Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-01 / nr. 785

Avem asigurată săminţă de bună calitate pentru campania de toamnă? In această perioadă o sarcină de mare Însemnătate pentru conducerile unităţilor agricole este asigurarea necesarului de seminţe de grîu, se­cară şi orz, precum şi controlul cali­tăţii materialului semincer. Ingineri­lor şefi şi şefilor de lem­e (acolo unde sunt organizate terme­­n cul­tura mare) le revine misiunea de a recolta şi trimite la analiză probele de seminţe, În toate unităţile există instrucţiuni precise de recoltare şi ambalare a produselor şi în marea majoritate a cooperativelor agricole se desfăşoară intens acţiunea de con­diţionare a seminţelor. Trimiterea probelor spre analiză este însă mult rămasă în urmă în unele unităţi. Inginerul Samoilă Geleriu, şeful Laboratorului pentru controlul se­minţelor, ne Informează că pînă la data de 29.VIII.1970 doar 42 din cele 86 cooperative agricole au trimis la analiză, 131 probe de seminţe de grîu, pentru o cantitate totală de 2 238 tone material semincer. Dacă se are In vedere faptul că necesarul de sămînţă de grîu pentru această toamnă In cooperativele agricole este de 7 028 tone, se constată că trimi­terea probelor de seminţe pentru analiză se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. Şeful laboratorului ne relatează că pentru o cantitate de 255 tone grîu au­­şi fost eliberate buletinele roşii. In această direcţie este demnă de remarcat seriozitatea cu care specialiştii şi consiliile de conducere de la cooperativele agri­cole din Slimnic, Apoldu de Sus, Ar­meni, Bazna, Hosman, Mediaş, Răvă­­şel, Săcel ş. a., au primit şi rezolvat problemele legate de asigurarea unei seminţe de calitate pentru însămin­­ţările din această toamnă, primind parţial pînă la data de 29.VIII. a. c. buletine roşii Deşi In toate cooperativele agri­cole s-au asigurat seminţe numai din soiuri superioare — Bezostaia, Harrach, nr. 301, F. 417 — la grîu, Cenad 396, Intensiv 1, Cenad 345 —• la orz şi Petrus la secară, realizarea unei producţii cît mai bune este con­diţionată in cel mai înalt grad de asigurarea unor Indici calitativi su­periori la materialul semincer. Din analizele efectuate pînă in prezent rezultă că mari cantităţi de seminţe au primit buletine negre din cauză că au un procent mare de impurităţi şi o germinaţie scăzută. Valoarea culturală a seminţelor poate fi cu­noscută numai după analiza com­plexă a materialului semincer. Or, din moment ce unele unităţi nu au trimis încă probe pentru analiză, se naşte in mod firesc Întrebarea: când vor fi luate măsuri pentru asigura­rea unei seminţe de calitate în ca­zul că analizele de laborator vor arăta că sămînţa existentă în maga­zii este necorespunzătoare? Această întrebare trebuie să frămînte consi­liile de conducere şi specialiştii de la cooperativele agricole din Agnita, Alămor, Alma, Aţei, Avrig, Biertan, Bîrghiş, Broşteni, Euniu, Buia, Chir­­păr, Cîrţa, Cristian, Dîrlos, Hoghi­­lag, Ighişul Nou, Laslea, Loamneş, Ludoş, Marpod, Mihaileni, Moşna, Noul Român, Păuca, Pelişor, Porum­­bacu de Jos, Presaca, Şaroşu pe Tîr­­nave, Şelimbăr, Sîngălin, Stejerişul, Şura Mare, Tîrnava, Topîrcea ş. a., care nu au luat măsuri pentru tri­miterea probelor de grîu la analiză. Este necesar ca specialiştii din a­­ceste unităţi să ia măsuri urgente pentru recoltarea şi trimiterea pro­belor de seminţe la analiză, iar ma­gazinerii să asigure păstrarea în cele mai bune condiţiuni a materialului semincer, pentru a avea siguranţa efectuării unei insăminţări de bună calitate în această toamnă în toate unităţile. Multitudinea de articole fine de menaj produse de fabrica „Vitro­­m­etan“ Mediaş se înscriu, prin frumuseţe şi execuţie ireproşabilă, printre mărfurile de larg consum­ cu aprecieri unanime din partea beneficiarilor, atît din ţară cît şi peste hotare Foto: Fred M­SS Carnet cultural „Zilele filmului din R.D. Vietnam" In perioada 2—4 