Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-20 / nr. 827
Pag. 2 Cinci decenii de activitate a Şcolii militare de pe Tîrnave Duminică, Şcoala militară de maiştri de aviaţie din municipiul Mediaş şi-a sărbătorit semicentenarul. Ea poartă numele celui care a rezolvat în chip strălucit, atît teoretic cit şi practic, problema zborului unor aparate mai grele decit aerul, cu mijloace proprii la bord — Traian Vuia. Istoria acestei instituţii de învăţămînt militar începe la scurt timp după primul război mondial, în condiţiile impuse de dezvoltarea aviaţiei în general şi de dezvoltarea aviaţiei militare în special. La 18 octombrie 1920 s-a decretat înfiinţarea, în cadrul aeronauticii, a unei şcoli de meseriaşi militari la Pipera — Bucureşti. La foarte scurt timp, ea şi-a început activitatea, marcînd un moment important în dezvoltarea aviaţiei ca armă de luptă, aducîndu-şi o bogată contribuţie la efectuarea de studii şi experienţe şi la elaborarea unei literaturi de specialitate. Din cauza lipsei unor condiţii adecvate, s-a pus problema mutării ei in altă localitate. Astfel, în toamna anului 1921 şcoala s-a mutat la Mediaş, in localul unei foste cazărmi de husari. In cursul anului 1924 şcolii i-au fost repartizate noi terenuri în oraşul Mediaş pe care au fost construite actualele clădiri şi amenajări, cre Sndu-se condiţii optime desfăşurării procesului de învăţămînt. Ca urmare a sporirii rolului ei, în 1924 şcoala a primit denumirea de „Şcoala Tehnică a Aeronauticii", echivalată ulterior cu liceul industrial. Important este faptul că şcoala reuşit să pregătească cadre tehnice de aviaţie cu temeinice cunoştinţe de specialitate şi cu puternice sentimente patriotice. Acest lucru a ieşit pregnant în evidenţă în perioada războiului antihitlerist cînd personalul tehnic, alături de cel navigant, şi-a făcut cu prisosinţă datoria. Pline de eroism sînt faptele foştilor elevi ai şcolii elev plutonier adjutant Dinică Zaharia şi elev caporal Decebal Popescu care, aflîndu-se un stagiu de practică la aeroportul Băneasa în zilele insurecţiei din august 1944, din proprie iniţiativă s-au aruncat în luptă cu hitleriştii, neprecupeţindu-şi viaţa. Pentru vitejia şi faptele lor de arme, ei au fost declaraţi eroi ai şcolii. In anii revoluţiei şi construcţiei socialiste, şcoala a suferit schimbări calitative, reuşind să formeze mii de cadre tehnice active şi de rezervă, profund devotate patriei şi Partidului Comunist Român, in măsură să instruiască şi să educe noile contingente de demni apărători ai cuceririlor revoluţionare ale poporului român. Parte din absolvenţi au urcat trepte înalte ale ierarhiei militare, ştiinţifice şi sociale. Măsurile luate de partid şi guvern pentru ridicarea potenţialului de apărare a ţării, pentru perfecţionarea organismului militar s-au reflectat în întreaga activitate a şcoli. Ea a fost înzestrată cu tehnică de luptă de prim rang, cu cadre de ofiţeri, maiştri şi subofiţeri, conştiente de misiunea lor. Ca urmare, procesul instructiv-educativ din şcoală s-a perfecţionat continuu, în funcţie de noile cerinţe ale dezvoltării generale a ţării, de formare a unei armate moderne. Efectivele Şcolii militare de maiştri de aviaţie „Traian Vuia“ şi-au adus contribuţia la numeroase acţiuni pe plan local. Participarea la activitatea de construcţii, la întreţinerea şi strîngerea recoltelor, intervenţiile prompte pentru salvarea avutului obştesc de diferite calamităţi, sînt numai cîteva acţiuni care le-au adus aprecieri elogioase binemeritate. La aniversarea unei jumătăţi de secol de