Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-01 / nr. 785
Avem asigurată săminţă de bună calitate pentru campania de toamnă? In această perioadă o sarcină de mare Însemnătate pentru conducerile unităţilor agricole este asigurarea necesarului de seminţe de grîu, secară şi orz, precum şi controlul calităţii materialului semincer. Inginerilor şefi şi şefilor de leme (acolo unde sunt organizate termen cultura mare) le revine misiunea de a recolta şi trimite la analiză probele de seminţe, În toate unităţile există instrucţiuni precise de recoltare şi ambalare a produselor şi în marea majoritate a cooperativelor agricole se desfăşoară intens acţiunea de condiţionare a seminţelor. Trimiterea probelor spre analiză este însă mult rămasă în urmă în unele unităţi. Inginerul Samoilă Geleriu, şeful Laboratorului pentru controlul seminţelor, ne Informează că pînă la data de 29.VIII.1970 doar 42 din cele 86 cooperative agricole au trimis la analiză, 131 probe de seminţe de grîu, pentru o cantitate totală de 2 238 tone material semincer. Dacă se are In vedere faptul că necesarul de sămînţă de grîu pentru această toamnă In cooperativele agricole este de 7 028 tone, se constată că trimiterea probelor de seminţe pentru analiză se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. Şeful laboratorului ne relatează că pentru o cantitate de 255 tone grîu auşi fost eliberate buletinele roşii. In această direcţie este demnă de remarcat seriozitatea cu care specialiştii şi consiliile de conducere de la cooperativele agricole din Slimnic, Apoldu de Sus, Armeni, Bazna, Hosman, Mediaş, Răvăşel, Săcel ş. a., au primit şi rezolvat problemele legate de asigurarea unei seminţe de calitate pentru însăminţările din această toamnă, primind parţial pînă la data de 29.VIII. a. c. buletine roşii Deşi In toate cooperativele agricole s-au asigurat seminţe numai din soiuri superioare — Bezostaia, Harrach, nr. 301, F. 417 — la grîu, Cenad 396, Intensiv 1, Cenad 345 —• la orz şi Petrus la secară, realizarea unei producţii cît mai bune este condiţionată in cel mai înalt grad de asigurarea unor Indici calitativi superiori la materialul semincer. Din analizele efectuate pînă in prezent rezultă că mari cantităţi de seminţe au primit buletine negre din cauză că au un procent mare de impurităţi şi o germinaţie scăzută. Valoarea culturală a seminţelor poate fi cunoscută numai după analiza complexă a materialului semincer. Or, din moment ce unele unităţi nu au trimis încă probe pentru analiză, se naşte in mod firesc Întrebarea: când vor fi luate măsuri pentru asigurarea unei seminţe de calitate în cazul că analizele de laborator vor arăta că sămînţa existentă în magazii este necorespunzătoare? Această întrebare trebuie să frămînte consiliile de conducere şi specialiştii de la cooperativele agricole din Agnita, Alămor, Alma, Aţei, Avrig, Biertan, Bîrghiş, Broşteni, Euniu, Buia, Chirpăr, Cîrţa, Cristian, Dîrlos, Hoghilag, Ighişul Nou, Laslea, Loamneş, Ludoş, Marpod, Mihaileni, Moşna, Noul Român, Păuca, Pelişor, Porumbacu de Jos, Presaca, Şaroşu pe Tîrnave, Şelimbăr, Sîngălin, Stejerişul, Şura Mare, Tîrnava, Topîrcea ş. a., care nu au luat măsuri pentru trimiterea probelor de grîu la analiză. Este necesar ca specialiştii din aceste unităţi să ia măsuri urgente pentru recoltarea şi trimiterea probelor de seminţe la analiză, iar magazinerii să asigure păstrarea în cele mai bune condiţiuni a materialului semincer, pentru a avea siguranţa efectuării unei insăminţări de bună calitate în această toamnă în toate unităţile. Multitudinea de articole fine de menaj produse de fabrica „Vitrometan“ Mediaş se înscriu, prin frumuseţe şi execuţie ireproşabilă, printre mărfurile de larg consum cu aprecieri unanime din partea beneficiarilor, atît din ţară cît şi peste hotare Foto: Fred MSS Carnet cultural „Zilele filmului din R.D. Vietnam" In perioada 2—4 septembrie, la cinematograful „Tineretului* dinSibiu vor avea loc „Zilele filmului din R.D. Vietnam". Cu această ocazie vor fi prezentate filmele Satul plutitor, iar în completare documentarul Intre două bombardamente (2 septembrie); Chemarea frontului, în completare documentarul 79 de primăveri (3 septembrie); Eroul de la Kong-Ly, în completare documentarul 6 zile de front (4 septembrie). • La Păltiniş, formaţia artistică a sindicatului „Balanţa“ din Sibiu a prezentat sîmbătă un program muzical-distractiv pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă, muzică uşoară, dansuri populare şi momente