Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-25 / nr. 858

/Vét Moda, iată un prilej de perpe­tuă grijă pentru neprevăzut. Capricioasă şi tutelară, acţio­nează implacabil, aducînd la ordine orice abatere de la stilul decorativ al ultimei zile. Gustul, azi evoluat, asimi­lează tot mai mult moda în principiu estetic şi etic de com­portament. Sensul peiorativ al noţiunii se subţiază vizibil şi continuu. Dar nu numai pentru femei este moda un prilej de cumpănită meditaţie. Bărbaţii vor şi ei să fie „moderni“, chiar şi în modă. Ca urmare ,■ magazine specializate (apropo — un „Adam“ bucureştean nu ar strica nici la Sibiu!) sau în raioane separate. Imaginea de alături vă prezintă o secvenţă din raionul de galanterie pen­tru bărbaţi şi adolescenţi al magazinului nr. 26, „Moda“, din Sibiu. ' " ‘A Mărirea zonelor de deservire în filatură şi ţesătorie — MIJLOC DE CREŞTERE­­ PRODOClIVIlAlll 1111 Astăzi, mai mult ca oricînd, se pune problema creşterii rapide a productivităţii muncii — calea cea mai sigură de sporire a veni­tului naţional şi implicit de creş­tere a bunăstării oamenilor mun­cii. In acest context, fiecare uni­tate economică caută să-şi valo­rifice, la maximum, sub diverse forme, în funcţie de posibilităţile interne, rezervele de care dis­pune. Bunăoară, Combinatul tex­til din Sibiu şi-a propus, printre altele, ca printr-o organizare mai judicioasă, printr-o folosire raţio­nală a utilajelor de care dispu­ne — în sensul măririi zonelor de deservire în filatură şi ţesăto­rie — să-şi sporească productivi­tatea muncii. Acest lucru se im­pune cu atit mai mult cu cit noul cincinal înseamnă pentru textiliştii sibieni creşterea cu 5,26 procente a sarcinilor de plan faţă de 1970, în condiţiile redu­cerii numărului mediu scriptic­ de muncitori cu 17 la sută faţă de anul în curs. Asta înseamnă că întregul spor de producţie va fi obţinut numai pe seama pro­ductivităţii muncii. Dată fiind situaţia mai sus a­­mintită, comitetul de direcţie al fabricii .Libertatea" din Sibiu — unitate componentă a combina­tului — a trecut încă din a doua jumătate a lunii august (în sec­ţia filatură), la modernizarea a 12 ringuri prin montarea trenu­rilor de laminat de mare întin­dere, ceea ce a permis mărirea zonei de deservire a utilajelor. Astfel s-a reuşit îmbunătăţirea calităţii firelor, creîndu-se posi­bilitatea reducerii unui număr de 15—20 repansatoare. După cum ne informa Ion Munteanu, ingi­nerul şef al fabricii, prin orga­nizarea muncii în brigăzi se vor putea mări zonele de deservire a ringurilor de la 200 fuse pe om la 266 fuse pe om, reducîndu-se totodată timpii de­ staţionare teh­nologică a utilajelor. La filatură această acţiune a dat roade, dar nu acelaşi lucru îl putem spune şi­ despre secţia ţesătorie. Aici, momentan, o mun­citoare deserveşte ■ 4 războaie. Trecindu-se parţial la 6 răz­boaie, nu după mult timp neajun­surile şi-au spus cuvîntul. De exemplu, deşi productivitatea muncii a crescut, s-a înregistrat un indice de utilizare a războaie­lor mai scăzut. Calitatea ţesătu­rilor, a fost afectată şi ea, în timp ce cheltuielile de producţie au crescut simţitor. Este adevă­rat că fabrica "Libertatea" este una din puţinele întreprinderi din ţară care lucrează articole într-o mare varietate de desene şi po­ziţii coloristice şi că, datorită a­­cestora, se impune supraveghe­rea cu o deosebită atenţie a răz­boaielor. O dată cu trecerea la deservirea a 6 războaie, acest lucru e mai dificil de făcut, mai ales atunci cînd e vorba de arti­cole, ca stofă specială ,din lină sută la sută, caracterizată prin fir mai subţire, cu desime mai mare şi elasticitate mai redusă faţă de cea a firului sintetic. Dar, după cele discutate cu specialişti ai fabricii, am putea spune că reţi­nerea totală faţă de creşterea zo­nei de deservire nu e întru totul (Continuare în