorul nu poate fi reparat la domiciliu, am depus aparatul la atelier. După 15 zile se invocă motivul că televizorul nu merge, pentru că e defectă reglarea. După o lună de zile se reuşeşte repararea aparatului de reglat, dar se constată că nu aceasta este defecţiunea. Pe 5. 05. ’70 mi se promite repararea televizorului. Pe 9. 05. 70 11 ridic în stare de funcţionare, dar acasă, după 20 de minute, sincronizarea pe ver­ticală se defectează din nou. Mi se promite apoi că va fi trimis un tehnician, care însă nici pînă acum n-a mai venit. (Pînă la urmă tehnicianul a ajuns şi a reparat defecţiunea, n­r.). Am , achitat, suma de 236 de lei... Voi încunoştiinţa organele locale şi centrale, deoarece aceste as­pecte pun sub semnul întrebării însăşi deservirea corectă a ce­tăţenilor şi competenţa profesio­nală a tehnicienilor unităţii". Situaţia relatată mai sus este perfect justificată de zecile de televizoare care de luni (şi ani!) de zile aşteaptă să fie reparate, de atitudinea de persiflare a ce­rerilor îndreptăţite ale clienţilor, de faptul că nici uneia din sesi­zările cetăţenilor nu i s-a dat un răspuns în condica de sugestii şi reclamaţii... Aşadar secţia de reparaţii te­levizoare nu este chiar infaili­bilă... Măsuri, măsuri urgente. 3383338838838888338383883333833883888388883883338383888 N­mm in­fiaitivi Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vremea se menține frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil. Vîn­­tul va sufla în general slab din sec­torul nord-vestic. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între 12 și 15 grade, iar maximele vor oscila între 28 şi 31 grade. 16.00 Deschiderea emisiunii. Volei feminin: România—R.D.G. Transmisiune directă de la Constanţa. 18.00 Turism — vacanţă 70. 18.10 Desene animate. 18.20 Căminul. 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic. Prieteni fără grai. Un film de aventuri, copro­ducţie româno-canadiană. 21.25 Mai aveţi o întrebare? 22.25 O interpretă îndrăgită a cân­­tecului popular românesc: Marioara Tănase. 22.45 Telejurnalul de noapte, 23,00 închiderea emisiunii. mm ■■ SIBIU: PACEA: Jandarmul se În­soară (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Un cuib de no­bili (orele 10,00; 12,00; 14,30; ------18,30; 20,30); TINERETULUI: cinci din cer (orele 10,00; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30); INDEPEN­DENȚA: Răzbunătorul (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEM­BRIE: Mărturia (orele 10,00; 18,00; 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: ________ nul lui Monte Cristo (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TI­NERETULUI: Urmărirea (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Iubirea strict oprită (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Urmărirea (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Sa trăim pînă luni (orele 10,00; 16,00; 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Căderea Imperiului roman (orele 18,00 și 20,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Noul locatar (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Noile aventuri ale răzbunătorilor (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Bătălia pentru Rom­a seriile I—II (orele 17,00 şi 20,00). v'U' . 16,30; Cei 12,00; 16,00; Sub sem- Cadru din filmul Cei cinci din cer, care rulează la cinematograful „Tineretului« din Sibiu I Anul­ui nr. 765 Institutul județean de proiectare Sibiu B-dul­­Victoriei 11, telefon 1­27 90 ANGAJEAZĂ1 Dactilografe. Coupe de consum RĂŞINARI ANGAJEAZĂ un gestionar pentru magazinul Universal, Hin Răşinari, la sectorul metalo-chimice. Cei interesaţi se vor adresa la biroul cooperativei Hin Răşinari, telefon 8 şi 21. Uzina „INDEPENDENŢA“ I SIBIU ANGAJEAZĂ PENSIONARI (limită de vîrstă) în meseriile He­­j­ — strungari — borweişti — sculeri S.D.V. — cazangii. Pe durata angajării se asigură pensia şi salariul in­tegral. Angajarea se poate face pînă în anul 1972. Informaţii suplimentare la serviciul personal al uzinei. IN S \\ › N I NI›I» •iiriiriiniirwrr/ninrriirrrmnnntrrrrirnrirfHniitinfrinniinminniMrrini*iţ I 1 (Agenţia judeţeană OJ.T. Sibiu| 1 şi Filiala I). 11. “ " 1 Iaş­­ I VA OFERĂ , în perioada 11 august — 30 septembrie 1970, § locuri pe litoral, pentru următoarele staţiuni: § — MAMAIA, h­otel şi căsuţe — EFORIE NORD, hotel şi căsuţe — EFORIE SUD, hotel — COSTINEŞTI, căsuţe — MANGALIA NORD JUPITER, hotel şi căsuţe — MANGALIA NORD VENUS, hotel şi căsuţe — MANGALIA SUD oraş, hotel. I......................................................­­­I înscrieri şi informaţii la sediul Agenţiei O.N.T. Sibiu­­ I şi Filiala O.N.T. Mediaş. z/innnmninminiirimmmntmrtuiutiiniinnn/iinnannniimnmmtnn^ Uzina de reparaţii Sibiu str. Constituţiei nr. 23, ANGAJEAZĂ URGENT: • strungari • rectificatori • alezatori-hornuitori • tinichigii auto • sudori electrici şi autogeni • vopsitori duco • electricieni auto • mecanici auto • mecanici agricoli • lăcătuşi ajustori • şoferi automacara • şoferi • primitori distribuitori magazie • muncitori necalificaţi. Totodată recrutează candidaţi pentru şcolile pro­fesionale de strungari şi lăcătuşi reparaţii universale. înscrierile pentru concursul de admitere se fac în­ 25 august 1970, la sediul Uzinei de reparaţii Sibiu, din strada Constituţiei nr. 23. Informaţii detaliate se pot obţine­­de la serviciul personal. Mica publicitate Vinci (din cauza bolii) Trabant GftO, Str. Rotarilor nr. 31, ap. 7,

Next