Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-01 / nr. 838

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI NU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN . In­ scopul îmbunătăţirii activităţii de între­ţinere şi reparaţii la industria alimentară în ritmul rapid al Industrializării ţării, industria alimentară — la fel ca toate ramurile Industriei — a fost dotată cu utilaje noi, a căror para­metri tehnico-economici au permis mecanizarea muncii şi chiar auto­matizarea ei. Multiplele şi esenţia­lele consecinţe şi implicaţii ale gra­dului înalt de lucru se văd în mut­­­taţiile calitative survenite în proce­sul de producţie al acestei ramuri, în asemenea condiţii, sectorul me­canic şeif al unităţilor cu profil in­dustrial alimentar a căpătat noi di­mensiuni, ajungînd pînă acolo In­cit munca depusă de cei ce întreţin în permanenţă în stare de funcţio­nare utilajele să aibă aceeaşi impor­tanţă ca şi activitatea principală a combinatului, dată tocmai de profi­lul său. Deci, astăzi, în Industria ali­mentară nu mai putem vorbi de­­munca celor din compartimentul me­canic şef ca despre o muncă auxi­liară ci, din contră, se impune con­solidarea acestei activităţi şi înfăp­tuirea chiar a saltului tehnic calita­tiv, corespunzător noii forme de or­ganizare — combinatul. în acest context se înscrie Iniţia­tiva Ministerului Industriei Alimen­tare de a organiza un ciclu de con­sfătuiri de lucru pentru îmbunătăţi­rea activităţii în sectorul mecano­­energetic din cadrul combinatelor industriei alimentare, în special a celei legate de repararea şi întreţi­nerea utilajelor. Necesitatea ridică­rii calitative a acestei activităţi de­curge din însăşi importanta pes care a doblndit-o In ultima vreme acest compartiment a cărui activitate este îndreptată spre asigurarea desfăşu­rării continue a procesului de pro­ducţie. „Sunt In curs de înfiinţare la ni­velul combinatelor ateliere centrali­zate, puternice, cu scopul de a-şi satisface nevoile tehnice interne, iar acolo unde sunt condiţii (n.n. — spe­cialişti buni în proiectare şi execu­ţie) aceste ateliere vor fi dezvoltate pentru a satisface şi unele necesi­tăţi ale altor combinate* — ne spu­ne Ing. Aurel Stoica, şeful serviciu­lui mecano-energetic din Ministerul Industriei Alimentare. în felul acesta se urmăreşte ca fiecare combinat să-şi poată rezolva problemele de reparaţii, confecţionări de piese de schimb, autodotări, raţionalizări ale proceselor de producţie etc., lucru ce se va răsfrînge în ultimă instan­ţă asupra folosirii cit mai complete a suprafeţelor de producţie, a între­gului potenţial tehnic de care dispu­ne, precum şi modernizarea în per­manenţă a utilajelor. Totodată, de­oarece industria constructoare de maşini nu poate face faţă întotdeau­na solicitărilor, vor fi luate măsuri pentru creşterea producţiei de piese de schimb în unităţile Ministerului Industriei Alimentare, sarcini deose­bite în acest sens revenind şi atelie­relor centralizate ale combinatelor. „Intenţia noastră nu este de a pre­lua de la M.I.C.M. fabricarea unor maşini, ci noi vom produce doar ceea ce nu au ei posibilitatea să ne facă. Accentul 11 punem în­deo­sebi pe autantilări în vederea înlă­turării locurilor înguste" — arăta ing. Florea Dună, de la Ministerul Industriei Alimentare. Pentru ca îmbunătăţirile ce se vor aduce în direcţia mai sus amintită să corespundă întru totul noii forme de organizare din economie , com­binatul, Ministerul Industriei Alimen­tare organizează în cinci