activitate, şcoala dispune de un colectiv de cadre şi elevi entuziast, hotărît să slujească cu tot devotamentul interesele naţiunii noastre socialiste. Lt. col. BUZILA ŞTEFAN i r Expoziţia comemorativă Arthur Coulin . Duminică dimineaţa, in saloanele baroc ale Muzeului Brukenthal, în faţa unui public numeros, a avut loc vernisajul expoziţiei comemorative Arthur Coulin. Sunt expuse peste 70 de lucrări în ulei, reprezentînd o imagine cuprinzătoare a activităţii artistice desfăşurate de acest reprezentant de frunte al picturii transilvănene. La vernisaj au vorbit prof. Harald Krasser, autorul monografiei „Arthur Coulin“, şi Karin Bertalan, muzeograf. In fotografia din dreapta: Aspect de la deschiderea ex- poziţiei. .5 • © I Festivitate Duminică, 18 octombrie a.c. Şcoala militară de maiştri de aviaţie „Traian Vuia" din Mediaş a împlinit 50 de ani de existenţă. La sărbătorirea acestui eveniment au participat tovarăşii Ioan Jungur, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Sibiu, Costică Porlie, prim-secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R., generali, ofiţeri superiori, ofiţeri din rezervă, precum şi cadre didactice, instructori şi elevi ai şcolii. După ce comandantul şcolii, locotenent colonel Dimitrie Moraru, a prezentat raportul, a fost dezvelit bustul lui Traian Vuia. La adunarea festivă, ţinută la Casa de cultură a sindicatelor, au luat cuvîntul general locotenent în rezervă Constantin Călăreanu, fostul comandant al şcolii de acum peste 40 de ani, general maior Laurian Medvedovici, elev sergent Ioan Rusen. In numele Biroului Comitetului judeţean de partid, tovarăşul Ioan Ungur, a felicitat pe ofiţerii şi elevii acestei şcoli pentru rezultatele bune obţinute. A urmat un program artistic prezentat de artiştii amatori ai Casei de cultură a sindicatelor şi formaţii ale Casei pionierilor din Mediaş. IN SIBIU: PACEA; Intîlnirea (orele 9,00; 11,30; 14,30; 18,00; 21,00); ARTA: Canalul si viscolul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Departe în apus (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; INDEPENDENTA: Marile vacanţe (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . MEDIAȘ: PROGRESUL: Dragoste și viteză (orele 9,00; 11,15; 14,00; $ *■ mama 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Intr-o seară un tren (orele 10,00; 10,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Bănuiala (orele 10,00; 16,00; 13,00 și 20,00). CISIJĂCIE: POPULAR: Helga (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Fredy şi cintecul preriei (orele 10,00; 16,00; 13,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Vinătorul de căprioare (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Titanic vals (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Un surîs în plină vară (orele 17,00 şi 19,00). V azi... APOLDO DE SUS. 23 AUGUST. Urmărirea (orele 17,00 și 19,00). 1S,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 13,05 Copiii cîntă. 18,45 Actualitatea în economie. 19,20 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 13,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflector. Centrul meteorologic Sibiu comunică o vreme în general frumoasă cu cerul schimbător. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre plus 1 şi 4 grade, iar celemaxime vor oscila între 10 şi 14 grade. Dimineaţa ceaţă locală. TRIBUNĂ SIBIULUI dhmue^&tiiecL mazieatd Dima in tradiţia muzicală a Sibil Cînd în mai 1881 Gh. Dima venea în fruntea Reuniunii române de muzică din Sibiu, pentru viaţa artistică a oraşului nostru şi a întregii Transilvanii începe o epocă de remarcabile înfăptuiri. Acest eminent muzician format în cadrul unor erudite şcoli de muzică europene, cum sunt conservatoarele din Viena şi Leipzig, va conferi prin înalta sa competenţă, o notă de profesionalism producţiilor muzicale ale reuniunii. Entuziasmul şi devotamentul membrilor asociaţi a fost determinant in îndeplinirea dificilelor sarcini muzicale pe care dirijorul şi profesorul Dima le impunea. Voi ilustra acele remarcabile înfăptuiri artistice citind doar din aprecierile unor personalităţi sau din presa vremii. „Este a treia oară în cariera mea artistică, că mă abat cu plăcere din drumul mare şi mă opresc în acest drăguţ şi ales cuib românesc, astăzi cel mai frumos centru de cultură muzicală al tuturor românilor atît din regat cît şi din celelalte ţinuturi locuite de români“ (din scrisoarea lui D. Popovici-Bayreuth către Dima). „Am fost fermecaţi ascultînd melodiile noastre naţionale, dar acest simţămlnt nu s-ar fi manifestat cu atîta putere In sufletul nostru dacă producţiunile pe care le-am auzit n-ar fi fost totodată frumoase şi din punctul de vedere al artei" (din cronica apărută în ziarul „Timpul“ nr. 116 din 1895 cu prilejul turneului la Bucureşti), sau aprecierea ziarului german „Hermannstädter Zeitung“ din 16 iunie 1897: „Laudă necondiţionată corului, cu totul lipsit de neglijenţe izolate. Relevăm îndeosebi nuanţarea fină şi sonorităţile impresionante“. Dar dincolo de aceste mari succese muzicale, Dima şi reuniunea sa au făcut din Sibiu un centru de necontestat al muzicii româneşti şi, mai ales, au sădit pretutindeni pe unde au trecut, din Bucureşti pînă în Ţara moţilor, îndemnul spre cultură şi emancipare, spre afirmarea virtuţilor spirituale ale neamului nostru. De aceea prezenta In concertul de azi, condus de Henry Selbing — artist emerit — a Cantatei jubiliare, alături de Concertul pentru pian nr. 1 de Beethoven și Simfonia „Italiana" de F. Mendelssohn Bartholdy e un omagiu adus celui mai elevat spirit al trecutului muzical sibian și transilvan. T. TOHATI Valenţele metalul de fisurile organizatorice (Urmare din pag. 1) lea ’ care i-au reuşit, iar rebuturile să fie aruncate, nemaifiind luate în evidenţă. Pare incredibilă toată această poveste, dar ea ne-a fost confirmată de mulţi muncitori şi chiar de magazinerul de secţie. La rîndul lor rebuturile se datoresc unor factori ce ţin mai mult de cauze interne decît externe. Este adevărat că materialul fiind strîmb, pe anumite porţiuni piesele ce rezultă vor fi rebutate, oricît de calificat ar fi muncitorul. Dar este adevărat şi faptul că cuţitele de strung sînt confecţionate din material necorespunzător. Aceasta face ca unghiul de tăiere al cuţitului să fie făcut mai sus, unde materialul este mai gros, pentru a rezista, deoarece în 3 ore de muncă se ascute de 2—3 ori. In consecinţă, materia primă se strunjeşte mai mult decit trebuie, rezultînd astfel mai multe pierderi de metal. O altă lipsă o constituie numărul insuficient de maşini de ascuţit din secţii. Apoi, o serie de maşini necorespunzătoare, care mai funcţionează încă în secţii — deşi odată conducerea a fost hotărîtă a renunţa la ele — nu permit prelucrarea în bune condiţiuni a materialelor, rămînînd foarte multe capete. Jocul longitudinal de la axul de lucru fiind la unele mai mare decît normal, determină pe muncitor să lase cu cîteva zecimi de milimetru mai mult ca să poată face piesa. Şi dacă ţinem seama că la calificarea insuficientă a unor muncitori se mai adaugă sculele necorespunzătoare cu care lucrează, înseamnă că la U.P.A.S. sunt multe de făcut. Pe lingă acestea se mai poate spune că economiile de metal au mai fost minimalizate și datorită altei proceduri. Adesea economiile ce rezultă la unele repere se folosesc pentru confecţionarea altora. In consecinţă, la uzina sibiană există multe rezerve, multe mijloace de sporire a eficienţei economice. Se impune deci luarea unor măsuri rapide pentru folosirea la maximum a acestora. 