pag. a IlI-a) V. DUMBRAVEANU FERMELE, la ora bilanţului ! După cum «Intern informaţi, lucră­torii întreprinderilor agricole de stat se pregătesc să încheie bilanţul a­­nual cu realizări remarcabile în ac­tivitatea de producţie. • în fermele întreprinderii agri­cole de stat Dealul Ocnei s-au ob­ţinut producţii bune în cultura plan­telor de cîmp. Ferma nr. 1, VIILE SIBIULUI. Aici s-a realizat o producţie medie de 4 200 kg porumb boabe stass la hec­tar, situînd ferma condusă de ingi­nerul Radu Neagoş în fruntea listei fermelor întreprinderii care au cul­tivat această plantă. Ferma nr. 12, AVRIG. Aplicînd o agrotehnică superioară, lucrătorii a­­cestei ferme, sub conducerea ingine­rului Romul Moldovan, au obţinut o producţie medie de 13 100 kg cartofi la hectar. Adunare populară La Consiliul popular orăşenesc din Ocna Sibiului a avut loc, duminică, o adunare populară la care au luat parte un mare nu­măr de cetăţeni. A fost discutată gestionarea şi executarea lucră­rilor din contribuţie voluntară, bănească şi în muncă, pe anul 1970. De asemenea, s-au votat lu­crările ce se vor executa în, 1971. Gospodarii oraşului sînt hotărîţi să construiască la Ocna Sibiului un pod, să continue asfaltarea străzilor şi a aleilor din parc, iar la Topîrcea să realizeze tro-,­tuare din beton. • Rezultate meritorii­ în privinţa producţiilor • medii obţinute la cele două culturi s-au înregistrat şi în fermele 2, Viile Sibiului, condusă de ing. Teodor Flontea, 6, Slimnic, con­dusă de tehnicianul Nicolae Vărgata, 13, Slimnic, condusă de inginerul Ion Stoia. • întreprinderea agricolă de stat Sibiu îşi va încheia bilanţul cu re­zultate bune şi în sectoarele legu­micol şi pomicol. Ferma 13, SELIMBĂR. Sub condu­cerea inginerului Maftei Bleoca, le­gumicultorii au obţinut şi livrat sta­tului 120 tone de ceapă (de pe 10 ha), 161 tone varză de toamnă, 100 tone varză de vară, 80 tone varză timpurie şi alte cantităţi de legume, depăşindu-şi sarcinile asumate la sortimentele amintite. Un aport deosebit în realizarea acestor pro­ducţii a avut muncitorul Matei Klein. Ferma S, VALEA HAMBEL Lucra­torii acestei ferme condusă de ingi­nera Măria David au obţinut o pro­ducţie totală de fructe de 1 132 tone, mai mult cu cca 59 tone decît indi­catorul anual planificat. Datorită ca­lităţii deosebite a producţiei reali­zate, această fermă a livrat la ex­port 150 tone fructe. Ferma 4, TEISEL. Aici, în acest an, a intrat pe rod livada tînără înfiin­ţată cu 5 ani în urmă. Din acest sec­tor s-a realizat o producţie de fruc­te­ mai mare cu 10 tone , decît s-a prevăzut, iar din producţia totală realizată au fost livrate la­ export 10 tone., Pomicultorii fermelor întreprinde­rii au obţinut rezultate deosebit de­„ fructuoase, livrînd statului o produc­ţie totală de­­ 341 tone prune, din care 280 tone (cu 130 tone mai mult decît s-a prevăzut) au fost trimise beneficiarilor externi. CARNET Ţi-a fost lezat dreptul cetăţene, o spui şi o susţii cu toată fervoa­rea. Invoci politica partidului, Constituţia, legile, invoci uzan­ţele încetăţenite la noi în relaţia dumitale cu autorităţile. Ne pre­zinţi petiţii şi aştepţi, pretinzi răspuns. Zbaterea dumitale este privită cu toată consideraţia, cu toată răspunderea, cu toată soli­citudinea. Zbaterea dumitale este zbaterea noastră. (A, desigur, pot fi şi excepţii...) Adevărul dumitale, cetăţene, e adevărul nostru, al politicii şi preocupărilor esenţiale ale parti­dului nostru, e metalul preţios pe care-l căutăm şi-l respectăm ca pe un eşantion al devizei zi­lelor noastre bune. Convingerea dumitale este con­vingerea izvorîtă din conştiinţa drepturilor dumitale largi, mai largi ca nicicînd. E bine aşa. Conştiinţa de sine a individului e piatra unghiulară a exigenţei omului social. Conştiinţa de sine ... Da! Da, dar ea, această piatră un­ghiulară nu-i un petec