Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-20 / nr. 827

Pag. 2 Cinci decenii de activitate a Şcolii militare de pe Tîrnave Duminică, Şcoala militară de mai­ştri de aviaţie din municipiul Me­diaş şi-a sărbătorit semicentenarul. Ea poartă numele celui care a rezol­vat în chip strălucit, atît teoretic cit şi practic, problema zborului unor aparate mai grele decit aerul, cu mijloace proprii la bord — Traian Vuia. Istoria acestei instituţii de învă­­ţămînt militar începe la scurt timp după primul război mondial, în con­diţiile impuse de dezvoltarea aviaţiei în general şi de dezvoltarea aviaţiei militare în special. La 18 octombrie 1920 s-a decretat înfiinţarea, în ca­drul aeronauticii, a unei şcoli de me­seriaşi militari la Pipera — Bucu­reşti. La foarte scurt timp, ea şi-a început activitatea, marcînd un mo­ment important în dezvoltarea avia­ţiei ca armă de luptă, aducîndu-şi o bogată contribuţie la efectuarea de studii şi experienţe şi la elaborarea unei literaturi de specialitate. Din cauza lipsei unor condiţii a­­decvate, s-a pus problema mutării ei in altă localitate. Astfel, în toam­na anului 1921 şcoala s-a mutat la Mediaş, in localul unei foste cazărmi de husari. In cursul anului 1924 şcolii i-au fost repartizate noi terenuri în ora­şul Mediaş pe care au fost construi­te actualele clădiri şi amenajări, cre­ Sndu-se condiţii optime desfăşurării procesului de învăţămînt. Ca urmare a sporirii rolului ei, în 1924 şcoala a primit denumirea de „Şcoala Tehnică a Aeronauticii", echivalată ulterior cu liceul indus­trial. Important este faptul că şcoala reuşit să pregătească cadre tehnice de aviaţie cu temeinice cunoştinţe de specialitate şi cu puternice sen­timente patriotice. Acest lucru a ie­şit pregnant în evidenţă în perioada războiului antihitlerist cînd perso­nalul tehnic, alături de cel navi­gant, şi-a făcut cu prisosinţă datoria. Pline de eroism sînt faptele foşti­lor elevi ai şcolii elev plutonier ad­jutant Dinică Zaharia şi elev capo­ral Decebal Popescu care, aflîndu-se un stagiu de practică la aeroportul Băneasa în zilele insurecţiei din au­gust 1944, din proprie iniţiativă s-au aruncat în luptă cu hitleriştii, nepre­­cupeţindu-şi viaţa. Pentru vitejia şi faptele lor de arme, ei au fost de­claraţi eroi ai şcolii. In anii revoluţiei şi construcţiei socialiste, şcoala a suferit schimbări calitative, reuşind să formeze mii de cadre tehnice active şi de re­zervă, profund devotate patriei şi Partidului Comunist Român, in mă­sură să instruiască şi să educe noile contingente de demni apărători ai cuceririlor revoluţionare ale poporu­lui român. Parte din absolvenţi au urcat trepte înalte ale ierarhiei mi­litare, ştiinţifice şi sociale. Măsurile luate de partid şi guvern pentru ridicarea potenţialului de a­­părare a ţării, pentru perfecţionarea organismului militar s-au reflectat în întreaga activitate a şcoli. Ea a fost înzestrată cu tehnică de luptă de­ prim rang, cu cadre de­ ofiţeri, mai­ştri şi subofiţeri, conştiente de mi­siunea lor. Ca urmare, procesul in­­structiv-educativ din şcoală s-a per­fecţionat continuu, în funcţie de noile cerinţe ale dezvoltării generale a ţării, de formare a unei armate moderne. Efectivele Şcolii militare de mai­ştri de aviaţie „Traian Vuia“ şi-au adus contribuţia la numeroase ac­ţiuni pe plan local. Participarea la activitatea de construcţii, la între­ţinerea şi strîngerea recoltelor, in­tervenţiile prompte pentru salvarea avutului obştesc de diferite calami­tăţi, sînt numai cîteva acţiuni care le-au adus aprecieri elogioase bine­meritate. La aniversarea unei jumătăţi de secol de activitate, şcoala