Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-15 / nr. 797

ORGAN All COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 797, I Marţi, 15 septembrie 1970 4 pagini 30 bani SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale * Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar STIMAŢI TOVARĂŞI ÎNVĂŢĂTORIŞI PROFESORI, DRAGI ELEVI, Cu prilejul începerii noului an de învăţămînt, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros salut corpului didactic şi elevilor, organizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretului patriei, la progresul şi înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi şi însemnate realizări în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotărîrii sale de a transpune in viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor de la vîrsta de 6 ani şi începe funcţionarea cu toate clasele a şcolii generale de 10 ani. Se continuă acţiunea de modernizare şi perfecţionare a învăţămîntului , ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul general al ţării le pune in faţa sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puternicul detaşament al învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea partidului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devotament cunoştinţele, priceperea şi întreaga sa experienţă pentru educarea şi instruirea tinerelor generaţii, slujind astfel cu credinţă idealurile de progres şi civilizaţie ale naţiunii socialiste, ale înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerinţele concrete ale societăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului şi dragostei faţă de muncă, ajutîndu-l să-şi însuşească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cere, dumneavoastră, cadrelor didactice să munciţi cu pasiune pentru a înarma tineretul şcolar cu concepţia ştiinţifică, marxist-leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în Inimile tinerei generaţii sentimentele înălţătoare ale patriotismului socialist, preţuirea şi admiraţia faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efortul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragostea fierbinte faţă de patrie, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotărîrea nestrămutată de a duce mai departe măreaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntu! României. Cultivaţi în rîndul şcolarilor prietenia şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi! însufleţiţi tînăra generaţie cu ideile nobile ale prieteniei faţă de popoarele ţărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, ale solidarităţii internaţionaliste cu toate forţele care luptă pentru libertate socială şi naţională, formaţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului şi păcii. Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţionaţi-vă continuu arta predării, nu uitaţi nici un moment că ţinuta ştiinţifică, etica cetăţenească a omului de la catedră reprezintă chezăşia succeselor activităţii instructiv-educative, izvor al satisfacţiei muncii împlinite. Elevi şi elevei Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi culturii, îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în şcoli condiţii cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, învăţînd temeinic! Perseveraţi în eforturile voastre de a deveni cetăţeni cît mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dovediţi, în toate împrejurările — în şcoală, în familie, în viaţa socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste! Partidul şi guvernul cheamă organizaţiile de pionieri şi U.T.C. — factori activi şi dinamici ai educării comuniste a tineretului studios — să sprijine eforturile şcolii şi ale familiei pentru dezvoltarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întărirea simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale, pentru o conduită atentă şi corespunzătoare în şcoală şi în viaţă. Conlucrarea strînsă dintre organizaţiile de tineret şi şcoală, sprijinul şi participarea