vesele. Spectacolul s-a bucurat de o bună primire, evidentă şi prin participarea numeroasă a spectatorilor. • La Bazna, Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie a susţinut duminică un spectacol folcloric. Programul prezentat a cuprins muzică populară, solişti vocali şi instrumentişti, dansuri. Spectacolul s-a bucurat, la fel, de un meritat succes. • Azi, 1 septembrie, încep înscrie-, rile pentru anul universitar 1970/ 1971 la Universitatea populară din Sibiu, înscrierile se fac zilnic la sediul Universităţii populare, din clădirea Bibliotecii „Astra“ (str. G. Bariţiu nr. 5), între orele 9—13 şi 17—19 (telefon 1 31 54). PRTOIETART DINTOATE TARILE, UNITI-VAI .ORGAN 'AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU SAU P.C.E. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR .JUDEŢEAN IAnul III, nr. 785 Marţi, 1 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Schimb de experienţa In cursul săptămânii trecute, Comitetul municipal de partid Sibiu a organizat la „Flamura roşie" un valoros schimb de experienţă pe tema: îmbunătăţirea activităţii comisiilor pe probleme ale comitetelor de partid din unităţile economice. Cu acest prilej responsabilii comisiilor pe probleme ale comitetului de partid de la „Flamura roşie" au expus pe larg metodele şi procedeele de muncă utilizate în activitatea desfăşurată în decursul acestui an. Ei au prezentat participanţilor planurile de muncă trimestriale, care cuprind studiile, analizele și problemele de perspectivă. Pregătiri pentru WCIB11VIPM T0“0 formaţie de prestigiu: CORUL DE CAMERĂ După o serie de prezenţe pe scenele sibiene cu concerte „ Cappella“ sau în compania orchestrei filarmonice din localitate, precum şi după apreciatul său concert de la Braşov cu „Requiemul" de Mozart — ultima realizare a coralei sibiene de cameră, tînăra formaţie dirijată de prof. Doru Constantiniu şi-a început pregătirile pentru debutul său în acest festival, înscris deja în agenda manifestărilor naţionale ce definesc spiritualitatea unor vetre de veche tradiţie şi de nouă afirmare culturală. »Cibinium "TO", prin prezenţa unor prestigioase formaţii muzicale din ţară şi de peste hotare, prin tot ceea ce aduce el inedit în această ediţie, este un festival cu personalitate muzicală distinctă. Corul de cameră va reuşi, credem, să adauge la personalitatea „Cibiniumului" muzical din acest an prestigiul său de formaţie premiată la un concurs naţional, de ansamblu stăpîn pe multe din secretele artei interpretative. Concertul său din 27 septembrie 1970 — ultima zi a festivalului — va cuprinde un repertoriu „ Cappella“ din piesele unor compozitori ca: Gh. Dima, I. Sebetin, B. Bartók, M. Jóra, D. Popovici, T. Jarda, Gh. Şoima, D. Constantiniu. Repertoriul şi arta interpretativă a ansamblului dau certitudinea unor momente de adevărată satisfacţie intelectuală, ceea ce în cazul corului de cameră al municipiului Sibiu se confirmă cu fiecare concert în parte. Sibienii aşteaptă şi de această dată acel plus de sensibilitate, de tinereţe şi totodată de maturitate artistică de care este capabilă corala de cameră sibiană şi bagheta unui tînăr şi talentat dirijor, Doru Constantiniu. NICOLAE GASTONE . In cadrul colectivelor artistice ale Casei de cultură a municipiului Sibiu sunt în pregătire două spectacole concepute în ideeaunei „avanpremiere" a atmosferei „Cibiniumului". Este vorba de un concert al orchestrei de cameră, condusă de Fr. Zweier, și de un regital de poezie Marin Sorescu, pregătit sub regia lui Radu Basarab, actor la Teatrul de stat din Sibiu. Aflăm că, pentru o fundamentare ştiinţifică a activităţii viitoare, conducerea Casei municipale de cultură va pregăti un chestionar prin care se va sonda opinia publică asupra preferinţelor şi a necesităţilor de cultură pe care le poate satisface instituţia. După cum ne este cunoscut, aprovizionarea populaţiei cu legume-fructe pentru sezonul rece constituie pentru lucrătorii din acest sector o sarcină deosebit de importantă pentru realizarea căreia se depun eforturi susţinute. lucrătorii din comerţul de legume şi-au sporit eforturile pentru a asigura în permanenţă o aprovizionare ritmică şi corespunzătoare cerinţelor actuale ale populaţiei cu legume şi fructe proaspete. Nu este lipsit de interes sa arăt că, cu toate greutăţile cauzate de calamităţile naturale din primăvară, care au distrus aproape 300 ha de grădină, la indicaţia organului judeţean de partid şi avînd sprijinul organelor centrale de resort, întreprinderea