dispune de un colectiv de cadre şi elevi en­tuziast, hotărît să slujească cu tot devotamentul interesele naţiunii noastre socialiste. Lt. col. BUZILA ŞTEFAN i­ r Expoziţia comemorativă Arthur Coulin . Duminică dimineaţa, in sa­loanele baroc ale Muzeului Brukenthal, în faţa unui public numeros, a avut loc vernisajul expoziţiei comemorative Arthur Coulin. Sunt expuse peste 70 de lucrări în ulei, reprezentînd o imagine cuprinzătoare a ac­tivităţii artistice desfăşurate de acest reprezentant de frun­te al picturii transilvănene. La vernisaj au vorbit prof. Harald Krasser, autorul monografiei „Arthur Coulin“, şi Karin Ber­talan, muzeograf.­­ In fotografia din dreapta:­­ Aspect de la deschiderea ex-­­ poziţiei. .5 • © I Festivitate Duminică, 18 octombrie a.c. Şcoala militară de maiştri de aviaţie „Tra­ian Vuia" din Mediaş a împlinit 50 de ani de existenţă. La sărbătorirea acestui eveniment au participat to­varăşii Ioan Jungur, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului popular judeţean Sibiu, Costică Porlie, prim-secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R., generali, ofiţeri superiori, o­­fiţeri d­in rezervă, precum şi cadre di­dactice, instructori şi elevi ai şcolii. După ce comandantul şcolii, loco­tenent colonel Dimitrie Moraru, a prezentat raportul, a fost dezvelit bustul lui Traian Vuia. La adunarea festivă, ţinută la Ca­sa de cultură a sindicatelor, au luat cuvîntul general locotenent în rezer­vă Constantin Călăreanu, fostul co­mandant al şcolii de acum peste 40 de ani, general maior Laurian Med­­vedovici, elev sergent Ioan Rusen. In numele Biroului Comitetului ju­deţean de partid, tovarăşul Ioan Un­gur, a felicitat pe ofiţerii şi elevii acestei şcoli pentru rezultatele bune obţinute. A urmat un program artistic pre­zentat de artiştii amatori ai Casei de cultură a sindicatelor şi formaţii ale Casei pionierilor din Mediaş. I­N SIBIU: PACEA; Intîlnirea (orele 9,00; 11,30; 14,30; 18,00; 21,00); AR­TA: Canalul si viscolul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TI­NERETULUI: Departe în apus (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; INDEPENDENTA: Marile va­canţe (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . MEDIAȘ: PROGRESUL: Dragoste și viteză (orele 9,00; 11,15; 14,00; $ *■ m­ama 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Intr-o seară un tren (orele 10,00; 10,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Bănu­iala (orele 10,00; 16,00; 13,00 și 20,00). CISIJĂCIE: POPULAR: Helga (o­­rele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Fredy şi cinte­­cul preriei (orele 10,00; 16,00; 13,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Vinătorul de căprioare (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Titanic vals (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Un surîs în pli­nă vară (orele 17,00 şi 19,00). V azi... APOLDO DE SUS. 23 AUGUST. Urmărirea (orele 17,00 și 19,00). 1S,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 13,05 Copiii cîntă. 18,45 Actualitatea în economie. 19,20 1 001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 13,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflector. Centrul meteorologic Sibiu comu­nică o vreme în general frumoasă cu cerul schimbător. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprin­se intre plus 1 şi 4 grade, iar cele­­maxime vor oscila între 10 şi 14 grade. Dimineaţa ceaţă locală. TRIBUNĂ SIBIULUI dhmue^&tiiecL mazieatd Dima in tradiţia muzicală a Sibil Cînd în mai 1881 Gh. Dima venea în fruntea Reuniunii româ­ne de muzică din Sibiu, pentru viaţa artistică a oraşului nostru şi a întregii Transilvanii începe o epocă de remarcabile înfăptuiri. Acest eminent muzician format în cadrul unor erudite şcoli de muzică europene, cum sunt con­servatoarele din Viena şi Leipzig, va conferi prin înalta sa com­petenţă, o notă de profesionalism producţiilor muzicale ale reuniu­nii. Entuziasmul şi devotamentul membrilor asociaţi a fost deter­minant in îndeplinirea dificilelor sarcini muzicale pe care dirijorul şi profesorul Dima le impunea. Voi ilustra acele remarcabile în­făptuiri artistice citind doar din aprecierile unor personalităţi sau din presa vremii. „Este a treia oară în cariera mea artistică, că mă abat cu plăcere din drumul mare şi mă opresc în acest dră­guţ şi ales cuib românesc, astăzi cel mai frumos centru de cultură muzicală al tuturor românilor atît din regat cît şi din celelalte ţinuturi locuite de români“ (din scrisoarea lui D. Popovici-Bay­­reuth către Dima). „Am fost fer­mecaţi ascultînd melodiile noas­tre naţionale, dar acest simţămlnt nu s-ar fi manifestat cu atîta pu­tere In sufletul nostru dacă pro­­ducţiunile pe care le-am auzit n-ar fi fost totodată frumoase şi din punctul de vedere al artei" (din cronica apărută în ziarul „Timpul“ nr. 116 din 1895 cu pri­lejul turneului la Bucureşti), sau aprecierea ziarului german „Her­mannstädter Zeitung“ din 16 iu­nie 1897: „Laudă necondiţionată corului, cu totul lipsit de negli­jenţe izolate. Relevăm îndeosebi nuanţarea fină şi sonorităţile im­presionante“. Dar dincolo de a­­ceste mari succese muzicale, Dima şi reuniunea sa au făcut din Sibiu un centru de necontes­tat al muzicii româneşti şi, mai ales, au sădit pretutindeni pe unde au trecut,­­ din Bucureşti pînă în Ţara moţilor, îndemnul spre cultură şi emancipare, spre afirmarea virtuţilor spirituale ale neamului nostru. De aceea prezenta In concer­tul de azi, condus de Henry Selbing — artist emerit — a Can­tatei jubiliare, alături de Concer­tul pentru pian nr. 1 de Beetho­ven și Simfonia „Italiana" de F. Mendelssohn Bartholdy e un om­a­­giu adus celui mai elevat spirit al trecutului muzical sibian și transilvan. T. TOHATI Valenţele metalul de fisurile organizatorice (Urmare din pag. 1) lea ’ care i-au reuşit, iar rebuturile să fie aruncate, nemaifiind luate în evidenţă. Pare incredibilă toată a­­ceastă­ poveste, dar ea ne-a fost con­firmată de mulţi muncitori şi chiar de magazinerul de secţie. La rîndul lor rebuturile se dato­­resc unor factori ce ţin mai mult de cauze interne decît externe. Este adevărat că materialul fiind strîmb, pe anumite porţiuni piesele ce re­zultă vor fi rebutate, oricît de cali­ficat ar fi muncitorul. Dar este a­­devărat şi faptul că cuţitele de strung sînt confecţionate din mate­rial necorespunzător. Aceasta face ca unghiul de tăiere al cuţitului să fie făcut mai sus, unde materialul este mai gros, pentru a rezista, de­oarece în 3 ore de muncă se ascute de 2—3 ori. In consecinţă, materia primă se strunjeşte mai mult decit trebuie, rezultînd astfel mai multe pierderi de metal. O altă lipsă o constituie numărul insuficient de maşini de ascuţit din secţii. Apoi, o serie de maşini necorespunzătoare, care mai funcţionează încă în secţii — deşi odată conducerea a fost ho­­tărîtă a renunţa la ele — nu permit prelucrarea în bune condiţiuni a materialelor, rămînînd foarte multe capete. Jocul longitudinal de la axul de lucru fiind la unele mai mare decît normal, determină pe muncitor să lase cu cîteva zecimi de milimetru mai mult ca să poată face piesa. Şi dacă ţinem seama că la calificarea insuficientă a unor muncitori se mai adaugă sculele ne­­corespunzătoare cu care lucrează, înseamnă că la U.P.A.S. sunt multe de făcut. Pe lingă acestea se mai poate spune că economiile de me­tal au mai fost minimalizate și da­torită altei proceduri. Adesea eco­nomiile ce rezultă la unele repere se folosesc pentru confecţionarea altora. In consecinţă, la uzina sibiană există multe rezerve, multe mijloace de sporire a eficienţei economice. Se impune deci luarea unor măsuri rapide pentru folosirea la maximum a acestora. 