Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)

1970-08-02 / nr. 761

’’iS: * m­m IX . Calităţile poeziei scrise de I. Ne­goiţescu s-au relevat încă la apariţia volumului Sabasios (1968). Poemele lui Balduin de Tyaormin ilustrează grăi­tor confluenţa fertilă a diverselor sfere de creaţie, in sensul că o cul­tură rafinată, o raţiune limpede, tre­cute prin filtrul sever al creaţiei poe­tice, pot rodi performanţe­ surprinză­toare. Admiţînd faptul — absolut ipotetic — că I. Negoiţescu îşi scrie poezia în virtutea posesiunii unei teh­nicităţi superioare. Poemele lui Bal­duin de Tyaormin pot fi expresia unui experiment extrem de intere­sant. Critica struc­turalistă demon­strează faptul că între starea incon­ştientă, existentă în subsolul poeziei şi ipostaza de tehnică poetică, adică verbul înzestrat cu valenţe metafori­­zante, este o strînsă interdependenţă. In această ordine de idei este posi­bilă identificarea stărilor emoţionale în corespondenţii lor tehnici, aceştia alcătuind un sistem psihologic este in­­vestigabil. Caracterul modern al travaliului poetic, apt oricînd pentru o atare in­terpretare structuralistă, este surprin­zător cu osebire în cazul ciclului Pinguinul ou, al cărui timbru supra­realist este de netăgăduit. Simbolul primează, înainte de toate, intr-un joc de măști, eroul liric reîncarnîndu-se in diversele ipostaze ale unor personaje metaforice. Curios, nu asistăm, de fapt, la o identificare totală a poe­tului cu cvasi — alter — ego-ul său liric, ci, ca personajele teatrului chi­nezesc, eroul liric se priveşte pe sine însuşi cu o anumită detaşare, de o superbă eleganţă, construindu-şi pro­filul din elementele unor adevăruri deja contemplate, reeditate la scara eului transfigurat de prezenţa­­ gravă a culturii multimilenare. Pisicile lui Marcellus este un poem declanşat de contemplaţia unui amfiteatru roman (a se înţelege prin acesta o stupe­fiantă perfecţiune arhitectonică, ca expresie a unui estetism aproape firesc), imaginea căruia se reflectă în conştiinţa liricului ca o sumă de stări extatice. Ecce Homo, poezie inspirată de o operă de artă, reeditează ace­­­laşi experiment fascinant al depăşirii sferei realului, contemplabilă prin mijlocirea simţurilor, încercarea de a palpa altfel concretul decit este posi­bil in virtutea tradiţiei. Nu încape îndoială că lectura a­­cestui volum, abundent în enigmatice trimiteri la comorile artei universale, este anevoioasă fără o sumară cu­noaștere a istoriei artelor. Astfel, Lebedele Occidentului (referindu-se la cea de pe Avon, Shakespeare, la cele din Fontainebleau sau la cele” din Bruges), cophrle (imagini din Pompei ■şi Capri) necesită recitirea profundă. Ideea spiritului înrobit de materie este prezentă într-un concept estetic pe care-l aflăm şi în Moartea la Ve­neţia a lui Thomas Mann­ esteza, adică asocierea frumosului cu sen­zualul. Conform acestui crez, imagi­nile din Mar­cantabrico se succed in pragul extazului spiritului şi al ma­teriei: „înşelătoare dacă dinspre cu­vinte parcă i se întrerupe ziua ca să descrească-n doi­­ (o pătimaşă stîncă se-ntoarce spre culoare / cînd o îm­bată navele goale sub ospăţ) / / (cînd o solară ceaţă domoală curge-n pinii / acelui vis cu turnul mărindu-se de pal), / ca să nu uite scrie pontifical pe singe / de la Columb la taur me­tamorfoza grea“. „Mortefontane“, lo­cul de naştere al lui Nerval, fuzio­nează noţiunea spaţiului cu timpul, creînd un vid atemporal şi aspaţial, în care fiinţează doar, etern, subiec­tul inspiraţiei. Una dintre cele mai interesante, cărţi de poezie ale ultimei vremi, Poemele