20,15 Seară de teatru. Iertarea — de Ion Băieșu. 21,50 Prim plan: Compozitorul Filaret Barbu. 22,20 Divertisment muzical pe teme folclorice cu orchestra Electrecord. 22,40 Telejurnalul de noapte. 27.00 Includerea emisiunii. FOTBAL, DIVIZIA B Corvinul Hunedoara - C. S. M. Sibiu 5-1 (3-1) Ar fi, poate, foarte uşor ca, după partida de la Hunedoara să găsim 2—3 „ţapi ispăşitori" prin care să explicăm cititorilor cum de a fost posibilă o astfel de comportare sub orice critică. S-ar putea spune că Liebhardt a apărat slab, că Rîşniţă şi Zaharia n-au respectat indicaţiile marcajului strict date de antrenori etc., etc... Ar rămîne în cazul acesta impresia că dacă cei trei apărători ar fi jucat bine, C.S.M. Sibiu ar fi realizat cel puţin un punct. Totuşi, cronica de faţă nu se poate sustrage responsabilităţii de a da o explicaţie, credem, obiectivă. Vom prezenta mai întîi momentele... cu goluri, urmînd ca în final să alcătuim un fel de portret moral al formaţiei sibiene care a jucat duminică. Prima repriză este de la început la discreţia gazdelor, care, fără a face dovada unui joc strălucit, înscriu (min. 9, 13, 28) pe nerăsuflate trei goluri. Autori: Mercea (la o neînţelegere între Zaharia şi ’ Liebhardt), Pleian — din plonjon cu capul — şi I. Coiculescu, care preia cu capul o centrare de la Mercea. Sibienii reduc din handicap (min. 32) prin Unguroiu, care execută o lovitură de la 11 metri, în urma unui Rezultate C.F.R. Arad — Politehnica Timişoara Olimpia Oradea — Olimpia S. Mare 0—0 Electroputere Craiova — Minerul Anina 1—1 Gaz metan Mediaş — Vagonul Arad 3—0 U.M. Timişoara — Metalurgistul Cugir 0—0 Gloria Bistriţa — Crişul Oradea 1—0 C.S.M. Reşiţa — Minerul B. Mare 1—0 Corvinul Hm. — C.S.M. Sibiu 5—1 Clasament 1.Politehnica Tim. 1062218— 814 fault comis In careu de Ceauş asupra lui Stoicescu. După pauză iniţiativa aparţine tot gazdelor şi, ca urmare a insistenţei în atac, se mai înscriu două goluri în poarta lui Liebhardt: Foca execută o lovitură liberă de la 16 m la Ploian, acesta şutează, Liebhardt respinge in bară, balonul ajunge la Mercea care trimite uşor In plasă (min. 61); în minutul 32 acelaşi Mercea se demarcă pe stingă, centrează la Cergii care pecetluieşte rezultatul final. Hunedorenii au ratat în acest meci cel puţin alte patru mari ocazii, in faze în care fie că s-au pripit, fie că Liebhardt s-a dovedit mai inspirat... Corect arbitrajul prestat de M. Biolan (T. Severin). Sibienii au abordat partida fără elan şi fără dorinţa de a realiza un rezultat deosebit. Apărarea a jucat la întîmplare, fără dublaje şi fără marcajul strict al adversarului. La înaintare (în rarele faze de atac) s-a acţionat prea mult pe centru, lăsîndu-se spaţii mari neacoperite pe extreme. Mijlocaşii Constantin, Firchiş şi Unguroiua jucat pe post de mijlocaș avansat) au alimentat atacul însă baloanele au fost prea des luate pe cont propriu, fără o perspectivă constructivă. Toate aceste aspecte ale tacticii de joc au însă un substrat care ține, credem, de conduita morală a întregii echipe. Din imaginea de ansamblu a acestei partide s-a desprins o totală lipsă de responsabilitate fată de sarcinile de