Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)
1970-11-25 / nr. 858
/Vét Moda, iată un prilej de perpetuă grijă pentru neprevăzut. Capricioasă şi tutelară, acţionează implacabil, aducînd la ordine orice abatere de la stilul decorativ al ultimei zile. Gustul, azi evoluat, asimilează tot mai mult moda în principiu estetic şi etic de comportament. Sensul peiorativ al noţiunii se subţiază vizibil şi continuu. Dar nu numai pentru femei este moda un prilej de cumpănită meditaţie. Bărbaţii vor şi ei să fie „moderni“, chiar şi în modă. Ca urmare ,■ magazine specializate (apropo — un „Adam“ bucureştean nu ar strica nici la Sibiu!) sau în raioane separate. Imaginea de alături vă prezintă o secvenţă din raionul de galanterie pentru bărbaţi şi adolescenţi al magazinului nr. 26, „Moda“, din Sibiu. ' " ‘A Mărirea zonelor de deservire în filatură şi ţesătorie — MIJLOC DE CREŞTERE PRODOClIVIlAlll 1111 Astăzi, mai mult ca oricînd, se pune problema creşterii rapide a productivităţii muncii — calea cea mai sigură de sporire a venitului naţional şi implicit de creştere a bunăstării oamenilor muncii. In acest context, fiecare unitate economică caută să-şi valorifice, la maximum, sub diverse forme, în funcţie de posibilităţile interne, rezervele de care dispune. Bunăoară, Combinatul textil din Sibiu şi-a propus, printre altele, ca printr-o organizare mai judicioasă, printr-o folosire raţională a utilajelor de care dispune — în sensul măririi zonelor de deservire în filatură şi ţesătorie — să-şi sporească productivitatea muncii. Acest lucru se impune cu atit mai mult cu cit noul cincinal înseamnă pentru textiliştii sibieni creşterea cu 5,26 procente a sarcinilor de plan faţă de 1970, în condiţiile reducerii numărului mediu scriptic de muncitori cu 17 la sută faţă de anul în curs. Asta înseamnă că întregul spor de producţie va fi obţinut numai pe seama productivităţii muncii. Dată fiind situaţia mai sus amintită, comitetul de direcţie al fabricii .Libertatea" din Sibiu — unitate componentă a combinatului — a trecut încă din a doua jumătate a lunii august (în secţia filatură), la modernizarea a 12 ringuri prin montarea trenurilor de laminat de mare întindere, ceea ce a permis mărirea zonei de deservire a utilajelor. Astfel s-a reuşit îmbunătăţirea calităţii firelor, creîndu-se posibilitatea reducerii unui număr de 15—20 repansatoare. După cum ne informa Ion Munteanu, inginerul şef al fabricii, prin organizarea muncii în brigăzi se vor putea mări zonele de deservire a ringurilor de la 200 fuse pe om la 266 fuse pe om, reducîndu-se totodată timpii de staţionare tehnologică a utilajelor. La filatură această acţiune a dat roade, dar nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre secţia ţesătorie. Aici, momentan, o muncitoare deserveşte ■ 4 războaie. Trecindu-se parţial la 6 războaie, nu după mult timp neajunsurile şi-au spus cuvîntul. De exemplu, deşi productivitatea muncii a crescut, s-a înregistrat un indice de utilizare a războaielor mai scăzut. Calitatea ţesăturilor, a fost afectată şi ea, în timp ce cheltuielile de producţie au crescut simţitor. Este adevărat că fabrica "Libertatea" este una din puţinele întreprinderi din ţară care lucrează articole într-o mare varietate de desene şi poziţii coloristice şi că, datorită acestora, se impune supravegherea cu o deosebită atenţie a războaielor. O dată cu trecerea la deservirea a 6 războaie, acest lucru e mai dificil de făcut, mai ales atunci cînd e vorba de articole, ca stofă specială ,din lină sută la sută, caracterizată prin fir mai subţire, cu desime mai mare şi elasticitate mai redusă faţă de cea a firului sintetic. Dar, după cele discutate cu specialişti ai fabricii, am putea spune că reţinerea totală faţă de creşterea