20,15 Seară de teatru. Iertarea — de Ion Băieșu. 21,50 Prim plan: Compozitorul Filaret Barbu. 22,20 Divertisment muzical pe te­me folclorice cu orchestra Electrecord. 22,40 Telejurnalul de noapte. 2­7.00 Includerea emisiunii. FOTBAL, DIVIZIA B Corvinul Hunedoara - C. S. M. Sibiu 5-1 (3-1) Ar fi, poate, foarte uşor ca, după partida de la Hunedoara să găsim 2—3 „ţapi ispăşitori" prin care să explicăm cititorilor cum de a fost posibilă o astfel de comportare sub orice critică. S-ar putea spune că Liebhardt a apărat slab, că Rîşniţă şi Zaharia n-au respectat indicaţiile marcajului strict date de antrenori etc., etc... Ar rămîne în cazul a­­cesta impresia că dacă cei trei a­­părători ar fi jucat bine, C.S.M. Si­biu ar fi realizat cel puţin un punct. Totuşi, cronica de faţă nu se poate sustrage responsabilităţii de a da o explicaţie, credem, obiectivă. Vom prezenta mai întîi momentele... cu goluri, urmînd ca în final să alcă­tuim un fel de portret moral al for­maţiei sibiene care a jucat duminică. Prima repriză este de la început la discreţia gazdelor, care, fără a face dovada unui joc strălucit, în­scriu (min. 9, 13, 28) pe nerăsuflate trei goluri. Autori: Mercea (la o neînţelegere între Zaharia şi ’ Lieb­hardt), Pleian — din plonjon cu capul — şi I. Coiculescu, care preia cu capul o centrare de la Mercea. Sibienii reduc din handicap (min. 32) prin Unguroiu, care execută o lovi­tură de la 11 metri, în urma unui Rezultate C.F.R. Arad — Politehnica Timişoara Olimpia Oradea — Olimpia S. Mare 0—0 Electroputere Craiova — Minerul Anina 1—1 Gaz metan Mediaş — Vagonul Arad 3—0 U.M. Timişoara — Metalurgistul Cugir 0—0 Gloria Bistriţa — Crişul Oradea 1—0 C.S.M. Reşiţa — Minerul B. Mare 1—0 Corvinul Hm­. — C.S.M. Sibiu 5—1 Clasament 1.Politehnica Tim. 1062218— 814 fault comis In careu de Ceauş asu­pra lui Stoicescu. După pauză ini­ţiativa aparţine tot gazdelor şi, ca urmare a insistenţei în atac, se mai înscriu două goluri în poarta lui Liebhardt: Foca execută o lovitură liberă de la 16 m la Ploian, acesta şutează, Liebhardt respinge in bară, balonul ajunge la Mercea care tri­mite uşor In plasă (min. 61); în mi­nutul 32 acelaşi Mercea se demar­că pe stingă, centrează la Cergii care pecetluieşte rezultatul final. Hunedorenii au ratat în acest meci cel puţin alte patru mari ocazii, in faze­ în care fie că s-au pripit, fie că Liebhardt s-a dovedit mai inspi­rat... Corect arbitrajul prestat de M. Biolan (T. Severin). Sibienii au abordat partida fără elan şi fără dorinţa de a realiza un rezultat deosebit. Apărarea a jucat la întîmplare, fără dublaje şi fără marcajul strict al adversarului. La înaintare (în rarele faze de atac) s-a acţionat prea mult pe centru, lăsîn­­du-se spaţii mari neacoperite pe ex­treme. Mijlocaşii Constantin, Firchiş şi Unguroiu­­a jucat pe post de mij­locaș avansat) au alimentat atacul însă baloanele au fost prea des lu­ate pe cont propriu, fără o perspec­tivă constructivă. Toate aceste as­pecte ale tacticii de joc au însă un substrat care ține, credem, de con­duita morală a întregii echipe. Din imaginea de ansamblu a acestei par­tide s-a desprins o totală lipsă de responsabilitate fată de sarcinile