de blazon pe un sac de privilegii. Nu-i pas­­spartout-ul care deschide peşte­rile ascunzînd comorile Orientu­lui fabulos al lui Harun al Raşid... Nu, nu e insigna de trecere prin lume ca printr-o luncă a făgădu­inţelor. Nu, nu e recompensa pentru bunăvoinţa dumitale de a exista printre noi cu drepturile dumitale şi cu conştiinţa acelora atît de franc afirmată pe orice cărare... Pentru că de multe ori ne e dat să privim în spatele o­­glinzii pe care ne-o prezinţi de trei ori pe zi — dimineaţa, la amiază şi seara. Oglinda „dreptu­lui meu intangibil*... Şi dacă pri­vim (crede-ne, cu aceeaşi înţele­gere) descoperim atîtea spaţii goa­le, atîtea reticenţe (ale dumitale), atîtea motivări, atîtea chei nefo­­losite, atîtea uşi rămase-nţepe­­nite. Atîta deficit de zbatere! Din vina dumitale. Dar despre toate acestea nu spui nimic, cu toate acestea nu alcătuieşti petiţii, pe toate aces­tea nu te strigi în stradă, toate acestea vrei să rămînă aşa cum sînt... Pentru că ai impre­sia, iubite cetăţene, că toate a­­cestea nu au ce căuta lingă „dreptul meu intangibil". Că sunt numai probleme fără importanţă. Dar nu, nu este aşa, stimate cetăţene! Ci, lingă dreptul meu trebuie aşezată (întotdeauna) pentru o dreaptă balanţă .— În­datorirea mea. Drepturile şi înda­toririle noastre! (Pentru că orice amputare a formulei o golește pe aceasta de conținut. Nu?). V. DOREA D­reptul WWWWIWWWWIWWWWWWWtfuWWWWU11 Ibibuotica-’artw I i i i u PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL­ COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR­­JUDEŢEAN Anul III nr. 858 Miercuri, 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani DIN SUMAR: • Sport • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... • Coloana diverselor pag. a II-a • Dezbateri fructuoase, într-un înalt spirit de răspundere • „MĂRINIMIA« SENIORULUI • CURIER JURIDIC pag. a III-a • ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a Cu un tiraj de 48 000 coli hîr­­tie în 8 ore, noua maşină Ofset de imprimat în patru culori, re­cent pusă în funcţiune, repre­zintă unul din cele mai moder­ne utilaje ale întreprinderii po­ligrafice Sibiu ■ > \ k - m ; ; ;ft| v,v,:. j- kv, .. Ir. m{ ‘ fcr li I Sesiune ştiinţifică consacrată­­­­ împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels La Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, au înce­put marţi dimineaţa lucrările sesiu­nii ştiinţifice consacrate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Frie­drich Engels. Sesiunea este organizată de Aca­demia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, In­stitutul de studii istorice şi social­­politice de pe lingă C.C. al P.C.R. şi Academia de învăţămînt social-poli­tic „Ştefan Gheorghiu* de pe lingă C.C. al P.C.R. La lucrări participă oameni de ştiinţă, cadre didactice, activişti de partid şi de stat, cercetători ştiinţi­fici din ţara noastră. Iau parte, de asemenea, oameni de ştiinţă şi mi­litanţi de partid din Austria, Bulga­ria, Belgia, Cehoslovacia, Franţa, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, In­dia, Italia, Japonia, Iugoslavia, Mon­golia, Polonia, Spania, Ungaria, U­­niunea Sovietică şi Venezuela. Rostind cuvîntul de deschidere a sesiunii, tovarăşul Miron Constanti­­nescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, a subliniat uriaşa importanţă a operei lui Frie­drich Engels, fondator, alături de Karl MarX, al comunismului ştiinţific, conducător al clasei muncitoare in­ternaţionale, eminent om de ştiinţă, organizator şi militant revoluţionar, mare prieten al poporului român. Privind ansamblul operei sale în lumina problematicii contemporane a marxismului şi a luptei ideologice, a spus vorbitorul, avem datoria să subliniem natura şi valoarea contri­buţiei lui Engels la edificiul marxis­mului şi importanţa aplicaţiei mate­rialismului