zonei de deservire nu e întru totul (Continuare în pag. a IlI-a) V. DUMBRAVEANU FERMELE, la ora bilanţului ! După cum «Intern informaţi, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat se pregătesc să încheie bilanţul anual cu realizări remarcabile în activitatea de producţie. • în fermele întreprinderii agricole de stat Dealul Ocnei s-au obţinut producţii bune în cultura plantelor de cîmp. Ferma nr. 1, VIILE SIBIULUI. Aici s-a realizat o producţie medie de 4 200 kg porumb boabe stass la hectar, situînd ferma condusă de inginerul Radu Neagoş în fruntea listei fermelor întreprinderii care au cultivat această plantă. Ferma nr. 12, AVRIG. Aplicînd o agrotehnică superioară, lucrătorii acestei ferme, sub conducerea inginerului Romul Moldovan, au obţinut o producţie medie de 13 100 kg cartofi la hectar. Adunare populară La Consiliul popular orăşenesc din Ocna Sibiului a avut loc, duminică, o adunare populară la care au luat parte un mare număr de cetăţeni. A fost discutată gestionarea şi executarea lucrărilor din contribuţie voluntară, bănească şi în muncă, pe anul 1970. De asemenea, s-au votat lucrările ce se vor executa în, 1971. Gospodarii oraşului sînt hotărîţi să construiască la Ocna Sibiului un pod, să continue asfaltarea străzilor şi a aleilor din parc, iar la Topîrcea să realizeze tro-,tuare din beton. • Rezultate meritorii în privinţa producţiilor • medii obţinute la cele două culturi s-au înregistrat şi în fermele 2, Viile Sibiului, condusă de ing. Teodor Flontea, 6, Slimnic, condusă de tehnicianul Nicolae Vărgata, 13, Slimnic, condusă de inginerul Ion Stoia. • întreprinderea agricolă de stat Sibiu îşi va încheia bilanţul cu rezultate bune şi în sectoarele legumicol şi pomicol. Ferma 13, SELIMBĂR. Sub conducerea inginerului Maftei Bleoca, legumicultorii au obţinut şi livrat statului 120 tone de ceapă (de pe 10 ha), 161 tone varză de toamnă, 100 tone varză de vară, 80 tone varză timpurie şi alte cantităţi de legume, depăşindu-şi sarcinile asumate la sortimentele amintite. Un aport deosebit în realizarea acestor producţii a avut muncitorul Matei Klein. Ferma S, VALEA HAMBEL Lucratorii acestei ferme condusă de inginera Măria David au obţinut o producţie totală de fructe de 1 132 tone, mai mult cu cca 59 tone decît indicatorul anual planificat. Datorită calităţii deosebite a producţiei realizate, această fermă a livrat la export 150 tone fructe. Ferma 4, TEISEL. Aici, în acest an, a intrat pe rod livada tînără înfiinţată cu 5 ani în urmă. Din acest sector s-a realizat o producţie de fructe mai mare cu 10 tone , decît s-a prevăzut, iar din producţia totală realizată au fost livrate la export 10 tone., Pomicultorii fermelor întreprinderii au obţinut rezultate deosebit de„ fructuoase, livrînd statului o producţie totală de 341 tone prune, din care 280 tone (cu 130 tone mai mult decît s-a prevăzut) au fost trimise beneficiarilor externi. CARNET Ţi-a fost lezat dreptul cetăţene, o spui şi o susţii cu toată fervoarea. Invoci politica partidului, Constituţia, legile, invoci uzanţele încetăţenite la noi în relaţia dumitale cu autorităţile. Ne prezinţi petiţii şi aştepţi, pretinzi răspuns. Zbaterea dumitale este privită cu toată consideraţia, cu toată răspunderea, cu toată solicitudinea. Zbaterea dumitale este zbaterea noastră. (A, desigur, pot fi şi excepţii...) Adevărul dumitale, cetăţene, e adevărul nostru, al politicii şi preocupărilor esenţiale ale partidului nostru, e metalul preţios pe care-l căutăm şi-l respectăm ca pe un eşantion al devizei zilelor noastre bune. Convingerea dumitale este convingerea izvorîtă din conştiinţa drepturilor dumitale largi, mai largi ca nicicînd. E bine aşa. Conştiinţa de sine a individului e piatra unghiulară a exigenţei omului