de legumefructe a reuşit, prin aparatul său, să asigure populaţia, mai în tot timpul, cu produse de sezon. Populaţia judeţului nostru a beneficiat de cantităţi sporite de legume-fructe în perioada sezonului de vară. In magazinele şi pieţele oraşelor Sibiu, Mediaş, Copşa Mică, Cisnădie, Agnita, Dumbrăveni cît şi în alte localităţi ale judeţului s-au desfăcut peste 4 759 tone legume, cu 1092 tone mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acum atenţia noastră trebuie să se îndrepte spre pregătirea rezervelor de legume şi fructe pentru iarnă, precum şi spre aprovizionarea populaţiei cu aceste produse pentru toamnă. Pătrunşi fiind de importanţa sarcinilor trasate de organele de partid şi de stat locale, întreprinderea judeţeană de valorificare, analizînd posibilităţile de care dispunem pe plan local şi avînd în vedere şi cantitatea de legume ce va trebui să ni se onoreze de către furnizorii din alte judeţe, şi-a întocmit un plan cu măsuri concrete menite să asigure fondul de marfă pentru toamnă şi iarnă. Din complexul de măsuri fac parte cele referitoare la asigurarea spaţiilor de depozitare şi însilozare pentru cartofi, rădăcinoase, ceapă uscată, diverse legume. Astfel vom folosi ca spaţii de depozitare podurile, pivniţele de la subsolul unor clădiri mari, magaziile de care dispunem, iar la însilozatul cartofilor şi rădăcinoaselor vom utiliza terenuri în cîmp. Cu toate eforturile depuse pentru asigurarea spaţiilor de depozitare a legumelor, avem încă greutăţi, în special la Sibiu, în legătură cu asigurarea spaţiilor de depozitare pentru fructe, cele existente nefiind corespunzătoare pentru însilozarea de lungă durată, generînd de multe ori pierderi materiale, ca urmare a deprecierii fructelor. In scopul asigurării aprovizionării operative a unor magazine cu deversare de vînzare, vom extinde norma de aprovizionare directă şi în tranzit, eliminînd dubla manipulare de la depozitele cu ridicata, care în multe situaţii întîrzie aprovizionarea magazinelor şi generează cheltuieli. Tot în scopul evitării aglomeraţiei la magazine şi pieţe vom organiza puncte ,de desfacere la sortimentele de larg consum cum sunt: ceapă uscată, varză, rădăcinoase şi altele. Pentru aprovizionarea de toamnă a populaţiei se vor desface importante cantităţi de legume şi fructe. Astfel, ne-am propus să procurăm, fie pe plan local fie din mutaţii sau pe baza unor relaţii comerciale, din alte judeţe, peste 1 400 tone ceapă uscată, 1 525 tone varză, 1 800 tone rădăcinoase, 1 700 tone diverse legume, 2 513 tone fructe. S-au luat măsuri pentru a gos-MW»w—— poduri cu grijă cantităţile pe care le depozităm spre conservare, iar în reţeaua de desfacere lucrătorii să manifeste o preocupare permanentă pentru a valorifica întregul fond de marfă, fără a ne abate de la respectarea regulilor generale de comerţ, avînd în vedere în permanenţă ridicarea nivelului calitativ al muncii de prezentare şi expunere a mărfurilor. O grijă deosebită va fi manifestată faţă de realizarea planului de aprovizionare a populaţiei, pentru perioada de iarnă. In acest sens au fost luate măsuri pentru stabilirea cantităţilor de legume şi fructe ce vor fi conservate; s-au stabilit oamenii care vor gestiona silozurile, terenurile pentru săpatul gropilor precum şi materialele necesare ca: saci, casmale, lopeţi, se îndură pentru grătare, paie, rogojini, termometre pentru verificarea temperaturii din sol şi altele care privesc crearea tuturor, condiţiilor ce se cer pentru acest scop. Astfel, în această iarnă populaţia judeţului Sibiu va avea la dispoziţie 1 430 tone legume, cerinţele putînd fi integral satisfăcute la ceapă uscată, varză proaspătă, rădăcinoase, sfeclă roşie, ridichi de iarnă, gulii, mere şi alte legume şi fructe. In acest fond de marfă care se va pregăti pentru sezonul rece, pe baza repartiţiilor primite de la organul de resort, vom asigura şi o importantă cantitate de produse murate şi conservate. In vederea valorificării superioare a unor legume şi a conservării acestora pe timp mai îndelungat în acest an, comitetul de direcţie, cu sprijinul organului judeţean de partid, a obţinut o instalaţie modernă pentru deshidratarea legumelor şi fructelor, care a fost montată la unitatea de producţie Dumbrăveni. Prin punerea în funcţiune a acesteia vom reuşi să creăm o cantitate importantă de legume şi fructe deshidratate, mult solicitate pe plan intern şi extern şi a căror conservare permite menţinerea calităţilor nutritive putînd fi consumate în orice