învăţătorilor, profesorilor, educatorilor, la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste organizaţii constituie o garanţie a succesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea şi educarea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt chemate să pună în centrul activităţii lor preocuparea pentru Îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţământ, a conţinutului său ştiinţific şi ideologic, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor; ele trebuie să ajute conducerile şcolilor şi organizaţiile de copii şi tineret să imprime în viaţa colectivelor şcolare un spirit de înaltă exigenţă, de disciplină şi responsabilitate faţă de îndatoririle ce le revin, să mobilizeze pe comunişti, toate cadrele didactice la înlăturarea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea şcolară, să promoveze un spirit înnoitor în Întreaga muncă pe care şcoala o desfăşoară. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urăm dragi tovarăşi — educatoare, învăţători, maiştri instructori, profesori — noi şi însemnate succese în activitatea dumneavoastră! Tuturor elevilor — din şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi tehnice, — le dorim spor la învăţătură şi rezultate cît mai bune în acest an şcolar! ’ * . ^mmMSsSSSSKm Sectorul prefabricate al întreprinderii MACO (Orlat) Foto: Fred MSS între producătorii şi consumatorii de încălţăminte. Sincope ce alterează armonia In condiţiile creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării gradului de civilizaţie şi de urbanizare, precum şi ale dezvoltării industriei, încălţămintea ocupă un loc tot mai important în consumul populaţiei. Din datele statistice reiese că în 1969, în ansamblul pieţei bunurilor de consum, 4,4 la sută din totalul vînzărilor de mărfuri prin comerţul socialist şi 8,6 la sută din totalul vînzărilor de mărfuri nealimentare îl deţinea încălţămintea. Vînzările pe locuitor, tot în cursul anului trecut au fost de 2,5 perechi anual. Deşi comparativ cu alţi ani piaţa produselor de încălţăminte s-a extins, totuşi faţă de ţările puternic dezvoltate ale căror vînzări se ridică la 4 perechi anual pentru fiecare locuitor, consumul nostru este încă scăzut. Se naşte firesc întrebarea: cum anume, pe ce căi este posibilă impulsionarea, vitalizarea consumului de încălţăminte? Oare populaţia nu are nevoie de acest produs, sau cei în sarcina cărora se află producerea şi desfacerea lui nu se ocupă îndeajuns? De-a lungul anchetei noastre am sondat atît opiniile cumpărătorilor şi comerţului cît şi ale producătorului. Avînd în vedere tradiţia de care se bucură întreprinderile ce fac parte din Combinatul de pielărie şi încălţăminte Sibiu am adresat unor factori d răspundere ai combinatului următoarele două întrebări: satisfac pe cumpărători produsele ce le realizaţi? Este completă şi modernă gama sortimentală ce o oferiţi? Răspunsurile afirmative primite au fost "picurate" pe ici, pe colo, cu mici... precizări, iar pentru, convingere ni s-a adus drept argument faptul că în ultimul timp nu s-a înregistrat nici un refuz, nici o reclamaţie de la cumpărători. Şi totuşi, opinia comerţului este alta. „Adesea, îacă,’iemicîes c« ceha eferită cumpărătorilor se silă sub nivelul cerinţelor, fapt ce duce la nevînzarea ei" — ne spune I. Dăncilă, directorul comercial al I.C.S.T.I. Sibiu. Gradul insuficient de prelucrare a pieilor, talpa de bovină şi pielea mai mult permeabilă decit impermeabilă, lipsa de flexibilitate, de fineţe a pantofilor sunt doar cîteva din „caracteristicile" încălţămintei combinatului, văzute prin prisma... cumpărătorului. La acestea se mai adaugă viciile ascunse ale mărfurilor, care fac ca la puţin timp de la cumpărare să fie... neutilizabile. Un exemplu li-l oferă încălţămintea din P.V.C. a fabricii „8 Mai" din Mediaş. Dacă la început a fost bine primită de populaţie, odată cu confruntarea cu practica s-a discreditat singură din cauza calităţii slabe (dezlipiri foarte frecvente, feţele crepate etc.) S-ar părea că aici spiritul de exigenţă a fost