lui Balduin de Tyaormin este o lectură generoasă în satisfacţii spirituale. AL. COVACI Cronica literară O muncă la care fantezia şi agilitatea mîinilor lucrează mină în mină. Fotografia o redă pe ţesătoarea Maria Sterp, din secţia covoare a coo­perativei „Arta Sibiului“, la locul ei de muncă Foto: FR. MUSS rfmrr/mrjr* IX |­ NOTE Tehnica Tovarăşii de la ,Tehnica nouă" sunt inventivi nevoie mare. Cum st­ă bine unor tehnicieni de clasă fac tot ce le stă în putinţă spre a se face remarcaţi în tot jude­ţul şi, dacă se poate şi în ţara. Ba cu ceasurile, ba cu radiourile, ba cu aparatele foto, dumnealor fac ce fac şi ajung în ochii lu­mii. Nu demult i-au dat de lucru şi maestrului Nicuţă... Nu prea demult şi nu o dată şi pe la noi s-au criticat unele aspecte... Mai înserăm unul. Iată-l: cetă­ţeanul C.P. îşi cumpără un ame­­na­j. După cîteva zile i se blo­chează declanşatorul. Omul se duce­ la vînzătoare. Vînzătoarea îl îndrumă la atelierul de specia­litate. Aici: »Tovarăşe, sîntem aglomeraţi. Cam peste 3 luni...“ Omul revine. »Da, se poate, dar numai după 30 ale lunii. Tovară­şul respectiv e în concediu“. E clar. Dacă priviţi e în conce­diu, aparatele de tot felul nu mai au voie să se strice. Cum rezolvăm, problema, to­tuşi? Galinacee Pe­t-ral Magheru la 19. In Si­biu, e o veritabilă expoziţie. Co­coşi pitici, găinuşe frumos pena­te, cotoi şi pisici vieţuiesc aici în plin centru, ca la expoziţie Cetăţeanul Oskar Mayer promite să-şi extindă pasiunea şi ia nis­cai căţeluşi. Pe lingă obişnuita invitaţie de a vedea minunea ne adresăm to­varăşilor de la Consiliul popular municipal cu invitaţia de a lua ceva măsuri. Mai ales că sesi­zări ale diverşilor cetăţeni vor­ I besc de asemenea „aşezăminte“­i şi pe alte străzi (vezi Tribunei, " de exemplu). Şi, mai ales pentru­­ că există o decizie a Comitetului executiv, în acest sens, Ape Apele au venit în multe locuri şi au trecut. Ne-au lăsat destulă năpastă. Mai zilele trecute loca­tarii blocului 14, etajul al III-lea, din Terezian au fost şi ei pe cale să fie__ sinistraţi. In spatele u­şii apartamentului lui loan Mora­ru­ se auzea clipocit intens. Pa­sămite uitase un robinet deschis. Uşa zăvorită, apa clipocind şi ve­cinii, cu spaima. Comitetul aso­ciaţiei de locatari ştie? Că tova­răşii de la sectorul 5 al I.L.L. au venit, au văzut, au plecat. S-au făcut nişte stricăciuni. Cine le va remedia, cînd şi... cine le va plăti? Cinema Pe vreme de caniculă un spec­tacol de film într-o grădină de vară e o binefacere. In toate ma­rile oraşe, unele cinematografe dispun de asemenea locuri de spectacole. Noi avem un lăcaş ex­cepţional pentru asemenea scop: Teatrul de vară al tineretului. Cum e folosit doar sporadic, pro­punem tovarăşilor de la Coipite­­tul municipal al U.T.C. şi tova­răşilor de la Oficiul cinematogra­fie o înţelegere. In folosul spec­tatorilor. C. PIRCALABOIU coresp. V. DOREA­N IX II IX IX IX IX IX X IX IX *X IX IX IX IX* X* X* X* X­­X* X I­X IX IX ^ ^ » „Poemele lui Balduhin­ „UMBRE“ pe radiografia de Tyaormin11 de I. Negoiţescu spiritului de corectitudine (Urmare din pag. I) muncii a fost sesizat abia in 30 iu­nie. In toată această perioadă acci­dentatul a stat internat un spital ne­ştiut de nimeni, întrebat ce sancţiune a fost trecută în »contul" maistru­lui, directorul întreprinderii, ing. Iustin Voiconi a ridicat din umeri (,Nu ştiu, eu am fost în concediul). Concludent! Atît de concludent, in­cit putem garanta că in eventualita­tea unui alt accident, »descurcăreţul" maistru va proceda în aceeaşi ma­nieră. Şi "cazul Răceu" nu e izolat... In urma