centre in­dustriale din ţară consfătuiri de lu­cru care se vor desfăşura sub for­ma unui schimb de experienţă între mecanicii şefi şi şefii atelierelor de reparaţii şi confecţionări de piese de schimb. Faptul că debuşeul s-a făcut la Sibiu nu este întîmplător. După cum ne spuneau şi specialiştii mi­nisterului, forul tutelar s-a orientat in alegerea „gazdelor" după rezul­tatele obţinute de combinate pînă a­­cum. Combinatul sibian, avind preo­cupări deosebite în compartimentul mecanic-energetic, a fost ales gazdă a primei consfătuiri. Este suficient să amintim că, datorită bunei orga­nizări a locurilor de muncă, calita­tea lucrărilor executate este foar­te buna. Aprecierile pozitive făcute de participanţi în acest sens îşi gă­sesc explicaţia în dotarea executan­tului cu toate cele necesare desfă­şurării unei activităţi corespunzătoa­re: aparataj de măsură şi control complet, cuțite cu riguozitate adec­vată, o multitudine de chel — de la (Continuare In pap a II-a) v' v Y. BARBU Timpul e priel­­nic să fie folosit pentru RECOLTĂRII Sosirea iernii este iminentă. Zilele bune de lucru î n cîmp sint din ce in ce mai scurte. Cu toate acestea, situaţia recoltării culturilor tîrzii în cooperativele agricole este nesatis­făcătoare. Conform situaţiei operati­ve a Direcţiei agricole, pină la data de 29­­ a.c. In sectorul cooperatist recolta de sfeclă de zahăr fusese strinsă de pe 89 la sută din supra­faţa prevăzută, iar cea de porumb pentru boabe — de pe numai 35­­ sută din Indicatorul planificat. In multe cooperative agricole s-a terminat recoltarea sfeclei de zahăr, iar la Apoldu de Sus, Porumbacu de Sus, Bruiu, Merghindeal, Orlat, A* * ciliu ş.a. s-a încheiat recoltarea po­rumbului pentru boabe. Trebuie Insă precizat de la Înce­put că in multe cooperative agrico­le, printre care Cîrţişoara, Racoviţa, Şoroştin, Moşna, IVoiştat, Brab­iu, Biertan, Cornăţel, Boian, Valea Vii­lor, Alţîna, Hosman, Noul Roman, Alămor, Broşteni, Gusu ş.a. nici nu s-a intrat la recoltarea porumbului. Oare Consiliile de conducere din a­­ceste unităţi aşteaptă venirea zăpezii pentru a se mobiliza oamenii la strîn­­sul ştiuleţilor, tăiatul şi transportul cocenilor? Punerea la adăpost a producţiei a­­gricole din acest an reclamă luarea unor măsuri organizatorice de mare eficienţă. Toţi oamenii apţi de mun­că de la sate trebuie mobilizaţi la recoltări, iar atelajele, camioanele, remorcile să fie folosite numai la transportul producţiei din cîmp. Este necesar ca în consiliile de conducere să se stabilească operativ planuri concrete de organizare a ac­tivităţii cooperatorilor. Este evident că şi producţia din loturile perso­nale ale membrilor cooperatori tre­buie pusă urgent la adăpost, dar şi acestei acţiuni trebuie să i se con­fere un caracter organizat, pentru a se folosi cu maximum de eficienţă timpul prielnic lucrului in cîmp. PROLETARI DIN TOATE TARILE N­UMITI-VA OAMENI sub cerul toamnei Privesc atent cîmpia Cristianului, iar peste imaginile actuale se su­prapun secvenţele ano­timpurilor de muncă pe ogoare. Aici, deasupra satului, pe terasa Şurii Mici, acum mai bine de o lună tractoarele înce­puseră bătălia însămîn­­ţărilor. L-am văzut pe şeful secţiei de mecanizatori, Vasile Ghişoiu, dînd or­dine scurte ortacilor săi, i-am aflat pe aceştia, sub vîntul şfichiuitor al toamnei, în încleştarea cu pămîntul şi ploile reci. Pe-aici, pe unde a­­cum cultura de orz pu­ne o amprentă tonifian­tă pe trupul cîmpului, au trecut mecanizatorii. Meseria aspră de trac­torist Îndepărtează firi­le predispuse la lînce­­zeală. Cu tractoarele, cu cîmpul, cu arşiţa verii şi lapoviţa toamnelor plicticoase, dar şi cu frumuseţea neasemuită a primăverilor de luncă şi cu satisfacţia majoră a comuniunii omului cu natura, rămîn numai­­cei mîndri şi harnici". Pentru că astfel pot fi numiţi mecanizatorii de la Cristian, care au ter­minat de mult semăna­tul orzului, au terminat de-o săptămînă însămîn­­ţatul griului pe suprafa­ţa planificată şi continuă această lucrare, sub ce­rul toamnei, pentru de­păşirea sarcinilor da plan şi pentru înfrumu­seţarea verii viitoare. Numai oameni harnici, mîndri şi liberi pot fi numiţi Ion Ruscioveanu, Simion Măciuc, Iosif Edling, Viorel Casic, Ni­­colae Goga, Ion Drago­­m­ir şi toţi ceilalţi care stau cocoţaţi în cabinele lor, din zori şi pînă-n noapte, pe ploaie sau pe vînt, prăfuiţi uneori, în­friguraţi alteori, dar hotărîţi să-şi facă bine meseria.­­Da, e bine spus,­­oa­meni hotărîţi să-şi facă bine meseria", afirmă inginerul şef al coopera­tivei agricole din Cris­tian, Vladimir Moldovan. Mecanizatorii noştri nu numai că îşi cunosc bi­ne meseria, dar o şi practică pasionat, cu dă­ruirea caracteristică hăr­niciei. Acum, la se­mănat, au dat încă un­­examen­ al probităţii şi seriozităţii profesionale. Alături de bună calita­te, fertilizări şi discuiii­­ca la carte". Insămîn­­ţări de clasă, apoi tăvă­­lugiri corecte — toate aceste acţiuni, în care acum am investit price­perea mecanizatorilor şi exigenţa noastră, se vor materializa în anul vii­tor în producţii — spe­răm — bune de grîu. D® altfel şi în acest an am realizat 1 800 kg boabe de pe fiecare hectar de grîu rămas în cultură, în această toamnă am fertilizat terenul destinat culturii de grîu cu 350 kg superfosfat şi 150 kg azotoase la fiecare hec­tar însămînţat. Am ales terenuri bune pentru grîu, ne-am asigurat o sămînţă de calitate. A­­vem de gînd ca în pri­măvară să erbicidăm cu 2,4 % întreaga suprafaţă de grîu, aşa încît creăm premise sigure pentru ca producţia medie pla­nificată, de 1 900 kg grîu la hectar, să fie cel pu­ţin realizată". Da, se poate afirma că şi în acest an la Cris­tian se fac lucrări de bu­nă calitate. Mai mult, am reţinut că aici se vor semăna cu grîu 360 ha (­la zi) se realizează 340 ha),, faţă de indica­torul planificat de numai 300 hectare, după ce şi indicatorul la semănat­ori fusese depăşit cu 10 hectare. Dacă mai avem în vedere că tot în a­­ceastă toamnă aici s-au mai semănat secară fu­rajeră pe 17 hectare, borceag pe 6 hectare, lu­­cernă pe 9 hectare şi diferite legume pe 9 hec­tare, avem o imagine anatrompleta a activită­ţii desfăşurate pentru pregătirea producţiei a­­gricole e anului viitor. Demn de remarcat es­te faptul că însămînţă­­rile nu au fost executa­te numai în terenuri eli­berate din vară, ci 180 hectare de grîu urmea­ză după sfecla de zahăr şi furajeră, cartofi, po­rumb, legume. Or, dacă nu se depuneau eforturi susţinute la recoltări, ar fi fost imposibil ca în­­sămînţările să se desfă­şoare în ritm alert. Pre­şedintele unităţii, Ion Bening, are toate moti­vele să fie mulţumit de sprijinul pe care între­gul colectiv de coopera­tori l-a dat bunului mers al activităţilor de sezon, muncind la strînsul car­tofilor, al sfeclei sau al porumbului. Iar rezulta­tele activităţii unui ase­menea colectiv, în care mecanizatorii s-au inte­grat organic, sînt evi­dente. GH. GRANITER FILE DE REPORTAJ immn La Fabrica de geamuri din Mediaş se ridică noi hale de producţie. In prim