diminuat, că se produce doar de... dragul producţiei. Deşi prin actuala legislaţie contractuală repartiţiile sunt doar informative, contractarea se face liber, deci există un stimul puternic pentru a realiza doar produse care sunt căutate, care se vind, totuşi se observă că unii producători nu acordă încă suficientă atenţie acestor aspecte. Şi efectele nu se lasă aşteptate. In urma recentelor contractări, de pildă, fabrica medieşană a rămas cu o parte din capacitatea de producţie neacoperită, pentru că unele produse n-au fost contractate de comerţ. Paradoxal, în asemenea situaţii tot producătorul este nemulţumit, aruncînd vina pe comerţ. Afirmaţii de genul „comerţul refuză, e reticent la nou" constituie apanajul celor care nu reuşesc să desfăşoare o activitate pregnant calitativă, in timp ce alţii sínt suprasolicitaţi de comerţ. Aşa se explică de ce produse ca pantoful Guban, sínt foarte solicitate, fabrica timişoreană nereuşind să acopere cererile. Desigur, că sortimentele combinatului sibian sunt diferite faţa de cele timişorene da(Continuare în pag . 111-a) V. BARBU • Vicii ascunse, calitate slabă completate de... uzură morală • Reticenta la nou a comerţului — apanajul rutinismului . Se aşteaptă mai mult, mai bun, mai ieftin! DIN SUMAR: I • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... !• SPORT ! Pag. a II-ai [• Mai multă exigenţă s\' n simţ de răspundere » ! Pag. a III-aj ! • ACTUALITATEA' J ! INTERNATIONALA] ! Pag. a IV-a. Din programul Casei de cultură organizat de Casa de cultură a municipiului Sibiu, filiala Guşteriţa, a avut loc sîmbătă, 12 septembrie, un spectacol folcloric săsesc, la care şi-au dat concursul formaţiile de teatru, dansuri şi grup vocal ale filialei. In continuarea spectacolului, a fost organizată o reuniune dansantă. Tot în cadrul activităţilor artistice ale Casei de cultură a municipiului Sibiu, consemnăm reluarea — la cererea elevilor şi a unui grup de cadre didactice — spectacolului-recital Marin Sorescu (vineri, 18 septembrie, In sala „Astra"). Regia recitalului apartine tînărului actor al teatrului sibian, Radu Basarab. Veşti din Avrig O însemnată inovaţie se află în stadiu de experimentare la fabrica „Sticla“ Avrig. Parţial ea a fost dată în folosinţă. Este vorba de dispozitivul pentru udarea mecanică a formelor. Dispozitivul înlocuieşte munca manuală a unui muncitor pe echipă. * Im fabrica „Sticla“ din Avrig s-a experimentat un produs nou: cristalul. Pînă în prezent s-a realizat o comandă de peste 2 000 articole diverse din acest produs. De îndată ce se va asigura materia primă necesară, se va trece la producţia mare de serie. s \ Pregătiri pentru „CININUM*70“ Tirgul olarilor s s \ Programul primei zile a ediţiei ^ pe acest an a săptămînii culturii şi artei sibiene inserează şi deschiderea tirgului-concurs al ola- rilor, organizat în colaborare cu \ UCECOM. Acest moment înseamnă ridicarea la un nivel mai pretenţios a unei încercări anterioare, la fel inclusă în festival, şi care a atestat totodată afluenţa masivă a publicului în vizitarea standurilor. Dacă atunci numărul participanţilor era evident scăzut, reprezentind o mică parte din zonele ceramice ale ţării, la ediţia 70 a festivalului varietatea meşteşugurilor olăritului va fi generos prezentă. La acest trg concurs al olarilor, deschis în acelaşi timp vinzării libere, vor participa meşteri olari reprezentind zonele etnografice cuprinse in perimetrul judeţelor Argeş, Bihor, Cluj, Hunedoara, Ilfov, Mureş, Maramureş, Olt, Prahova, Suceava, Vîlcea şi Sibiu. Organizat în pitoreasca piaţă din faţa Casei artelor, acest tirg-concurs va crea, în ansamblu, un cadru expoziţional bine ales, incinitînd etalarea des- făşurată a produselor. Intîlnirea rolurilor va avea şi un caracter profesional stimulativ, apreciindu- se în concurs valoarea execuţiei şi autenticitatea lucrărilor, caracterii lor reprezentativ pentru di-5feritele zone etnografice ale ţării. Practicienii acestei îndeletniciri tradiţionale Îşi vor confrunta rezultatele intr-o