unui grav accident suferit la ochi, şoferul Richard Lederer nu va mai putea lucra pe maşină. Ac­cidentul a fost adus la cunoştinţa organelor C.I.A. abia după... 17 zile! Explicaţiile oferite de şeful autobazei, Romulus Maniţiu au fost extrem de incoerente. Intr-o situaţie similară s-a aflat muncitoarea Maria Buta de la „Vinalcool". De obicei însă, pînă a se ajunge la aceste regretabile „verigi finale”, neregulile şi indisciplina se repro­duc la diferite locuri de muncă sub forme mai mult sau mai puţin grave, după care se acordă o mai mică sau o mai mare atenţie ,camuflării­ lor. Iată, de pildă, la adăpostul ati­tudinii îngăduitoare a conducerii sec­ţiei de îmbuteliat oţet de la „Berea Sibiului" cele 6 muncitoare de aici evită să poarte echipamentul de pro­tecţie. La secţia de zahăr vanilat a întreprinderii „Victoria", sistemul rudimentar de umplere a pacheţele­lor generează unt nor gros de praf. Ventilatorul nu este pus insă in funcţiune pentru că... produce zgo­mot(i). In secţia praf de copt con­centraţia prafului în aer atinge ade­seori limitele pericolului de explo­zie. Se lucrează însă în continuare cu foc deschis („Nimeni nu ne-a in­dicat că acest loc de muncă ar pre­zenta pericol de explozie“ — Nico­­lae Munteanu, Inginer șef). Cocătorii nu mai beneficiază de multă vreme de apă carbogazoasă pe considerente care ţin de... econo­mie. Orice s-ar spune, dar argu­mente de genul „se spărgeau prea multe sticle", sau „sifonul era băut pînă şi de portari", nu pot justifica neglijenţa şi indiferenţa crasă faţă de sănătatea oamenilor. Din şirul „lanţului de slăbiciuni" ce compune radiografia accidentu­lui, mai face parte şi superficialita­tea manifestată în efectuarea con­trolului medical periodic şi la anga­jare al muncitorilor. Presaţi de ne­voi acute de personal in anumite perioade „de vîrf", conducătorii pro­ceselor de producţie neglijează cu bună ştiinţă această măsură impor­tantă înscrisă in H.C.M. 2506/69. Ce-i drept, uneori „derogările" se bazează pe „argumente" foarte... solide, precum cele de la „Berea Sibiului" („Dacă omul era sănătos înainte de armată, de ce n-ar fi şi... după?" — ing. Victoria Budescu, directoare). Nu-i mai puţin adevărat şi aici merită evidenţiată intervenţia ingi­nerului Lucian Ghindea, director la C.I.M.P., că uneori această operaţie se transformă, datorită neglijenţei medicilor de la Dispensarul C.I.A., într-un nesfîrşit dute-vino de-a lun­gul mai multor zile. Cauzele care au generat aceste situaţii reprobabile sunt multiple. Una însă ni se pare a fi hotărîtoare — s-a încercat doar sporadic, dez­organizat şi, implicit, fără succes, crearea unei atitudini conştiente faţă de aplicarea normelor de protecţia muncii, implantarea convingerii la nivelul fiecărui loc de muncă, că acestea nu reprezintă un scop în sine ci un factor indispensabil asi­gurării vieţii şi sănătăţii fiecărui sa­lariat în parte. Altminteri, ar fi foarte greu de în­ţeles tîrguielile ce se mai fac simţite şi acum în stabilirea responsabili­tăţilor pe linie de protecţie a mun­cii, în unele întreprinderi. Repere pentru activitatea în viitor? Așa cum te-a sintetizat în încheiere Ioan Grecu, directorul general al combinatului, ele vor consta mai ales „în stîrpirea oricărei urme de superficialitate din activitatea facto­rilor răspunzători prin stabilirea u­­nor responsabilităţi precise, intensi­ficarea controlului preventiv şi su­punerea activităţii din domeniul pro­tecţiei muncii unei analize trimes­triale riguroase". Evident, pentru garantarea unor rezultate satisfăcătoare, aşa cum au evidenţiat participanţii la cosfătuire, se impune în primul rînd conjugarea eforturilor comitetelor de direcţie, comitetelor sindicatelor, inspectorilor obşteşti şi Inspectoratului judeţean pentru protecţia muncii. Modul în care s-a desfăşurat con­sfătuirea ne îndreptăţeşte să o con­siderăm ca un prim pas pe calea realizării acestei corelări, şi, mai mult, ca o recunoaştere pregnantă a adevărului că sarcinile economice mari, efortul continuu şi ritmul su­perior de muncă pe care le implică, nu trebuie să pună nici o clipă în umbră grija permanentă faţă de om. Vesti din tara in ultima decadă a lunii iulie, a­­pele Dunării s-au „tulburat" de 7­on, în dreptul Şantierului naval din Bră­ila, întrucît aici au fost lansate la apă şapte nave realizate de această­ întreprindere. Mai întîi a fost lansat un remorcher maritim, de 1 640 CP, apoi 5 şalupe de 150 CP și în fine un şlep de 1 500 tone. Pe calele de asamblare au apărut acum alte şa­lupe, alte şlepuri şi remorchere, care timp de 2 luni au stat la adăpost de apele revărsate ale fluviului. În prezent, colectivul şantierului brăilean lucrează în schimburi pre­lungite pentru a recupera rămînerea în urmă pricinuită de inundaţii. U­­nii indicatori ai planului, cum sînt productivitatea muncii şi producţia globală, au şi fost atinşi. * _ ___ ” Grupul de scafandri condus de Constantin Scarlat, şeful sectorului de cercetări subacvatice, din cadrul Muzeului Marinei Române, căruia i s-au alăturat, în timpul lor liber, scafandrii de la D.N.M. Navrom au întreprins în vara acestui an inte­resante acţiuni pentru cercetarea fundului mării în zona Cazinoului. Cu acest prilej au fost scoase la su­prafaţă ţigle de Kersones, amfore de Rodos şi Millet, ancore şi lemn de corăbii, vestigii care, după apre­cierile specialiştilor, atestă că locul pe care este amplasat actualul Cazi­nou nu s-ar fi aflat la ţărm, ci ar fi fost situat în centrul Tomisului ele­nistic. In această zonă au fost fil­mate, pe fundul mării, diguri şi an­trepozite, case prăbuşite, coloane de temple, frînturi de străzi. Toate a­­ceste descoperiri vin în sprijinul presupunerii că această parte a an­ticului Tomis a fost înghiţită de a­­pele mării în urma unei catastrofe. (Agerpres) / aSS9S33SS3SSSS33333SS3SSSS3SS33SSSSS3SSS3S333SS38S33S83 aziM » m V' -V,••••.•,; azi• am Centrul meteorologic Sibiu comu­nică! Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult se­nin. Vîntul va sufla potrivit din sec­torul nord-estic. Temperaturile mini­me Vor fi cuprinse între 11 şi 14 grade, iar maximele vor oscila între 27 şi 80 grade. Deschiderea emisiunii. Ţ­ara copiilor. Viaţa satului. In reluare la cererea telespec­tatorilor. CARNAVAL cu Harry Belafonte. MICRORECITAL Lu­miniţa Dobrescu. De strajă patriei. Concert simfonic. Emisiune în limba maghiară. Tele-vacanța. Duminică sportivă. Campiona­tele mondiale de caiac-canoe. Transmisiune directă de la Co­penhaga. Comentator Radu Ur­­ziceanu. Atletism „Cupa Europei“ — se­mifinale. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii. 19,40 Telejurnalul de seară. 20,15 Film artistic. HEIDI. 22.00 Jocuri marinăreşti. 22,10 Invitaţii noştri: Nina Liszel, An­ Primera, Mihaela Mihai. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23,30 Închiderea emisiunii. FOTBAL. Sibiu: stadion Metalul, ora 17,30, C.S.M. Sibiu — Metrom Braşov, Copşa Alb­ă, stadion 1 Mai, ora 17,30. Gaz metan Mediaş — Po­iana Cîmpina. Ambele partide sunt în cadrul etapei a doua a „Cupei de vară", grupa a IV-a. SIBIU: PACEA: Aşteaptă pînă se întunecă (orele 9,00; 11,30;­­ 14,00; 16,30; 19,00; 21,00). ARTA: Henric al V-lea (orele 9,30; 11,45; 14 00; 16,15; 18,30; 20,45); TINERETULUI:­­ Comisarul „X" şi panterele albastre (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Explozie in munţi (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: O şansă din-­tr-o mie (orele­ 10,00; 16,00; 18,00; 20,00); GRĂDINA DE VARĂ A TI­NERETULUI: „Aruncaţi banca in aer" (orele 20,45). MEDIAŞ: PROGRESUL: Operaţiu­nea Leontine (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERE­TULUI: Vînătorul de căprioare (ore­le 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNI­REA: Călugăriţa (orele 10,00 18,30; 21,00). 16,00; CISNADIE: POPULAR: Timidul (o­­rele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Bărbaţi în de­plasare (orele 10,00; 16,00; 13,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Comisarul .X" şi panterele albastre (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). APOLDII DE SUS: 23 AUGUST: Alegere de asasini (orele 17,00 şi 19,00) . COPŞA MICĂ: POPULAR: Prelu­diu (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Anul trecut la Ma­­rienbad (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Beru şi comisa­rul San Antonio (orele 17,00 şi 19,00) . 9,00 10,00 11,15 12,00 12,30 13,15 14,45 15,30 17,40 CM Cadru din filmul :Bărbaţi in deplasare“ tribuna sibiului Pregătirea cadrelor Avînd in vedere dezvoltarea continuă a Fabricii de geamuri Mediaş prin construirea unui nou cuptor de tras geam, moderniza­rea complexului de amestec a ma­teriilor prime, darea în exploa­tare totală a noului atelier me­canic necesar construirii de ma­şini şi piese de schimb specifice industriei de geamuri, se simte necesitatea de muncitori bine pregătiţi. Pentru pregătirea cadrelor, co­mitetul de direcţie a întocmit, de la începutul anului, un plan de şcolarizare pentru diferite me­serii. Astfel, funcţionează trei cursuri de calificare cu participa­rea în producţie pentru tăietori geam, liftieri şi electrocarişti, două cursuri de calificare cu scoatere din producţie pentru me­seriile de operatori instalaţii de geam tras; la fel se pregătesc u­­cenici la locul de muncă pentru meseriile de electricieni automa­tizări, lăcătuşi, operatori, frezori etc. Restul de cadre calificate sunt asigurate prin şcoli profesio­nale pentru meseriile de­ labo­ranţi, automatişti şi operatori in­stalaţii de tras geam. DUMITRU DIMA Intre aprovizionare şi desfacere (Urmare din pag. I) .. ..... mai vorbim de încălţăminte! De fapt responsabilul are o singură scuză pentru neîndeplinirea planului: a fost în inventar timp de 5 zile! Cită deosebire între aspectul ma­gazinelor din Anmaş şi Ludoş! Şi aici — tot „Magazin mixt", dar o ordine exemplară domneşte peste tot. De data aceasta ne vedem ne­voiţi a pune insă din nou în discuţie exclusiv aprovizionarea, pentru că altfel nu e de înţeles cum se face că un gestionar ca Vasile Moldovan, care ştie să aranjeze totul cu gust, este pus în situaţia de a nu-şi rea­liza totuşi planul. Iată cîteva dintre mărfurile care în alte magazine co­pleşesc rafturile şi magaziile: vin cu 8,50 lei/kg, tocană de legume (în conserve), sare fină, oxid verde pen­tru văruit,­ ocru galben, pamînt ver­de, cremă neagră (!), raiuri pentru căruţă, potcoave pentru cai, rab­ord negru... De încălţăminte, ce să mai vorbim? Tovarăşul contabil-şef al cooperativei de consum Miercurea — cu care am discutat la Ludoş — este de părere că — în această pe­rioadă —­ singurul magazin din re­ţeaua Miercurea, care a avut de su­ferit mai mult din cauza defectuoa­sei aprovizionări, este cel din Gusu. Ne întrebăm ce-o fi la Gusu unde, spre regretul nostru, n-am reuşit să mai ajungem? Oare U.J.C.C.