septembrie, la cinematograful „Tineretului* din­­Sibiu vor avea loc „Zilele filmului din R.D. Vietnam". Cu această ocazie vor fi prezentate filmele Satul plutitor, iar în completare docu­mentarul Intre două bombardamente (2 septembrie); Chemarea fron­tului, în completare documentarul 79 de primăveri (3 septembrie); Eroul de la Kong-Ly, în completare documentarul 6 zile de front (4 septembrie). • La Păltiniş, formaţia artistică a sindicatului „Balanţa“ din Sibiu a prezentat sîmbătă un program muzical-distractiv pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă, muzică u­­şoară, dansuri populare şi mo­mente vesele. Spectacolul s-a bucu­rat de o bună primire, evidentă şi prin participarea numeroasă a spectatorilor. • La Bazna, Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie a susţi­nut duminică­ un spectacol folclo­ric. Programul prezentat a cuprins muzică populară, solişti vocali şi instrumentişti, dansuri. Spectacolul s-a bucurat, la fel, de un meritat succes. • Azi, 1 septembrie, încep înscrie-, rile pentru anul universitar 1970/ 1971 la Universitatea populară din Sibiu, înscrierile se fac zilnic la sediul Universităţii populare, din clădirea Bibliotecii „Astra“ (str. G. Bariţiu nr. 5), între orele 9—13 şi 17—19 (telefon 1 31 54). PRTOIETART DIN­­TOATE TARILE, UNITI-VAI .ORGAN 'AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU SAU P.C.E. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR .JUDEŢEAN IAnul III, nr. 785 Marţi, 1 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Schimb de experienţa In cursul săptămânii trecute, Comitetul municipal de partid Sibiu a organizat la „Flamura roşie" un valoros schimb de experienţă pe tema: îmbunătă­ţirea activităţii comisiilor pe probleme ale comitetelor de partid din unităţile economice. Cu acest prilej responsabilii comisiilor pe probleme ale co­mitetului de partid de la „Fla­mura roşie" au expus pe larg metodele şi procedeele de muncă utilizate în activitatea desfăşurată în decursul aces­tui an. Ei au prezentat par­ticipanţilor planurile de muncă trimestriale, care cuprind stu­diile, analizele și problemele de perspectivă. Pregătiri pentru WCIB11VIPM T0“­0 formaţie de prestigiu: CORUL DE CAMERĂ După o serie de prezenţe pe sce­nele sibiene cu concerte „­ Cappella“ sau în compania orchestrei filarmo­nice din localitate, precum şi după apreciatul său concert de la Braşov cu „Requiemul" de Mozart — ulti­ma realizare a coralei sibiene de ca­meră­­, tînăra formaţie dirijată de prof. Doru Constantiniu şi-a început pregătirile pentru debutul său în a­­cest festival, înscris deja în agenda manifestărilor naţionale ce definesc spiritualitatea unor vetre de veche tradiţie şi de nouă afirmare cultu­rală. »Cibinium "TO", prin prezenţa unor prestigioase formaţii muzicale din ţară şi de peste hotare, prin tot ce­ea ce aduce el inedit în această e­­diţie, este un festival cu personali­tate muzicală distinctă. Corul de cameră va reuşi, credem, să adauge la personalitatea „Cibi­­niumului" muzical din acest an pres­tigiul său de formaţie premiată la un concurs naţional, de ansamblu stă­­pîn pe multe din secretele artei in­terpretative. Concertul său din 27 septembrie 1970 — ultima zi a festivalului — va cuprinde un repertoriu „­ Cap­pella“ din piesele unor compozitori ca: Gh. Dima, I. Sebet­in, B. Bartók, M. Jóra, D. Popovici, T. Jarda, Gh. Şoima, D. Constantiniu. Repertoriul şi arta interpretativă a ansamblului dau certitudinea unor momente de adevărată satisfacţie in­telectuală, ceea ce în cazul corului de cameră al municipiului Sibiu se confirmă cu fiecare concert în parte. Sibienii aşteaptă şi de această da­tă acel plus de sensibilitate, de ti­nereţe şi totodată de maturitate ar­tistică de care este capabilă corala de cameră sibiană şi bagheta unui tînăr şi talentat dirijor, Doru Con­stantiniu. NICOLAE GASTONE . In cadrul colectivelor artistice ale Casei de cultură a municipiului Sibiu sunt în