dialectic la diverse do­menii ale ştiinţei şi culturii secolu­lui al XIX-lea. Partidul Comunist Român priveşte cu bucurie faptul că cea de-a 150-a aniversare a naşterii lui Friedrich Engels este sărbători­tă în ţara noastră în condiţiile iz­­bînzii socialismului şi a construirii societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Au fost prezentate apoi comunică­rile înscrise pe­ agenda primei zile a sesiunii. (Agerpres) immnmmnHmnmmm­m­Hmmmmmmm­mnmmumuimm­mmimr«. Lectoratele pentru femei De curînd, Comitetul municipal al­­femeilor din Sibiu, în colaborare cu Comitetul de cultură şi artă şi In­spectoratul şcolar a organizat des­chiderea lectoratelor pentru femei. Aceste lectorate se ţin în special pentru femeile casnice şi au drept scop ridicarea necontenită a nive­lului lor cultural-social. S-au remarcat ca bune mobiliza­toare învăţătoarele Valeria Maga, Viorica Smarandache, Maria Mihăi­­lescu, Hildegard Schilezak, Livia Geamănu precum şi Herta Schüller, Paraschiva Fotescu, Elena Doroban­­ţiu, Maria Chirilă ş.a. preşedinte ale comitetelor de femei. Lectoratele se ţin lunar în limba română şi ger­mană la şcolile generale nr. 12, 16 şi 21 şi la sediul organizaţiilor de bază din cartierele „Lazaret* şi 19 Mai*. Dintre temele discutate la primele lectorate amintim: «Boli infecţioase cauze, măsuri, prevenire"? -Pă­­mîntul în lumina cercetării ştiinţifi­ce*; „Viaţa şi opera lui M. Sado­­veanu". Asemenea lectorate şi-au început activitatea şi la Mediaş. Pentru viitor, în toate lectoratele au fost consultate femeile partici­pante şi s-au propus noi teme, care vor fi susţinute de lectori din ca­drul Inspectoratului şcolar, Direcţiei sanitare şi Asociaţiei juriştilor din judeţul Sibiu. V. ŞERB Printre creatorii de frumuseţi Lemnul, cioplit cu mirală şi în­crustat poate deveni o adevărată operă de artă. O lingură, un cu­ier, sau complicatei, dulapuri, mese şi alte obiecte poartă în a­­cest caz în formele şi încrusta­­ţiile lor căldura sufletului şi s mîinilor celor care au executat-o. Creatorii acestor frumuseţi sînt înconjuraţi astăzi de stimă şi dra­goste, mesajul artei lor ajungînd în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, impunîndu-se atenţiei unui număr din ce în ce mai mare de admiratori. Inspirîndu-se din filo­nul de aur al artei româneşti, ne­număraţi creatori reuşesc să ducă mai departe ştafeta unei arte au­tentice, multiplicînd şi îmbogă­ţind moştenirea transmisă din ge­neraţie în generaţie. In una din zilele trecute am vi-­­ zitat secţia a IV-a mobilă Me-­­ diaş a C.I.L. Blaj. Sculptura în lemn la Mediaş a­­ luat amploare în anul 1966 cînd­­ a fost înfiinţat un curs de sculp- ■ tori şi intarsieri. Cu eforturi sus-­­ ţinute de unii iubitori ai artei şi î de conducerea unităţii, cursul a­­ început cu 20 de sculptori şi 6 in-­­ tarsieri. Apoi, cei mai buni­­ cursanţi au fost trimişi pentru­­ specializare la Arad şi Tg. Mureş.­­ In urma cunoştințelor acumulate,­­ în anul 1967 au început papide­i lucrări de sculptură, astfel reu- • șindu-se ca în 1968 să înceapă pro- a ducția de serie a mobilierului stil. * De menționat că în anul 1967 s-a ■ executat primul birou — fotoliu : „stil Ludovic" iar în 1968 s-a tre-­­ cut la stilul baroc, şi stilul româ-­­ nesc. Actualmente se lucrează la * garnitura hol stil baroc şi sufra-­­ geria rustică „Hora“. Printre creatorii acestor frumu-­­ seţi amintim pe sculptorii şi in- : tarsierii Karol, Brantsch, Ştefan ■ Fodor, Mircea Cziku şi Constan-­­ tin Sănăuceanu, care prin munca­­ lor de migală, dau noi valori­­ lemnului. Interesul pentru mobilierul „stil" E a crescut mult în ultimul timp în g ţara noastră. Frumuseţea şi cal- » dura decorativă a acestui mobi- 5 Her atrage un număr din ce în 5 re mai mare de cumpărători. Pre-­­ zer­ţa mobilei „stil" în aria de E preocupări a meşteşugarilor