întîlnire de largă participare, care poate oferi astfel rezultate concludente. Cele mai reuşite obiecte, in ordinea exigen-ţelor amintite, vor fi premiate, în urma deciziei juriului acestui concurs. Participarea meşterilor olari în ediţia a Ill-a a festivalului va fii însoţită de un cadru teoretic a decvat naturii acestei manifestări. Este vorba de faptul că, alături de dezbateri teoretice incluse în profilul predominant al festivalu- lui — cel muzical — este prevă- zut un simpozion (marţi 22 sep- tembrie) pe tema Lutul — materie , vie, tradiţie şi continuitate în meşteşugul olăritului, care va reu- ni o serie de comunicări, prezen- tate de specialişti din Sibiu , sau alte localităţi din ţară. In ace- \ eaşi zi, agenda festivalului inse- i rează o 1ntîlnire, în parcul et-t nografic din Dumbrava Sibiului, cu etnografi şi meşteri olari, par- ticipanţii avînd ocazia vizitării organizate a Muzeului tehnicii populare şi a satului olarilor din pitoreasca Dumbravă. Prezenţa artiştilor olari va mai fi acompaniată de acţiuni festiva- / Here adiacente, cum ar fi vizita- rea muzeelor etnografice săteşti (miercuri, 23 septembrie) din Măr- (j ginimea Sibiului, sau inaugurarea muzeului din Boiţa (sîmbătă, 26 septembrie). După cum se observă, acest compartiment al festivalului be-neficiază, în acest an, de un ca- dru atent constituit, propice tor- J mulăţii unor judecăţi de valoare edificatoare asupra tradiţiei, con- anuităţii şi contigenţelor acestuia interesant meşteşug. | TITU POPESCU ] A Succes deplin din noul an şcolar Nu numai pentru zecile de mii de elevi care se reîntorc astăzi cu tinereţea lor exuberantă în curţile spaţioase ale şcolilor, ziua de 15 septembrie este ■ o punte de emoţii sărbătoreşti. Alături de ei, mii de cadre didactice, zeci de mii de părinţi trăiesc sentimentul fertil al acestui nou început. Astfel că, pentru populaţia şcolară a judeţului, momentul acestei reîntîlniri solemne cu atmosfera sălii de clasă reprezintă o nouă angajare de potenţial pe frontul formării structurii de calităţi necesare unor generaţii chemate să ducă mai departe aspiraţiile şi faptele de progres ale constructorilor de azi ai socialismului în Ro- mânia. Înconjurată de grija părintească a partidului, de stima întregului popor, şcoala îşi deschide astăzi porţile năzuind, prin slujitorii săi, să răspundă calificat problemelor complexe pe care o societate în plină dezvoltare i le ridică, să folosească întreaga sa energie pentru a fi la înălţimea misiunii politice şi sociale încredinţate. Consiliul popular judeţean — prin Inspectoratul şcolar — sub îndrumarea directă a Comitetului judeţean de partid s-a preocupat îndeaproape de extinderea spaţiului şcolar, de lărgirea şi dezvoltarea bazei didactico-materiale a unităţilor de învăţămînt. Astfel, a fost dată în folosinţă o şcoală nouă cu 8 săli în cartierul Ţiglarilor şi 8 noi săli de clasă la şcoala din cartierul Hipodrom din Sibiu, Liceul „O. Goga“ îşi deschide cursurile intr-un nou local. Şcoala generală nr. 5 din Mediaş şi Liceul din Copşa Mică şi-au mărit capacitatea fiecare cu încă 8 săli de clasă. Modernele construcţii pentru Liceul energetic, Liceul industrial alimentar Sibiu şi Liceul textil Cisnădie dovedesc transpunerea în viaţă a politicii partidului nostru pentru dezvoltarea liceelor de specialitate. Internatul cu 304 locuri destinat viitorilor învăţători şi educatoare va îmbunătăţi condiţiile de cazare a acestora. In Păuca, noua extindere a şcolii va crea condiţii mai bune elevilor pentru studiu. Pînă în momentul de faţă, pentru unităţile şcolare ale judeţului s-a procurat mobilier şi material didactic în valoare de 1 583 600 lei. Incepînd cu acest an în şcoli se aplică transmisibilitatea manualelor. Acţiunea, pe lingă eficienţa sa economică incontestabilă, are o mare influenţă educativă în rîndul generaţiei actuale de şcolari. Elevul mare sau mic este chemat, in felul acesta, să răspundă direct unei confruntări cu o cerinţă mereu actuală a societăţii noastre: păstrarea şi îngrijirea bunului