joc. S-a făcut pur si simplu act de prezentă la stadion, s-a jucat fără pasiune, fără convingere. (De cite ori apare cuvîntul „fără" în această cronică?). La sfîrșitul partidei, am stat de vorbă cu antrenorii echipei, prof. M. Negru și Liviu Coman, încercînd să descoperim motivele „ascunse“ ale înfrîngerii. Să fie urmarea lipsei de pregătire la antrenamente? „Echipa s-a pregătit în cursul săptămînii cu conștiinciozitate. Speram un rezultat onorabil la Hunedoara" — acesta a fost răspunsul. Alunei care să fie adevărul? Există jucători care să nu dorească afirmarea echipei, promovarea ei în fruntea seriei? Dar fiindcă totuşi trebuie să spunem lucrurilor pe nume, le oferim în aceste rînduri celor care răspund de destinele echipei, o explicaţie (într-o oarecare măsură psihologică) care s-ar putea să aibă legătură cu acest 5—1. Nu s-a imprimat o unitate monolitică de voinţă colectivă a întregii echipe. Sub masca seriozităţii şi dorinţei expresanşate de a învinge, nici, cîteodată, blazarea, interesul îngust, indiferenţa şi lipsa de responsabilitate față de culorile clubului... VIOREL CUCU 1—o 1C.S.M. Sibiu 1061323—1413 3.Corvinul Hm. 1061317—1013 4.Minerul Anina 10111312— 813 5.Crişul Oradea 1044214—1112 6.Olimpia S. Mare 105148— 811 7.Minerul B. Mare 1041413—1410 8.Metalurgistul 1034312—1310 3.C.F.R. Arad 1050510—1110 III. Electroputere 1034310—1410 11.Gloria Bistriţa 1050510—1710 12.Gaz metan 1041514—159 13. Olimpia Oradea 10325 8—118 14.C.S.M. Reşiţa 1031612—107 15.U.M. Timișoara 10■ 126 9—156 16.Vagonul Arad 1o127 3—134 Etapa viitoare Etapa a XI-a (25 octombrie): Minerul B. Mare — Corvinul, Crişul — Gaz metan, Metalurgistul — Olimpia Oradea, Olimpia S. Mare — Minerul Anina, Electroputere — C.F.R. Arad, C.S.M. Sibiu — C.S.M. Reşiţa, Vagonul — U.M. Timişoara, Politehnica Gloria Bistriţa. Fotbal, divizia C Derbyul sibian nu a corespuns jocul, asistat de un numeros public, nu s-a ridicat la nivelul unei partide de divizia C, ambele echipe atacînd haotic, fără perspectivă. In minutul 74, la un hent în careul militarilor — lovitură de la 11 m — acordată cu prea multă uşurinţă de In faţa unei apărări anemice, gazdele au punctat cu uşurinţă prin Ţinea (min. 4 şi 56) şi Niţă (min. 15, 47 şi 80). Oaspeţii au înscris prin Lungu către arbitrul V. Cioc (Mediaş) Cherciu înscrie. Militarii au in min. 85 ocazia de a egala, însă lovitura puternică executată de Mathe, de la 16 m, este apărată foarte bine de portarul H170. I. IF,IE Metalul C. Mică—Minerul Teliuc 5-2 (min. 60, lovitură de Moldovan (min. 62), Lemnarul Odorheiul Secuiesc 3—1 (2—0) la 11 m) și nr. FALICIU Vitrometan Mediaș Handbal, divizia B Un pas mare spre divizia „A“ C.S.M. Reşiţa—Independenţa Sibiu 17-19 Jucînd la Reşiţa intr-un meci cheie pentru conformaţia clasamentului diviziei B, Independenţa a reuşit o performanţă excepţională: prin victoria asupra reşiţenilor, s-a detaşat cu patru puncte de principalii săi urmăritori, C.S.M. Reşiţa şi Timişul Lugoj. Partida, a fost viu disputată şi vizibil marcată de miza mare a jocului. Ambele echipe încep nervos. Sibienii, deşi conduşi, îşi găsesc cadenţa şi pînă la pauză echilibrează jocul. După pauză, gazdele preiau din nou iniţiativa, dar nu reuşesc să se distanţeze la mai mult de două puncte, 11—9 (min. 37). Două goluri succesive ale lui Zickeli restabilesc egalitatea, iar Savu îşi instalează echipa la conducere. Cursa de urmărire, care a început din min. 45, cu alternanţe de cite un gol pentru ambele echipe, a fost cîştigată „la potou“ de Independenţa. Este o victorie a apărării mai bune, a