din­­ Mediaş constituie o dovadă a sen-­­ sibilităţii şi delicateţii creatorilor, » care prin munca lor au impus S marca fabricii ’tot mai mult, atît S pe plan intern cit şi pe cel ex-­­ tern, în palmaresul secţiei fiind • înscris exportul în Anglia, Aus- * tria, R.S. Cehoslovacă, H. F. a­­ Germaniei, U.R.S.S. și Malta. | ÁRPÁD ZSOMBORI­­ * « fi în spatele unor aşa-zise „greutăţi Nereguli în atelierele cooperaţiei meşteşugăreşti Un raid întreprins împreună cu Inspectoratul comercial de stat ne-a dezvăluit unele carenţe în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti în ceea ce priveşte depanarea bunurilor de folosinţă îndelungată aflate în ter­menul de garanţie. Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 753/65 şi prin instrucţiunile de aplicare a ei s-au stabilit cu claritate dreptu­rile ce le revin cumpărătorilor, în cazul în care un bun cumpărat se defectează în perioada de garanţie. Dar, deşi tehnicienii din cooperati­vele meşteşugăreşti cunosc aceste instrucţiuni, ei le aplică doar în mi­că măsură. Unitatea nr. 1 reparaţii radio, a­­parţinătoare de cooperativa „Meşte­şugarul" Mediaş, de pildă, este în­cadrată cu doi tehnicieni şi un func­ţionar însărcinat cu ţinerea eviden­ţelor, primirea şi restituirea apara­telor. Dacă ne gîndim că de la 1 ianuarie şi pînă în octombrie la a­­ceastă unitate au fost înregistrate 227 aparate în garanţie şi 560 apa­rate în postgaranţie, putem afirma că numărul de tehnicieni încadraţi este prea mic. Datorită acestui fapt verificarea aparatelor de radio, înainte de înregistrarea lor în evi­denţa unităţii, nu se mai face, cre­îndu-se astfel posibilitatea să se a­­firme (după ce aparatele de radio îşi fac un stagiu nejustificat de lung în unitate) că „bunul respectiv nu mai beneficiază de garanţie, deoare­ce defecţiunile s-au produs „din vina clientului“! Din aceeaşi cauză, pen­tru anumite defecţiuni simple, care ar putea fi remediate la domiciliu, cetăţenii trebuie să se deplaseze la unitate. Din datele înscrise în re­gistrul de evidenţă se poate consta­ta că, tot din lipsă de personal teh­nic, depanarea unor bunuri aflate în garanţie nu s-a efectuat în terme­nul stabilit de instrucţiunile 800 A/1965, cooperativa „Meşteşugarul" Mediaş fiind penalizată cu suma de 255 lei. Iată un alt exemplu: în cazul în­ care un aparat nu poate fi reparat în termenul legal (60 zile) datorită lipsei pieselor de schimb, sau din alte motive, acesta poate fi schim­bat de unitatea care l-a vîndut, cu condiţia ca o cooperativă de spe­cialitate să întocmească un proces verbal din care să reiasă că bunul respectiv nu mai poate fi reparat. Unitatea medieşană însă n-a proce­dat conform legii în cazul pikup­­ului „Stereo supraphon“ seria 005358 G.Z.C. 110, pe care un cetățean l-a (Continuare în pag. a III-a) DUMITRU PAULESCU ALEXANDRU GRAD A B Evidențe ținute la întîmplare B întocmire de bonuri fictive B Cetățeni purtați pe drumuri . Lipseşte garanjia ... „garanjiei" pe g­reşit din di­cat rar Cînd noaptea începe să se re­tragă şi undeva la orizont apar limbile roşietice ale zorilor, o mi­ca palmă de pămînt se dezvăluie din nou lumii, cerului, apelor. E Alcatrazul — refugiu al vînturilor şi pescăruşilor — astăzi „Indian Property“. Aruncată de mina divină într-u­­nul din cele mai frumoase golfuri din lume, insula Alcatraz nu mai este, la un an de la ocuparea ei de indienii veniţi din toate col­ţurile Americii, numai locul unde vînturile îşi găseau adăpost. Exis­tă acum aici o societate, o lume cie se conduce după propriile ei legi. Aici, în Golful San Francisco a existat pînă în 1903 o temniţă, un­de toată „floarea aristocraţiei cri­mei“ din S.U.A. şi-a petrecut mulţi ani. Kelly-Mitralieră, Arthur Doc Barter, Baby Face Nelson au po­posit şi ei la Alcatraz pentru un (Comtnuare im­ pas a IV-a) ILEANA DUMITRESCU

Next