obştesc. Măsura fiind cunoscută încă din anul şcolar trecut, a fost sprijinită de cadrele didactice, organizaţiile U.T.C. şi cele de pionieri, care au desfăşurat o intensă muncă educativă pentru păstrarea şi recondiţionarea manualelor. Manualele noi au fost din timp transportate şi depozitate în şcoli pentru a fi difuzate elevilor în prima zi de şcoală. O altă măsură a cărei aplicare începe o dată cu actualul an şcolar este cea a generalizării şcolarizării copiilor de la vîrsta de 6 ani. După cum este cunoscut trecerea la această importantă acţiune socială se face după o perioadă de intense studii psihofizice, la care şi-au adus contribuţia personalităţi proeminente ale ştiinţei româneşti şi universale. Pe lingă aceasta, de mai mulţi ani numeroase unităţi şcolare, unele chiar din judeţul nostru, au experimentat atent noul sistem, furnizînd observaţii importante cu privire la metodologia muncii de instruire , şi educaţie în noile condiţii de şcolarizare. Concentrînd concluziile reieşite, Inspectoratul judeţean de învăţămînt a desfăşurat o intensă activitate de încadrare şi de pregătire a cadrelor care urmează să predea la aceste clase, asigurînd astfel întregul aparat ştiinţific chemat să traducă în viaţă o acţiune de asemenea amploare. Şcoala de 10 ani a obţinut in anul şcolar încheiat rezultate pozitive în judeţul nostru, în cele 36 clase a IX-a ale şcolii generale au fost cuprinşi 970 de elevi. Se impune menţinerea în continuare a clasei a X-a şi înfiinţarea celor 52 clase a IX-a române şi germane, astfel incit să (Continuare in pag. a Ill-a) Prof. ALEXANDRU GALEA, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Sibiu Inaugurarea hotelului „Centrala“ din Mediaş Zilele trecute s-a dat în folosinţă noul hotel, o construcţie modernă şi impunătoare, dispunînd de 156 camere (326) locuri. In fotografie: aspect din timpul inaugurării Concert în folosul sinistraţilor Incadrul acţiunilor continue de ajutorare a sinistraţilor, se înscrie şi concertul de astăzi, orele 17 şi 20,30 în sala teatrului, susţinut de Filarmonica de stat, din Sibiu, al cărei invitat la această ocazie este valorosul pianist Radu Lupu. Programul concertului simfonic, dirijat de Henry Selbing — artist emerit, cuprinde: Haydn — Divertisment, Grieg — Suita „Peer Gynt", Enescu — Rapsodia a 2-a, Schumann — Concertul pentru pian în laminor. Oraşele subterane ale Laosului Am locuit în Laos — vreme de 15 zile şi 15 nopţi — într-o peşteră. In pădurea virgină, prin jungla străpunsă de drumuri secrete, cunoscute doar de vînători şi de luptătorii guerillei, sub cerul c opac căptuşit de gigantice plante de tropice, peşterile munţilor s-au transformat, de cîţiva ani, în sin- gurele „locuinţe“ sigure, inexpugnabile la raidurile aeriene ale avioanelor S.U.A. Oraşul Sam Neva — reşedinţa zonei eliberate a Haosului, aflată PEGCO, sub controlul forţelor patriotice conduse de Neo Lao Haksat — a fost supranumit, cu o formulă ce defineşte pregnant esenţa tragică a acestui război, „capitala grotelor“. Oraşul propriu-zis, cîndva o fermecătoare aglomerare de parazacclos-uri în stilul Renaşterii şi locuinţe lacustre suspendate pe stîlpi de bambus, ca să le ocrotească de torentele primăverilor tropicale, este azi un deşert de ruine, un oraş-cimitir, o hecatombă de schelete negre şi schelării fumegînde, deschisă sub cer. Singurele pete de culoare, singurele vibraţii de viaţă şi de mişcare în acest imperiu al morţii, sunt apele cu vegetaţie grasă, agitate de palele nevăzute ale musonului, care băltesc în craterele săpate de- bombe. In grotele munţilor, însă, în care s-a refugiat şi trăieşte populaţia acestor ţinuturi, viaţa freamătă. Lărgite cu ajutorul focului şi al dinamitei, sculptate şi rotunjite pe dinăuntru ca nişte veritabile încăperi, sutele de camere scobite in munţii teşiţi ai junglei s-au transformat într-un veritabil oraş subteran. Am vizitat aici peşteri-case, peşteri-uzine şi fabrici, peşterişcoli, peşteri-spitale și farmacii. (Continuare în pan a iV-e*i. PURCARU , V- V