-ul ştie care-i situaţia la Gusu? Ajungem însă la Apoldu de Jos, punctul terminus al raidului nostru. începem să notăm o listă întreagă de articole de încălţăminte. De fapt nici n-ar fi fost nevoie să ni le dic­teze gestionara, pentru că­­le învă­ţasem pe de roşi, pantofi bărbăteşti de toate felurile, sandale pentru fe­mei şi­ copii etc., etc., etc.; la băr­baţi lipsesc numerele 40,45, la fe­mei numerele 36, 37, 38, iar la copii 16, 17, 18... Lipsesc de asemenea — ca peste tot — cămăşi bărbăteşti în carouri de culori închise. (De fapt depozitul de încălţăminte din Sibiu — este şi de... confecţii... Deci în­că o descoperire). Nu ne-am expli­cat prea uşor lipsa unor articole de la metalo-chim­ice, cum ar fi: şu­ruburi pentru roţi de căruţă, cuie pantofar, dulii normale, damigene de 5—10 litri, gallus bordo şi roşu, cre­mă neagra (!!), baterii pentru lan­ternă. .. încărcaţi c­u a fila balast documen­tar, ne-am adresat in final tovară­şului director comercial al I.E.J.C.C., Nicolae Tutu, care ne-a dat urmă­toarele lămuriri: 1. Depozitul de încălţăminte şi con­fecţii s-a închis pe timp de 15 zile deoarece gestionara a plecat­ în con­cediu. Noi am emis o circulară din luna iunie­ încă în care am informat toate cooperativele să facă comenzi masive c­e textile-încălţăminte. 2. I.L.J.C.C. — adică întreprinde­rea economică judeţeană a coopera­tivelor de consum — s-a înfiinţat doar de două luni în locul ICOMCOOP Sibiu şi ITLCOOP Me­diaş, şi ele aceea încă n-au fost prea bine puse la punct, toate pro­blemele (?!) 3. Preşedinţii, contabilii şefi , merceologii din cooperative nu-şi respectă atributiunile, manifestă în­găduinţă faţă de deficientele­­gestio­narilor. 4. Sarcina întocmirii comenzilor incumbă merceologilor şi nu gestio­narilor, cum de fapt se procedează. Ara apreciat această analiză luci­dă, întrebăm doar: cine trebuie sa­­ ia măsuri și de ce nu se iau? Anul III, nr. 761 întreprinderea de transporturi Sibiu Calea Dumbrăvii nr. 133 angajeaza: — 2 ZIDARI — 3 MUNCITORI NECALIFICAȚI — ELECTRICIENI AUTO, categoria 5—6. aimniiiniiimimimnnmiiminiitmiiniiiii­nimimiiiiiiiiiiiniin­iiiiiiiiA. Întreprinderea ELECTROMONTAJ Sibiu — electricieni linii — muncitori necalificaţi, pentru şantiere. I­I .,­­ angajeaza: 5 i Combinatul siderurgic Hunedoara str. dr. Petru Groza nr. 8 angajează de urgenţă, muncitori calificaţi ÎN MESERIA DE STRUNGARI. Salarizarea se face conform H.C.M. nr. 914/1968. Se suportă cheltuielile de transport de la domiciliu, de către combinat în cazul cînd se prezintă în grup. Cazare şi cantină contra cost. Angajările se fac între vîrstele de 18 pînă la 50 ani pentru bărbaţi. Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi se vor adresa serviciului personal din Combinatul Siderurgic Hunedoara, telefon 1450 int. 114. întreprinderea de reparaţii şi construcţii Sibiu Piaţa Unirii nr. 4 execută pentru populaţia oraşului Sibiu, cît şi pentru comunele învecinate SOBE DE TERACOTĂ, calitatea I cu materialul în întregime de la întreprindere la preţuri oficiale cu plata integrală sau în rate. Cooperativa Munca tîmplarilor Sibiu­­ recrutează absolvenți a 8 clase elementare PENTRU UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ ÎN MESERIA DE TÎMPLAR înscrierile se fac la sediul cooperativei Piața Unirii nr. 4 camera 128. Pierdut trusă cu scule de motocicletă I. J. Str. Karl Marx 29, Rak­er. Contra recompensă. Vînd acordeon Holmer, 12 bași și aparat radio Stassfurt. Tatar Bunar n­r. 11. Vînd „FIAT-600“, Sibiu, str. George Coşbuc 34.

Next