pregătire două spectacole concepute în ideea­­unei „avanpre­miere" a atmosferei „Cibiniumului". Este vorba de un concert al orches­trei de cameră, condusă de Fr. Zwe­ier, și de un regital de poezie Ma­rin Sorescu, pregătit sub regia lui Radu Basarab, actor la Teatrul de stat din Sibiu. Aflăm că, pentru o fundamentare ştiinţifică a activităţii viitoare, con­ducerea Casei municipale de cultură va pregăti un chestionar prin care se va sonda opinia publică asupra preferinţelor şi a necesităţilor de cultură pe care le poate satisface instituţi­a. După cum ne este cunoscut, aprovizionarea populaţiei cu legu­­me-fructe pentru sezonul rece con­stituie pentru lucrătorii din acest sector o sarcină deosebit de im­portantă pentru realizarea căreia se depun eforturi susţinute. lucrătorii din comerţul de le­gume şi-au sporit eforturile pen­tru a asigura în permanenţă o aprovizionare ritmică şi corespun­zătoare cerinţelor actuale ale popu­laţiei cu legume şi fructe proas­pete. Nu este lipsit de interes sa arăt că, cu toate greutăţile cauzate de calamităţile naturale din pri­măvară, care au distrus aproape 300 ha de grădină, la indicaţia or­ganului judeţean de partid şi avînd sprijinul organelor centrale de re­sort, întreprinderea de legume­­fructe a reuşit, prin aparatul său, să asigure populaţia, mai în tot timpul, cu produse de sezon. Populaţia judeţului nostru a be­neficiat de cantităţi sporite de le­­gume-fructe în perioada sezonului de vară. In magazinele şi pieţele oraşelor Sibiu, Mediaş, Copşa Mi­că, Cisnădie, Agnita, Dumbrăveni cît şi în alte localităţi ale judeţu­lui s-au desfăcut peste 4 759 tone legume, cu 1092 tone mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acum atenţia noastră trebuie să se îndrepte spre pregătirea rezer­velor de legume şi fructe pentru iarnă, precum şi spre aproviziona­rea populaţiei cu aceste produse pentru toamnă. Pătrunşi fiind de importanţa sarcinilor trasate de or­ganele de partid şi de stat locale, întreprinderea judeţeană de valo­rificare, analizînd posibilităţile de care dispunem pe plan local şi a­­vînd în vedere şi cantitatea de le­gume ce va trebui să ni se ono­reze de către furnizorii din alte judeţe, şi-a întocmit un plan cu măsuri concrete menite să asigure fondul de marfă pentru toamnă şi iarnă. Din complexul de măsuri fac parte cele referitoare la asi­gurarea spaţiilor de depozitare şi însilozare pentru cartofi, rădăci­­noase, ceapă uscată, diverse legu­me. Astfel vom folosi ca spaţii de depozitare podurile, pivniţele de la subsolul unor clădiri mari, maga­ziile de care dispunem, iar la în­­silozatul cartofilor şi rădăcinoase­­lor vom utiliza terenuri în cîmp. Cu toate eforturile depuse pen­tru asigurarea spaţiilor de depozi­tare a legumelor, avem încă greu­tăţi, în special la Sibiu, în legă­tură cu asigurarea spaţiilor de de­pozitare pentru fructe, cele exis­tente nefiind corespunzătoare pen­tru însilozarea de lungă durată, generînd de multe ori pierderi ma­teriale, ca urmare a deprecierii fructelor. In scopul asigurării aprovizio­nării operative a unor magazine cu dever­sare de vînzare, vom extinde norma de aprovizionare directă şi în tranzit, eliminînd du­bla manipulare de la depozitele cu ridicata, care în multe situaţii în­­tîrzie aprovizionarea magazinelor şi generează cheltuieli. Tot în scopul evitării aglomeraţiei la ma­gazine şi pieţe vom organiza puncte ,­de desfacere la sortimentele de larg consum cum sunt: ceapă us­cată, varză, rădăcinoase şi altele. Pentru aprovizionarea de toamnă a populaţiei se vor desface impor­tante cantităţi de legume şi fructe. Astfel, ne-am propus să procu­răm, fie pe plan local fie din mu­taţii sau pe baza unor relaţii co­merciale, din alte judeţe, peste 1 400 tone ceapă uscată, 1 525 tone varză, 1 800 tone rădăcinoase, 1 700 tone diverse legume, 2 513 tone fructe. S-au luat măsuri pentru a gos-MW»­w—— poduri cu grijă cantităţile pe care le depozităm spre