planul fotografiei: hala cuptor, con­struită pe o suprafaţă de peste 1 350 m­, avind o înălţime de 12 metri Citit» în pagina 3 •' ... • • yjji, . A., N­-:': ' TRIBUNA LITERARĂ vî Ly... ■ •••0 ;T -fms-m ci ARTISTICA li ti IA *t -*A­ Festival­u­l fanfarelor Gen de adîncă tradiţie în judeţul nostru, muzica de fanfară s-a bucu­rat întotdeauna de o preţuire apar­te in ochii marelui public. Din­ pă­cate, mai mulţi ani, necuprinse in­tr-un cerc de prim interes, formaţii­le au început să se rărească trep­tat. Pentru a preintîmpina o adîncire a procesului, în ultimii ani am­ a­­vut bucuria să înregistrăm o acţiu­ne organizată pe plan judeţean, sus­ţinută cu devotament în multe lo­calităţi. în acest cadru general, s-a ivit şi iniţiativa Comitetului jude­ţean de cultură şi artă de a organiza anual, în municipiul de pe Tîrnavă, un festival judeţean care să reu­nească intr-un viu dialog competi­­ţional majoritatea formaţiilor de fanfară ale judeţului. Mîine, pe scena Casei de cultură a municipiului Mediaş, un juriu de specialişti va trece în revistă fanfa­rele prezente la cea de-a treia edi­ţie a festivalului judeţean. N-aş putea spune exact, pro­centual, cile intenţii bune se ţes In şi printre rlndurile sesizărilor pe care Ie primim, care se pri­mesc In toate locurile. Sigur, a­­tunci clnd omul semnează, credi­tul lul creşte fie şi numai pentru că acest „mic amănunt" e, prin el Însuşi, o probă de seriozitate, de bună-credinţă. Dar când sunt „semnate“... anonim sau după uzanţele ştiute: „un grup de .. atunci lucrurile se schimbă pu­ţin... Tot atât de sigur e că chiar asemenea sesizări sunt tratate cu aceeaşi atenţie. Şi, nu o dată rezultatele certifică bunele inten­ţii, buna credinţă. Dar nu despre acest aspect vroiam să discutăm. Ci despre un alt amănunt. Un amănunt care ţine de optica vinovatului, a o­­mului care a greşit. 1’[ DE LĂTURE într-o sesizare, un cetăţean sau altul, animat de dorinţa firească de a se curma neglijenţele, abu­zurile, ilegalităţile chiar, scrie ce ştie, ce a observat, ce a păţit, ce fel de comportare are unul sau altul. Se intimplă ca „unul sau altul" să fie... şef, indife­rent de treaptă şi de instituţie. Am cercetat scrisoarea dum­neavoastră, am constatat că lu­crurile stau aşa şi aşa. L-am chestionat pe omul cu pricina, pe cei din jurul lui, pe şefii lui. In fine... Ce face omul ale cărui fapte au fost incriminate? Cei mai mulţi recunosc, unii motivează, alţii chiar In faţa e­videnţei neagă, iar o altă parte Întreabă: Ce credeţi că întreabă? „Cine a sesizat?. „Cum ii chea­mă“. „E muncitor ori muncitoa­re?“. „E bătrin ori virstnic?“. „E de aici, de la noi, ori de aiu­rea?“. „Cum scrie, cu peniţa ori cu... maşina, cu pixul ori cu creionul?“, ori „Ajutaţi-mi măcar scrisul.. Rămii stupefiat, de insistenţă, n-o pricepi in ruptul capului. II refuzi. Apoi, il cunoaşte el pe X, care X te prinde pe drum şi, printre altele: „Auzi, dragă, vo­iam să te rog ceva, un amănunt, cine sesizează că...?“ Cetăţeanul ale cărui fapte au piicnit nemulţumirea celor din jurul lui nu insistă pe esenţa sesizării, stau ori nu stau aşa lucrurile. Acest aspect 11 tratea­ză... In treacăt. EI vrea, doreş­te morţiş să afle cine e cel care a* sesizat, li expui vinovăţia, li demonstrezi nemernicia, chrice ceva, neagă,, mai recunoaşte dar trece peste partea aceasta ca pes­tei un strănut nevinovat pentru a intra In „fondul chestiunii"­ .Ci­ne-a sesizat?' “Nu obţine: nimic de la tine, re­vine, reregine. ■ „Ştiţi, am proce­dat prin eliminare, ştiu cine a se­sizat. E-adevărat că-i Y?