de joc. S-a făcut pur si simplu act de prezentă la stadion, s-a jucat fără pasiune, fără convingere. (De cite ori apare cuvîntul „fără" în a­­ceastă cronică?). La sfîrșitul partidei, am stat de vorbă cu antrenorii echipei, prof. M. Negru și Liviu Coman, încercînd să descoperim motivele „ascunse“ ale înfrîngerii. Să fie­ urmarea lip­sei de pregătire la antrenamente? „Echipa s-a pregătit­ în cursul săp­­tămînii cu conștiinciozitate. Speram un rezultat onorabil la Hunedoara" — acesta a fost răspunsul. Alunei care să fie adevărul? Există jucă­tori care să nu dorească afirmarea echipei, promovarea ei în fruntea seriei? Dar fiindcă totuşi trebuie să spunem lucrurilor pe nume, le ofe­rim în aceste rînduri celor care răs­pund de destinele echipei, o expli­caţie (într-o oarecare măsură psi­hologică) care s-ar putea să aibă legătură cu acest 5—1. Nu s-a im­primat o unitate monolitică de vo­inţă colectivă a întregii echipe. Sub masca seriozităţii şi dorinţei expres­­an­şate de a învinge, nici, cîteodată, blazarea, interesul îngust, indife­renţa şi lipsa de responsabilitate față de culorile clubului... VIOREL CUCU 1—o 1C.S.M. Sibiu 1061­323—1413 3.Corvinul Hm­. 1061317—1013 4.Minerul Anina 10111312— 813 5.Crişul Oradea 1044214—1112 6.Olimpia S. Mare 10514­8— 811 7.Minerul B. Mare 1041­­413—1410 8.Metalurgistul 1034312—1310 3.C.F.R. Arad 1050­510—1110 III. Electroputere 1034310—1410 11.Gloria Bistriţa 1050510—1710 12.Gaz metan 1041514—159 13. Olimpia Oradea 1032­5 8—118 14.C.S.M. Reşiţa 1031612—107 15.U.M. Timișoara 10■ 126 9—156 16.Vagonul Arad 1o127 3—134 Etapa viitoare Etapa a XI-a (25 octombrie): Mine­rul B. Mare — Corvinul, Crişul — Gaz metan, Metalurgistul — Olimpia Oradea, Olimpia S. Mare — Minerul Anina, Electroputere — C.F.R. Arad, C.S.M. Sibiu — C.S.M. Reşiţa, Va­gonul — U.M. Timişoara, Politehnica Gloria Bistriţa. Fotbal, divizia C Derbyul sibian nu a corespuns jocul, asistat de un numeros pu­blic, nu s-a ridicat la nivelul unei partide de divizia C, ambele echipe atacînd haotic, fără perspectivă. In minutul 74, la un hent în careul militarilor — lovitură de la 11 m — acordată cu prea multă uşurinţă de In faţa unei apărări anemice, gaz­dele au punctat cu uşurinţă prin Ţin­ea (min. 4 şi 56) şi Niţă (min. 15, 47 şi 80). Oaspeţii au înscris prin Lungu către arbitrul V. Cioc (Mediaş) Cher­­ciu înscrie. Militarii au in min. 85 ocazia de a egala, însă lovitura pu­ternică executată de Mathe, de la 16 m, este apărată foarte bine de por­tarul H170. I. IF,IE Metalul C. Mică—Minerul Teliuc 5-2 (min. 60, lovitură de Moldovan (min. 62), Lemnarul Odorheiul Secuiesc­­ 3—1 (2—0) la 11 m) și nr. FALICIU Vitrometan Mediaș Handbal, divizia B Un pas mare spre divizia „A“ C.S.M. Reşiţa—Independenţa Sibiu 17-19 Jucînd la Reşiţa intr-un meci cheie pentru conformaţia clasamentului di­viziei B, Independenţa a reuşit o per­formanţă excepţională: prin victoria asupra reşiţenilor, s-a detaşat cu pa­tru puncte de principalii săi urmă­ritori, C.S.M. Reşiţa şi Timişul Lu­goj. Partida, a fost viu disputată şi vizi­bil marcată de miza mare a jocului. Ambele echipe încep nervos. Sibienii, deşi conduşi, îşi găsesc cadenţa şi­ pînă la pauză echilibrează jocul. Du­pă pauză, gazdele preiau din nou ini­ţiativa, dar nu reuşesc să se distan­ţeze la mai mult de două puncte, 11—9 (min. 37). Două goluri succesive ale lui Zickeli restabilesc egalitatea, iar Savu îşi instalează echipa la con­ducere. Cursa de urmărire, care a în­ceput din min. 45, cu alternanţe de cite un gol pentru ambele echipe, a fost cîştigată „la potou“ de Indepen­denţa. Este o victorie a apărării mai