nervilor, mai tari. Cuplul bucureştean Vasile Sidea şi Pandele Cîrligean a condus, corect şi autoritar o partidă extrem de disputată. F. BRATU A. S. A. Sibiu — Minaur Baia Mare 19-18 (9-12) După un joc dramatic, în care oaspeţii au condus în permanenţă, militarii se întrec pe ei înşişi, reuşind să egaleze 17—17min. 57) şi să cîştige în finalul partidei. Golul victoriei este opera lui Müller (cel mai bun de pe teren) care cu 15 secunde înainte de fluierul final, înscrie dintr-o lovitură de la 7 metri, pecetluind scorul final 19- 18 (9—12). I. IONESCU Alte rezultate: Metalul Copşa Mică — Tehnometal Timişoara (B, m) 18 —9 (6—5); Timişul Lugoj — Textila Cisnădie (B, m) 20— 1g (8—4). Divizia şcolară: Şcoala sportivă Sibiu — Școala sportivă Odorhei (m) 11—17 (6—11); Școala sportivă Cluj -S. C.S.M. Sibiu (f) 6—9 (3—7); Liceul Năsăud — Școala sportivă Sibiu (f) 10—8 (3—6). Anul at nr. M Volei, diviziei A (I) C.St. Sibiu„U“ Cluj 3-0 Seria partidelor din cadrul noului campionat al diviziei naţionale A de volei feminin a fost inaugurată duminică în sala Şcolii sportive din Sibiu, cu partida dintre C.S.M. Sibiu şi „U“ Cluj. Cu o mai bună orientare tactică şi o evidentă superioritate în acţiunile de atac şi apărare, sibiencele şi-au adjudecat victoria fără prea multe emoţii. Rezultat: 3—0 (15—9, 15—9, 15—10). La obţinerea victoriei a contribuit întreaga echipă, peste care Cristina Popa s-a ridicat datorită unui joc mai eficace. A condus, corect şi autoritar, cuplul D- Medianu — A. Dinicu (Bucureşti). ALTE REZULTATE: Divizia B: Drapelul roşu — Voinţa Braşov (f) 2—3 (15—13, 8—15, 16—14, 10—15, 9—15), A.S.A. Sibiu — Corvinul Hunedoara 3—1 (20—18, 11—15, 15—9, 17—15). Divizia şcolară: Liceul agricol Sibiu — Liceul Miercurea (f) 0—3 (1—15, 2—15, 7—15), Liceul Piteşti — Şcoala sportivă Sibiu (f) 0—3 (piteştencele s-au retras din competiţie), Şcoala sportivă Craiova — Şcoala sportivă Sibiu 1—3 (8—15, 15—13, 8-15, 7—15). A 4 Gaz metan Mediaş a infirmat tradiţia Din anul 1965 pînă acum, în nici o confruntare de campionat dintre formaţiile Gaz metan şi Vagonul Arad, medieşenii n-au ieşit învingători. Partida debutează cu un joc purtat în viteză de ambele părţi. Medieşenii îşi impun treptat „punctul de vedere", atacă dezlănţuit, mai organizat. Ca rezultat, în min. 33, se deschide scorul. Dodu III, trimite „printre“ pe aripa dreaptă la Pascal, care, după ce fentează doi adversari, centrează precis la Filip şi acesta, cu capul, reia în plasă. Pe toată durata meciului, acţiunile ofensive ale oaspeţilor sunt stopate în apropierea careului de 16 metri de apărarea sigură, bine sincronizată a medieşenilor, în care au excelat Lăpădatu şi Şcheau, care s-au dovedit de netrecut. Cu toate că Vagonul, din min. 38, a rămas în 10 oameni (Boroş a fost eliminat din joc pentru injurii la adresa, arbitrului de tuşă)» pînă în final partida are şi unele perioade de echilibru. Formaţia medieşană se , dovedeşte insă superioară în organizarea jocului. Se remarcă linia mediană (Pascal-Jiga) şi înaintaşii centrali Filip şi Moldovan, care au acoperit o mare zonă de teren. După suita de atacuri ale localnicilor, a şuturilor la poarta Vagonului (foarte multe imprecise) medieşenii işi concretizează superioritatea prin încă două goluri înscrise de Moldovan (min. 63 şi 77). Scorul de 3-0 pentru medieşeni oglindeşte diferenţa de forţe, superioritatea în concepţie şi organizare, consfinţind o victorie pe cît de preţioasă pe atît de categorică — care infirmă o tradiţie ce s-a menţinut 5 ani. GH. SASU N IS Is I s \s I s Is Is Is Is Is IV I\