conservare, iar în reţeaua de desfacere lucrătorii să manifeste o preocupare perma­nentă pentru a valorifica întregul fond de marfă, fără a ne abate de la respectarea regulilor generale de comerţ, avînd în vedere în per­manenţă ridicarea nivelului calita­tiv al muncii de prezentare şi ex­punere a mărfurilor. O grijă deosebită va fi manifes­tată faţă de realizarea planului de aprovizionare a populaţiei, pentru perioada de iarnă. In acest sens au fost luate măsuri pentru stabilirea cantităţilor de legume şi fructe ce vor fi conservate; s-au stabilit oamenii care vor gestiona silozu­rile, terenurile pentru săpatul gro­pilor precum şi materialele nece­sare ca: saci, casmale, lopeţi, se în­­dură pentru grătare, paie, rogojini, termometre pentru verificarea tem­peraturii din sol şi altele care pri­vesc crearea tuturor, condiţiilor ce se cer pentru acest scop. Astfel, în această iarnă populaţia judeţului Sibiu va avea la dispo­ziţie 1 430 tone legume, cerinţele putînd fi integral satisfăcute la ceapă uscată, varză proaspătă, ră­dăcinoase, sfeclă roşie, ridichi de iarnă, gulii, mere şi alte legume şi fructe. In acest fond de marfă care se va pregăti pentru sezonul rece, pe baza repartiţiilor primite de la or­ganul de resort, vom asigura şi o importantă cantitate de produse murate şi conservate. In vederea valorificării supe­rioare a unor legume şi a conser­vării acestora pe timp mai înde­lungat în acest an, comitetul de direcţie, cu sprijinul organului ju­deţean de partid, a obţinut o in­stalaţie modernă pentru deshidra­tarea legumelor şi fructelor, care a fost montată la unitatea de pro­ducţie Dumbrăveni. Prin punerea în funcţiune a a­­cesteia vom reuşi să creăm o can­titate importantă de legume şi fructe deshidratate, mult solicitate pe plan intern şi extern şi a căror conservare permite menţinerea ca­lităţilor nutritive putînd fi consu­mate în orice perioadă de timp a anului. Produsele deshidratate dau posi­bilitate gospodinelor de a le păstra şi pregăti în condiţii igienice mult superioare celor proaspete, evitîn­­du-se eventualele stricăciuni. Pătrunşi fiind de răspunderea ce le revine faţă de asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare ce­rinţelor actuale, lucrătorii din sec­torul de legume şi fructe vor de­pune toate eforturile pentru ridi­carea calitativă a activităţii lor. IOAN DAN director­­ii I.L.F. În centrul atenţiei noastre Rezervele de pentru sezonul toamnă-iarnă Deschiderea lucrărilor celui XX­III­ea Congres internaţional de istoria medicinii Luni dimineaţa au Început, in Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres inter­naţional de istoria medicinii, organi­zat de Uniunea societăţilor de ştiin­ţe medicale din România, sub auspi­ciile Societăţii internaţionale de is­toria medicinii. La această impor­tantă manifestare ştiinţifică iau parte numeroşi delegaţi din aproape 40 de ţări ale lumii, personalităţi proemi­nente ale istoriei medicinii interna­ţionale, valoroşi oameni de ştiinţă din ţara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la şedinţa festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreşedinte al Societăţii internaţionale de istoria medicinii, preşedintele Comitetului de organizare a Congresului, după ce a făcut­ o sumară trecere în re­vistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii şi a învăţămîntului de specialitate, a relevat înalta aprecie­re de care se bucură în ţara noas­tră activitatea desfăşurată în acest domeniu. Cu viu interes şi profundă satis­facţie, exprimate prin puternice a­plauze, a primit Întreaga asistentă Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, adresat par­ticipanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria me­dicinii. Mesajul a fost citit de mi­nistrul sănătăţii, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, salutînd pe congresişti, a menţionat că istoriografia medicală, româneasca se numără printre acele ramuri ale medicinii