‘. Nu, ■ nu-itY. „Dar cine-i?“ Dar de ce insistenţa aceasta, pe de lături? Ce înţeles poate a­­vea? '­ V. DOREA 'S ANUL III nr. 838 Duminică 1 noiembrie 1970 4 pagini 30 Bani PREAMBUL STUDENŢESC Est* o bucurie pentru acest oraş aliat In miei de toamnă, de a pri­mi cea de-a doua serie de ,boboci* al Facultăţii de istorie-filologie din Sibiu. Veniţi proaspăt din zilele de din­colo de vară, studenţii facultăţii si­­biene îşi Îndreaptă paşii şi gindu­­rile, spre sălile de curs ale ALMEI MATER,' spre cărţile şi hrisoavele din biblioteci. ' * Integrarea celor din anul I In via­ţa specific studenţească cu obliga­ţiile şi necesităţile ei este principa­lul nostru ţel. Privită din această perspectivă, asociaţia studenţească va trebui să dovedească mai mult realism In abordarea­ problemelor şi aspectelor vieţii studenţeşti, să pu­nă In valoare posibilităţile de a ajuta pe viitorii specialişti,­ să le formeze virtuţile social-poetice in­dispensabile integrării lor In profe­sie. .­­. . Eliberarea glndirii de concepte scolastice, formarea unor personali­tăţi distincte In acţiune, Înzestrat* cu o experienţă implacabil necesară in tot ceea ce se ■ manifestă1 coti­dian, contribuie la Întregirea iden­tităţii de student.­­ Participarea la orele de curs, şi seminarii, studiul individual,­­■ noi modalităţi de abordare a­ muncii de cercetare, radicalizarea opticii­­ co­lectivului studenţesc incumbă res­ponsabilităţi vieţii de organizaţie şi asociaţiei studenţeşti. Folosirea să­lilor de lectură din cadrul biblio­tecilor .Astra", Brukenthal şi facul­tăţii noastre cu toată documentaţia şi informaţia necesară studentului nostru, ajută la întregirea cunoştin­ţelor asimilate la curs şi pregătirea lucrărilor In cadrul seminar­iilor. Dar un neajuns, semnalat Încă In cursul, anului ■ universitar precedent este acela, al numărului nesatisfă­­câtor­ de­­cărţi şi necesarul pentru specialităţile, noastre (istorie-filolo­gie). In viitoarea profesie de cerce­tători, sau­ pedagogi cunoştinţele tre­buie să­ probeze Înalte valenţe şi un spirit ştiinţific bazat pe o cunoaşte­re aprofundată a Învăţăturii marxist­­lem­itiste, a realizărilor poporului nostru. Personalitatea, atitudinea ac­tivă a 'studenţilor sibieni se ' vrea irtstituţionalizată Intr-un*schimb rod­nic' de 'activităţi 'şiTracţiuni comune cu organizaţiile’ U.T.C.'­ din liceele, instituţiile'■ şi 'Întreprinderile sibiene. Ang­ajată in efervescenţa creatoare a marelui eveniment ce va avea loc —’• aniversarea' a 50 ‘de an­i de ' la crearea 'P.C.R. — studenţii' anului 1 şi• IV ai facultăţii­­ noastre 'Îşi ■vór'­a­­duce contribuţia la sărbătorirea mo­mentului istoric * prin participarea Iar la' colocviul naţional o „Partidul Comunist­­Român * şi Universitatea" cu un „ studiu ■ privind­­ activitratea’ şi legăturile P.C.R. cu­­ Universitatea din. Cluj in perioada, 1540—19­45)cind­ ea a funcţîornat Ta Sibiu. De . asemenea,', năzuinţele * noastre spre o cit,"mai,bună specializare­­şi pregătitar­e profesională se legitimea­ză prin citau­i­le­ ştiinţifice de­ arh­eo- logie, etnografie ,şi dramaturgie, prin excursiile de documentare şt­i­­inţifică­ri­ilocalităţiie istorice . (Titi,ş■-­­­ca,­Şelimbăr,T Sarmizegetusa) sau oa­sele memoriale (Răşinari, Octaviurt Goga, Albeşti, Şt. O. Iosif). Lipsa “ unei săli adecvate organizării ''acti­vităţilor cultural-educative (seri dă dans şi poezie, cenacluri­­ literare, spectacole artistice),a unei baze sportive­ proprii a