social. Conştiinţa de sine ... Da! Da, dar ea, această piatră unghiulară nu-i un petec de blazon pe un sac de privilegii. Nu-i passpartout-ul care deschide peşterile ascunzînd comorile Orientului fabulos al lui Harun al Raşid... Nu, nu e insigna de trecere prin lume ca printr-o luncă a făgăduinţelor. Nu, nu e recompensa pentru bunăvoinţa dumitale de a exista printre noi cu drepturile dumitale şi cu conştiinţa acelora atît de franc afirmată pe orice cărare... Pentru că de multe ori ne e dat să privim în spatele oglinzii pe care ne-o prezinţi de trei ori pe zi — dimineaţa, la amiază şi seara. Oglinda „dreptului meu intangibil*... Şi dacă privim (crede-ne, cu aceeaşi înţelegere) descoperim atîtea spaţii goale, atîtea reticenţe (ale dumitale), atîtea motivări, atîtea chei nefolosite, atîtea uşi rămase-nţepenite. Atîta deficit de zbatere! Din vina dumitale. Dar despre toate acestea nu spui nimic, cu toate acestea nu alcătuieşti petiţii, pe toate acestea nu te strigi în stradă, toate acestea vrei să rămînă aşa cum sînt... Pentru că ai impresia, iubite cetăţene, că toate acestea nu au ce căuta lingă „dreptul meu intangibil". Că sunt numai probleme fără importanţă. Dar nu, nu este aşa, stimate cetăţene! Ci, lingă dreptul meu trebuie aşezată (întotdeauna) pentru o dreaptă balanţă .— Îndatorirea mea. Drepturile şi îndatoririle noastre! (Pentru că orice amputare a formulei o golește pe aceasta de conținut. Nu?). V. DOREA Dreptul WWWWIWWWWIWWWWWWWtfuWWWWU11 Ibibuotica-’artw I i i i u PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULARJUDEŢEAN Anul III nr. 858 Miercuri, 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani DIN SUMAR: • Sport • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... • Coloana diverselor pag. a II-a • Dezbateri fructuoase, într-un înalt spirit de răspundere • „MĂRINIMIA« SENIORULUI • CURIER JURIDIC pag. a III-a • ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a Cu un tiraj de 48 000 coli hîrtie în 8 ore, noua maşină Ofset de imprimat în patru culori, recent pusă în funcţiune, reprezintă unul din cele mai moderne utilaje ale întreprinderii poligrafice Sibiu ■ > \ k - m ; ; ;ft| v,v,:. j- kv, .. Ir. m{ ‘ fcr li I Sesiune ştiinţifică consacrată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels La Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, au început marţi dimineaţa lucrările sesiunii ştiinţifice consacrate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels. Sesiunea este organizată de Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, Institutul de studii istorice şi socialpolitice de pe lingă C.C. al P.C.R. şi Academia de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu* de pe lingă C.C. al P.C.R. La lucrări participă oameni de ştiinţă, cadre didactice, activişti de partid şi de stat, cercetători ştiinţifici din ţara noastră. Iau parte, de asemenea, oameni de ştiinţă şi militanţi de partid din Austria, Bulgaria, Belgia, Cehoslovacia, Franţa, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, India, Italia, Japonia, Iugoslavia, Mongolia, Polonia, Spania, Ungaria, Uniunea Sovietică şi Venezuela. Rostind cuvîntul de deschidere a sesiunii, tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, a subliniat uriaşa importanţă a operei lui Friedrich Engels, fondator, alături de Karl MarX, al comunismului ştiinţific, conducător al clasei muncitoare internaţionale, eminent om de ştiinţă, organizator şi militant revoluţionar, mare prieten al poporului român. Privind ansamblul operei sale în lumina problematicii contemporane a marxismului şi a luptei ideologice, a spus vorbitorul, avem datoria să subliniem natura şi valoarea contribuţiei lui Engels la edificiul marxismului şi importanţa aplicaţiei materialismului