care au avut de timpuriu răsunet şi recunoaştere mondială, şi care au dat personali­tăţi internaţionale de prim rang. Congresul a fost, de asemenea, salutat de prof. dr. Roman Moldo­van, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Ioan Borca, vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, şi prof. dr. Valerian Popescu, preşedin­tele Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale. In numele congresiştilor, prof. Maurice Bariety, preşedintele Socie­tăţii internaţionale de istoria , me­dicinii a mulţumit pentru căldurosul mesaj adresat Congresului de preşe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia pentru primirea deosebită rezervată congresiştilor — în spiritul tradiţio­nalei ospitalităţi româneşti — şi con­diţiile excelente create desfăşurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Premiu­lui „Esculap de aur“ în semn de Înaltă preţuire a activităţii ştiinţifice în acest domeniu, prof. Erna Lesky, de la Universitatea din Viena. Prof. dr. Fr. A. Sondervorst, vicepre­şedinte al Societăţii a prezentat ra­portul »50 de ani de la primul Con­gres internaţional de istoria medi­cinii". Timp de cinci zile, la Bucureşti şi Constanţa, participanţii vor dezbate pe secţii probleme privind istoria deontologiei medicale, valoarea ştiin­ţifică a folclorului medical, relaţii medicale între România şi alte ţări, medicina provincială în Imperiul Roman şi altele. MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, adresat parti­cipanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria me­dicinii care îşi începe astăzi lucră­rile la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţio­nal care reuneşte savanţi şi cercetă­tori de prestigiu dintr-un Însemnat număr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri în­noitoare, ştiinţa este un aliat de ne­lipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. în acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covârşitoare însemnătate, fiind chemate să con­tribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără Îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţi­lor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta îm­potriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu suc­ces problemele complexe ale medi­cinii contemporane1. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîl­­nire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză co­mună a tuturor popoarelor, un do­meniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oa­menilor de ştiinţă şi a tuturor sluji­torilor pe tărîmul medicinii din pa­tria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de des­făşurare. Avem convingerea că abor­darea in cadrul Congresului dum­neavoastră a temei relaţiilor medi­cale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va înlesni la­ buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să con­lucreze strins cu şcolile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivi­tăţii, pentru împlinirea înaltelor dezi­derate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin însăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii o­­mului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca in lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare între toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dez­voltarea largă a raporturilor multi­laterale dintre savanţii şi cercetă­torii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a res­pectului independenţei şi­­suverani­tăţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimându-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, în întărirea cola­borării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit, luni la amiază, un­ grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor aus­trieci un interviu referindu-se la u­­nele aspecte ale construcţiei socia­lismului în România şi ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres)

Next