bune, a nervilor, mai tari. Cuplul bucureştean Vasile Sidea şi Pandele Cîrligean a condus, corect şi autoritar o partidă extrem de dispu­tată. F. BRATU A. S. A. Sibiu — Minaur Baia Mare 19-18 (9-12) După un joc dramatic, în care oas­peţii au condus în permanenţă, mili­tarii se întrec pe ei înşişi, reuşind să egaleze 17—17­­­min. 57) şi să cîş­­tige în finalul partidei. Golul victoriei este opera lui Mül­ler (cel mai bun de pe teren) care cu 15 secunde înainte de fluierul fi­nal, înscrie dintr-o lovitură de la 7 metri, pecetluind scorul final 19- 18 (9—12). I. IONESCU Alte rezultate: Metalul Copşa Mică — Tehnometal Timişoara (B, m) 18 —9 (6—5); Timişul Lugoj — Textila Cisnădie (B, m) 20— 1g (8—4). Divizia şcolară: Şcoala sportivă Si­biu — Școala sportivă Odorhei (m) 11—17 (6—11); Școala sportivă Cluj -S. C.S.M. Sibiu (f) 6—9 (3—7); Liceul Năsăud — Școala sportivă Sibiu (f) 10—8 (3—6). Anul at nr. M Volei, diviziei A (I) C.St. Sibiu­­„U­“ Cluj 3-0 Seria partidelor din cadrul noului campionat al diviziei naţionale A de volei feminin a fost inaugurată du­minică în sala Şcolii sportive din Si­biu, cu partida dintre C.S.M. Sibiu şi „U“ Cluj. Cu o mai bună orientare tactică şi o evidentă superioritate în acţiunile de atac şi apărare, sibien­­cele şi-au adjudecat victoria fără prea multe emoţii. Rezultat: 3—0 (15—9, 15—9, 15—10). La obţinerea victoriei a contribuit întreaga echipă, peste care Cristina Popa s-a ridicat datorită unui joc mai eficace. A condus, corect şi autoritar, cu­plul D- Medianu — A. Dinicu (Bucu­reşti). ALTE REZULTATE: Divizia B: Drapelul roşu — Voinţa Braşov (f) 2—3 (15—13, 8—15, 16—14, 10—15, 9—15)­, A.S.A. Sibiu — Corvi­nul Hunedoara 3—1 (20—18, 11—15, 15—9, 17—15). Divizia şcolară: Liceul agricol Sibiu — Liceul Miercurea (f) 0—3 (1—15, 2—15, 7—15), Liceul Piteşti — Şcoala sportivă Sibiu (f) 0—3 (piteştencele s-au retras din competiţie), Şcoala sportivă Craiova — Şcoala sportivă Sibiu 1—3 (8—15, 15—13, 8-15, 7—15). A 4 Gaz metan Mediaş a infirmat tradiţia Din anul 1965 pînă acum, în nici o confruntare de campionat dintre formaţiile Gaz metan şi Vagonul Arad, medieşenii n-au ieşit învingători. Partida debutează cu un joc purtat în viteză de ambele părţi. Medieşenii îşi impun treptat „punc­tul de vedere", atacă dezlănţuit, mai organizat. Ca rezultat, în min. 33, se des­chide scorul. Dodu III, trimite „printre“ pe aripa dreaptă la Pascal, care, după ce fentează doi adversari, centrează precis la Filip şi acesta, cu capul, reia în plasă. Pe toată durata meciului, ac­ţiunile ofensive ale oaspeţilor sunt stopate în apropierea care­ului de 16 metri de apărarea si­gură, bine sincronizată a medie­­şenilor, în care au excelat Lă­­pădatu şi Şcheau, care s-au do­vedit de netrecut. Cu toate că Vagonul, din min. 38, a rămas în 10 oameni (Boroş a fost eliminat din joc pentru injurii la adresa, arbitrului de tuşă)» pînă în final partida are şi unele perioade de echilibru. Formaţia medieşană se , dovedeş­te insă superioară în organiza­rea jocului. Se remarcă linia me­diană (Pascal-Jiga) şi înaintaşii centrali Filip şi Moldovan, care au acoperit o mare zonă de teren. După suita de atacuri ale lo­calnicilor, a şuturilor la poarta Vagonului (foarte multe impre­cise) medieşenii işi concretizea­ză superioritatea prin încă două goluri înscrise de Moldovan (min. 63 şi 77). Scorul de 3-0 pentru medieşeni oglindeşte di­ferenţa de forţe, superioritatea în concepţie şi organizare, consfin­ţind o victorie pe cît de preţioa­să pe atît de categorică — care infirmă o tradiţie ce s-a menţinut 5 ani. GH. SASU­ N IS Is I s \s I s Is I­s Is Is Is IV I\

Next