dialectic la diverse domenii ale ştiinţei şi culturii secolului al XIX-lea. Partidul Comunist Român priveşte cu bucurie faptul că cea de-a 150-a aniversare a naşterii lui Friedrich Engels este sărbătorită în ţara noastră în condiţiile izbînzii socialismului şi a construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Au fost prezentate apoi comunicările înscrise pe agenda primei zile a sesiunii. (Agerpres) immnmmnHmnmmmmHmmmmmmmmnmmumuimmmmimr«. Lectoratele pentru femei De curînd, Comitetul municipal alfemeilor din Sibiu, în colaborare cu Comitetul de cultură şi artă şi Inspectoratul şcolar a organizat deschiderea lectoratelor pentru femei. Aceste lectorate se ţin în special pentru femeile casnice şi au drept scop ridicarea necontenită a nivelului lor cultural-social. S-au remarcat ca bune mobilizatoare învăţătoarele Valeria Maga, Viorica Smarandache, Maria Mihăilescu, Hildegard Schilezak, Livia Geamănu precum şi Herta Schüller, Paraschiva Fotescu, Elena Dorobanţiu, Maria Chirilă ş.a. preşedinte ale comitetelor de femei. Lectoratele se ţin lunar în limba română şi germană la şcolile generale nr. 12, 16 şi 21 şi la sediul organizaţiilor de bază din cartierele „Lazaret* şi 19 Mai*. Dintre temele discutate la primele lectorate amintim: «Boli infecţioase cauze, măsuri, prevenire"? -Pămîntul în lumina cercetării ştiinţifice*; „Viaţa şi opera lui M. Sadoveanu". Asemenea lectorate şi-au început activitatea şi la Mediaş. Pentru viitor, în toate lectoratele au fost consultate femeile participante şi s-au propus noi teme, care vor fi susţinute de lectori din cadrul Inspectoratului şcolar, Direcţiei sanitare şi Asociaţiei juriştilor din judeţul Sibiu. V. ŞERB Printre creatorii de frumuseţi Lemnul, cioplit cu mirală şi încrustat poate deveni o adevărată operă de artă. O lingură, un cuier, sau complicatei, dulapuri, mese şi alte obiecte poartă în acest caz în formele şi încrustaţiile lor căldura sufletului şi s mîinilor celor care au executat-o. Creatorii acestor frumuseţi sînt înconjuraţi astăzi de stimă şi dragoste, mesajul artei lor ajungînd în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, impunîndu-se atenţiei unui număr din ce în ce mai mare de admiratori. Inspirîndu-se din filonul de aur al artei româneşti, nenumăraţi creatori reuşesc să ducă mai departe ştafeta unei arte autentice, multiplicînd şi îmbogăţind moştenirea transmisă din generaţie în generaţie. In una din zilele trecute am vi- zitat secţia a IV-a mobilă Me- diaş a C.I.L. Blaj. Sculptura în lemn la Mediaş a luat amploare în anul 1966 cînd a fost înfiinţat un curs de sculp- ■ tori şi intarsieri. Cu eforturi sus- ţinute de unii iubitori ai artei şi î de conducerea unităţii, cursul a început cu 20 de sculptori şi 6 in- tarsieri. Apoi, cei mai buni cursanţi au fost trimişi pentru specializare la Arad şi Tg. Mureş. In urma cunoştințelor acumulate, în anul 1967 au început papidei lucrări de sculptură, astfel reu- • șindu-se ca în 1968 să înceapă pro- a ducția de serie a mobilierului stil. * De menționat că în anul 1967 s-a ■ executat primul birou — fotoliu : „stil Ludovic" iar în 1968 s-a tre- cut la stilul baroc, şi stilul româ- nesc. Actualmente se lucrează la * garnitura hol stil baroc şi sufra- geria rustică „Hora“. Printre creatorii acestor frumu- seţi amintim pe sculptorii şi in- : tarsierii Karol, Brantsch, Ştefan ■ Fodor, Mircea Cziku şi Constan- tin Sănăuceanu, care prin munca lor de migală, dau noi valori lemnului. Interesul pentru mobilierul „stil" E a crescut mult în ultimul timp în g ţara noastră. Frumuseţea şi cal- » dura decorativă a acestui mobi- 5 Her atrage un număr din ce în 5 re mai mare de cumpărători. Pre- zerţa mobilei „stil" în aria de E preocupări a meşteşugarilor din Mediaş constituie o dovadă a sen- sibilităţii şi delicateţii creatorilor, » care prin munca lor au impus S marca fabricii ’tot mai mult, atît S pe plan intern cit şi pe cel ex- tern, în palmaresul secţiei fiind • înscris exportul în Anglia, Aus- * tria, R.S. Cehoslovacă, H. F. a Germaniei, U.R.S.S. și Malta. | ÁRPÁD ZSOMBORI * « fi în spatele unor aşa-zise „greutăţi Nereguli în atelierele cooperaţiei meşteşugăreşti Un raid întreprins împreună cu Inspectoratul comercial de stat ne-a dezvăluit unele carenţe în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti în ceea ce priveşte depanarea bunurilor de folosinţă îndelungată aflate în termenul de garanţie. Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 753/65 şi prin instrucţiunile de aplicare a ei s-au stabilit cu claritate drepturile ce le revin cumpărătorilor, în cazul în care un bun cumpărat se defectează în perioada de garanţie. Dar, deşi tehnicienii din cooperativele meşteşugăreşti cunosc aceste instrucţiuni, ei le aplică doar în mică măsură. Unitatea nr. 1 reparaţii radio, aparţinătoare de cooperativa „Meşteşugarul" Mediaş, de pildă, este încadrată cu doi tehnicieni şi un funcţionar însărcinat cu ţinerea evidenţelor, primirea şi restituirea aparatelor. Dacă ne gîndim că de la 1 ianuarie şi pînă în octombrie la această unitate au fost înregistrate 227 aparate în garanţie şi 560 aparate în postgaranţie, putem afirma că numărul de tehnicieni încadraţi este prea mic. Datorită acestui fapt verificarea aparatelor de radio, înainte de înregistrarea lor în evidenţa unităţii, nu se mai face, creîndu-se astfel posibilitatea să se afirme (după ce aparatele de radio îşi fac un stagiu nejustificat de lung în unitate) că „bunul respectiv nu mai beneficiază de garanţie, deoarece defecţiunile s-au produs „din vina clientului“! Din aceeaşi cauză, pentru anumite defecţiuni simple, care ar putea fi remediate la domiciliu, cetăţenii trebuie să se deplaseze la unitate. Din datele înscrise în registrul de evidenţă se poate constata că, tot din lipsă de personal tehnic, depanarea unor bunuri aflate în garanţie nu s-a efectuat în termenul stabilit de instrucţiunile 800 A/1965, cooperativa „Meşteşugarul" Mediaş fiind penalizată cu suma de 255 lei. Iată un alt exemplu: în cazul în care un aparat nu poate fi reparat în termenul legal (60 zile) datorită lipsei pieselor de schimb, sau din alte motive, acesta poate fi schimbat de unitatea care l-a vîndut, cu condiţia ca o cooperativă de specialitate să întocmească un proces verbal din care să reiasă că bunul respectiv nu mai poate fi reparat. Unitatea medieşană însă n-a procedat conform legii în cazul pikupului „Stereo supraphon“ seria 005358 G.Z.C. 110, pe care un cetățean l-a (Continuare în pag. a III-a) DUMITRU PAULESCU ALEXANDRU GRAD A B Evidențe ținute la întîmplare B întocmire de bonuri fictive B Cetățeni purtați pe drumuri . Lipseşte garanjia ... „garanjiei" pe greşit din dicat rar Cînd noaptea începe să se retragă şi undeva la orizont apar limbile roşietice ale zorilor, o mica palmă de pămînt se dezvăluie din nou lumii, cerului, apelor. E Alcatrazul — refugiu al vînturilor şi pescăruşilor — astăzi „Indian Property“. Aruncată de mina divină într-unul din cele mai frumoase golfuri din lume, insula Alcatraz nu mai este, la un an de la ocuparea ei de indienii veniţi din toate colţurile Americii, numai locul unde vînturile îşi găseau adăpost. Există acum aici o societate, o lume cie se conduce după propriile ei legi. Aici, în Golful San Francisco a existat pînă în 1903 o temniţă, unde toată „floarea aristocraţiei crimei“ din S.U.A. şi-a petrecut mulţi ani. Kelly-Mitralieră, Arthur Doc Barter, Baby Face Nelson au poposit şi ei la Alcatraz pentru un (Comtnuare im pas a IV-a) ILEANA DUMITRESCU