împiedicat reali­zarea obiectivelor propuse de aso­ciaţia studenţească. Din acest nou an universitar avem convingerea că prezenţa studenţimii in viaţa cotidiană sibiană va fi mai pregnanta şi­ In acelaşi timp plină de semnificaţii majore, preocupările noastre raliindu­-se la procesul ge­neral de modernizare a Învăţăm­rn­tului­­superior in­­raport 1 cu cerinţele şi exigenţele progresului social. • , r. j c -■ 1 •• 1 ■ TOMI MARIAN preşedintele Consiliului A.S. a­ . Facultăţii de Istorie-filologie Sibiu Pentru înnobilarea diferitelor tipă­rituri, la întreprinderea poligrafică Sibiu, se foloseşte o spaşină de lăcuit cu ajutorul căreia se apli­că un strat subţire de lac impri­matelor ii In „uzina" munci­torilor de mîine Imaginea despre şcoală mi s-a păstrat, aceeaşi ca şi in primii ani, cînd am păşit pragul ei: tabla nea­gră cu creta şi buretele, clinchetul clopoţelului, elevul de serviciu, e­­moţiile orelor de curs. Aveam să adaug noi elemente acestei­­imagini, în urma vizitei pe care am făcut-o acum cîteva zile la Grupul şcolar profesional şi tehnic de maiştri „7 Noiembrie". Aici, pe lingă ordinea, curăţenia şi disciplina desăvîrşită ce dovedesc o anumită calitate a gazdelor, am întîlnit un efort du­blat de un interes comun din par­tea conducerii şcolii­ şi al elevilor în atingerea scopului final: instrui­rea, pregătirea şi însuşirea cu exi­genţă a meseriei. La cursurile de­ zi ale şcolii profe­sionale, cele dinţii taine ale mese­riilor sunt descoperite de peste 600 de elevi — muncitorii calificaţi de miine —­ ce vor lucra ca tricoteri, confecţioneri, operatori mase plas­tice, marochineri in combinatele textil şi de pielărie din Sibiu. Anul acesta, o noutate în structu­ra procesului de instruire: înfiinţa­rea unei clase de lăcătuşi-întreţi­­nere pentru industria textilă. Tot aici am întîlnit tineri care învaţă alfabetul meseriei prin cursurile de ucenicie serală (peste 100 de elevi) şi comasată (peste 60 de elevi) şi cele ale şcolii tehnice de maiştri şi post-liceală, unde viitorii maiştri, tehnicieni şi proiectant­ urcă trepte­le măiestriei profesionale, însoţită de Ion Barbu, director ad­junct, prin sălile de curs, prin cele două laboratoare, unde cu regula­ritate matematică elevii urmăresc —■ cu ajutorul aparatelor şi dispozi­tivelor —­ legile şi fenomenele de fizică şi chimie, prin cele trei cabi­nete tehnice, unde fiecare meserie îşi dezvăluie tainele tehnologiei ei, am putut constata puntea trainică construită de profesori şi discipoli pentru însuşirea celui mai de preţ lucru: meseria. „Elevii noştri de azi —­ remarca tovarăşul director — se vor identi­fica, prin mărturia cunoştinţelor a­­similate, cu muncitorii, maiştrii şi tehnicienii de mîine. Fie că vor lu­cra în fabricile din oraşul nostru, la Mediaş sau Agnita, la Sebeş-Alba sau Miercurea-Ciuc, ei vor trebui să facă dovada pregătirii profesio­nale şi, mai mult, să corespundă ce­rinţelor industriei noastre. De aceea eforturile cadrelor didactice­­ con­verg spre instruirea globală a ele- ■ vilor, munca desfăşurată în cadrul procesului de învăţămînt avind un pronunţa­t caracter diferenţiat. De la început am considerat că cel mai eficace sistem de pregătire a viito­rilor muncitori calificaţi îl consti­tuie atelierul-şcoală. In şcoala noas­tră funcţionează două­ ateliere de acest, gen: atelierul-şcoală, asigurat anului I, unde se formează şi dez­voltă deprinderile şi aptitudinile ne­cesare meseriei alese şi atelierul­(Continuare în pag a II-a) . C. BLOOS

Next