perioadă de timp a anului. Produsele deshidratate dau posibilitate gospodinelor de a le păstra şi pregăti în condiţii igienice mult superioare celor proaspete, evitîndu-se eventualele stricăciuni. Pătrunşi fiind de răspunderea ce le revine faţă de asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare cerinţelor actuale, lucrătorii din sectorul de legume şi fructe vor depune toate eforturile pentru ridicarea calitativă a activităţii lor. IOAN DAN directorii I.L.F. În centrul atenţiei noastre Rezervele de pentru sezonul toamnă-iarnă Deschiderea lucrărilor celui XXIIIea Congres internaţional de istoria medicinii Luni dimineaţa au Început, in Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale din România, sub auspiciile Societăţii internaţionale de istoria medicinii. La această importantă manifestare ştiinţifică iau parte numeroşi delegaţi din aproape 40 de ţări ale lumii, personalităţi proeminente ale istoriei medicinii internaţionale, valoroşi oameni de ştiinţă din ţara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la şedinţa festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreşedinte al Societăţii internaţionale de istoria medicinii, preşedintele Comitetului de organizare a Congresului, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii şi a învăţămîntului de specialitate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în ţara noastră activitatea desfăşurată în acest domeniu. Cu viu interes şi profundă satisfacţie, exprimate prin puternice aplauze, a primit Întreaga asistentă Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii. Mesajul a fost citit de ministrul sănătăţii, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, salutînd pe congresişti, a menţionat că istoriografia medicală, româneasca se numără printre acele ramuri ale medicinii care au avut de timpuriu răsunet şi recunoaştere mondială, şi care au dat personalităţi internaţionale de prim rang. Congresul a fost, de asemenea, salutat de prof. dr. Roman Moldovan, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Ioan Borca, vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, şi prof. dr. Valerian Popescu, preşedintele Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale. In numele congresiştilor, prof. Maurice Bariety, preşedintele Societăţii internaţionale de istoria , medicinii a mulţumit pentru căldurosul mesaj adresat Congresului de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia pentru primirea deosebită rezervată congresiştilor — în spiritul tradiţionalei ospitalităţi româneşti — şi condiţiile excelente create desfăşurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Premiului „Esculap de aur“ în semn de Înaltă preţuire a activităţii ştiinţifice în acest domeniu, prof. Erna Lesky, de la Universitatea din Viena. Prof. dr. Fr. A. Sondervorst, vicepreşedinte al Societăţii a prezentat raportul »50 de ani de la primul Congres internaţional de istoria medicinii". Timp de cinci zile, la Bucureşti şi Constanţa, participanţii vor dezbate pe secţii probleme privind istoria deontologiei medicale, valoarea ştiinţifică a folclorului medical, relaţii medicale între România şi alte ţări, medicina provincială în Imperiul Roman şi altele. MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional care reuneşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un Însemnat număr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. în acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covârşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără Îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane1. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare. Avem convingerea că abordarea in cadrul Congresului dumneavoastră a temei relaţiilor medicale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va înlesni la buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strins cu şcolile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin însăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii omului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca in lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare între toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectului independenţei şisuveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimându-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, în întărirea colaborării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcţiei socialismului în România şi ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres)