Tribuna Sibiului, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)

1971-02-02 / nr. 915

In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricul­tură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîm­­bătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului, au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­soţit de tovarăşii Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, m­inistru-secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului ju­deţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recu­noştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii so­cialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale condu­cătorului partidului şi statului în în­treprinderi industriale, în unităţi a­­gricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri mate­riale, de analiză concretă, la faţa lo­cului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile cons­trucţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi parti­cipări nemijlocite a oamenilor mun­cii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oa­menilor despre succesele şi preocu­pările lor jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ri­dicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi nea­junsurilor, ca societatea noastră so­cialistă, să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multila­teral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie eloc­ventă a democratismului orinduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sînt prezenţi membri ai Pre­zidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta res­ponsabilitate patriotică a lucrători­lor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotăriţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la obţinerea de noi succese, a fost cuvînt­ul parti­cipanţilor la Consfătuire, atit, de bo­gat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oame­­niilor din Bărăgan pe care avea s s o sublinieze tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de fer­me, directori de întreprinderi agri­cole de stat şi staţiuni pentru meca­nizarea agriculturii, ingineri agro­nomi, ţărani cooperatori pensionari secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere ex­punerii tovarăşului Ceauşescu la şe­dinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind impor­tanţa ei deosebită pentru mersul îna­inte al agriculturii, pentru sporirea contribuţiei sale la dezvoltarea eco­nomiei naţionale. Ei au exprimat ade­ziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de între­gul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de ţărani coo­peratori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita,sa preo­cupare de a găsi căile prin care agri­cultura să prospere, încît viaţa oame­nilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită­­ spri­jinului permanent primit din partea partidului şi statului, muncii însufle­ţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bă­răganului. Cu puterea­ de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la consfătuire au demonstrat că, odată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi-au schimbat înfă­ţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată ex­perienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agriculturii judeţu-,­lui. Ca adevăraţi gospodari, ca oa­meni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cu­vîntul, au arătat că recentele hota­­rîri ale conducerii partidului au sti­mulat şi mai mult iniţiativa crea­toare a celor de pe ogoare, declan­­şînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri ela­borat de partid. în acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să con­ducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost ex­primate angajamente solemne nu nu­mai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lu­crărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adre­sa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlo­cit, prin activitatea lor, de proble­mele agriculturii ca și la adresa or­ganelor locale, în încheierea lucrărilor Consfătui­rii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atot­cuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participanţii, fiind subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entu­ziasm, vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă şi externă, marxist­­leninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU • In cinstea aniversării semi­centenarului partidului, la Boiţa, au fost iniţiate unele activităţi cu pionierii. Astfel, clasa a III-a B a organizat o întîlnire cu secretarul comitetului comunal de partid din Tălmaciu, în cadrul acţiunii „Slavă partidului“. Clasa a III-a A a pre­gătit şi susţinut programul intitu­lat „Te cîntăm, partid“. In agenda de lucru figurează noi acţiuni asemănătoare. Pentru viitor, în programul de activitate, pionierii şi-au propus întocmirea de albume dedicate mă­reţului eveniment, redînd, în aces­Majoritatea acţiunilor organiza­te de elevii Şcolii generale nr. 1 din Sibiu sunt consacrate apro­piatului eveniment al aniversării­ P.C.R. In holul şcolii a fost organizată o expoziţie cu desene ale elevilor care oglindesc momente din lupta P.C.R­ în perioada de ilegalitate, victorii în construcţia socialismu­lui etc. De curînd, în cadrul cercului de istorie a avut loc o întîlnire cu­ ilegaliştii Radu Vasile şi Dezideriu Lindner. Pînă în prezent, cercul de isto­rie a mai ţinut o şedinţă cu titlul „Aportul muncitorilor sibieni la dezvoltarea mişcării muncitoreşti în România“ Acţiunile cercului se vor încheia cu un­ simpozion la care îşi vor aduce contribuţia toate de colecţii, aspecte din activitatea poporului nostru. • In toate unităţile pioniereşti din judeţ, pionierii pasionaţi de literatură se pregătesc intens pen­tru concursul literar al pionierilor şi şcolarilor, care va avea loc în ziua de 7 martie. In vederea aces­tui fapt se poartă discuţii asupra subiectelor ce vor fi tratate, şi a­­nume: „Şi eu voi fi comunist“ (cla­sele a V-a, a VIII-a), „Comunistul din preajma mea“ (pentru clasele a III-a, a IV-a). In afara acestor teme, concuren­ţii pot să trateze orice altă temă, la liberă alegere, cercurile şcolii şi care va avea ca temă: „P.C.R. — organizator şi în­drumător al mişcării muncitoreşti“, în vederea cunoaşterii aprofun­date a realizărilor judeţului Sibiu în cincinalul care a trecut s-au făcut o serie de vizite la între­prinderile sibiene „Balanţa", „Vic­toria", şi „Libertatea“ precum şi la Fabrica de sticlă din Avrig şi la „Firul roşu“ Tălmaciu. In con­tinuare se vor face vizite şi la alte întreprinderi. De asemenea, a avut loc un con­curs de recitări închinate parti­dului. In planul de activităţi mai figu­rează o vizită la Doftana şi una la Muzeul de istorie a partidului, se va face o nouă expoziţie de desene şi obiecte lucrate de copii în ca­drul orelor de activităţi practice. # In cadrul mani­festărilor organizate în cinstea semicente­narului P.C.R., la clu­bul „Independenţa" a avut loc sîmbătă du­pă amiază, o evocare literară privind mili­tanţii de frunte ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră: N.D. Cocea, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ilie Pintilie. • Din iniţiativa or­ganelor de partid şi de stat, a cadrelor di­dactice din oraşul Cisnădie, zilele tre­cute, la Liceul de cul­tură generală a avut loc v o şezătoare în ca­drul căreia s-a ţinut expunerea „Dezvolta­rea oraşului textiliş­­tilor în anii socialis­mului". • Pentru a cunoaş­te cît mai bine isto­ria mişcării munci­toreşti din ţara noas­tră şi a Partidului Co­munist Român, la Li­ceul pedagogic din Sibiu au luat fiinţă începînd de la 1 fe­bruarie, cercuri de studiu. Elevii anilor I şi II vor avea oca­zia să cunoască do­cumente, acţiuni de luptă, personalităţi de seamă ale mişcării comuniste şi munci­toreşti, precum şi fră­­mîntata, dar glorioasa istorie a Partidului Comunist Român de la înfiinţare şi pînă în prezent. ! BIBLIOTECA, ,ASTRA"! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA * ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN ANUL IV nr. 915 MARȚI 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani Succese remarcabile Animaţi de dorinţa ca demara­jul în noul an să aibă loc în con­diţii bune, colectivele de salariaţi din întreprinderile industriale ale judeţului şi-au realizat şi chiar depăşit sarcinile de plan pe luna ianuarie. Acest lucru a fost posibil ca urmare a pregătirii din timp a producţiei încă din cursul anului trecut şi, mai ales, a accentului care s-a pus pe o serie de măsuri tehnico-organizatorice cum ar fi: folosirea din plin a capacităţilor de producţie, utilizarea integrală a fondului de timp de lucru, asigu­rarea producţiei cu baza materială necesară producţiei etc. Toate la un loc au concurat la desfăşurarea ritmică a activităţii de producţie ceea ce a permis înscrierea în car­tea realizărilor industriei judeţului a frumoaselor rezultate. Dintre unităţile economice in­dustriale la care începutul noului an constituie totodată semne de bun augur pentru întregul cinci­nal, amintim următoarele: • Uzina „Independenţa" din Sibiu şi-a realizat planul producţiei glo­bale în proporţie de 101 la sută iar volumul producţiei marfă 103,9 la sută. De-a lungul lunii care s-a încheiat s-au produs suplimentar 69 tone tronsoane pentru conducta forţată de la Sibiu, 3 000 ml lanţ petrolier pentru export, piese de schimb în valoare de 180 mii lei destinate industriei miniere — in special pentru produsele granula­­toare giratorice şi ciocane de a­­bataj —, 130 de polizoare pneuma­tice de tipul PP-60, 37 tone de piese turnate din fontă, 14 tone de tuburi de presiune din fontă etc. La obţinerea frumoaselor reali­zări o contribuţie însemnată a a­­vut-o secţia cazangerie, în special atelierul de cazangerie grea, con­dus de inginerul Mihai Radu. • Colectivul de salariaţi al în­treprinderii de preparate şi con­serve de carne, raportează înde­plinirea planului de producţie in­dustrială pe luna ianuarie 1971 cu trei zile mai devreme. Cele două secţii direct productive, secţia pre­parate de carne şi conserve de car­ne, au reuşit să dobîndească rezul­tate bune datorită organizării ju­dicioase a producţiei, a muncii şi a antrenării în întrecerea socia­listă a unui număr foarte mare de salariaţi. Dintre evidenţiaţii de pe luna ianuarie enumerăm pe Cons­tantin Călin, Dobre Iordăchescu, Maria Hanzu, Ioan Nicolaus, Ve­­turia Căpudean, Faraschiva Dră­guţ şi mulţi alţii. 1. • Şi întreprinderea industrială, AMET, a municipiului Sibiu şi-a realizat principalii indicatori pe luna ianuarie — producţia globală in proporţie de 101,4 la sută şi­ producţia marfă 100,4 la sută. Acest lucru se explică prin abnegaţia de care au dat do­vadă membrii colectivului de sa­lariaţi ai întreprinderii şi in spe­cial cei din secţia a II-a metalur­gie, condusă de Fetru Orlandea, care deţine cca 40 la sută din to­talul producţiei unităţii. Şedinţă de dernizare a lucru pe teme de­mo­­transportului de mărfuri Ieri, a avut loc la Sala albastră a Muzeului Brukenthal, o şedinţă de lucru organizată de comisia economică a Comitetului judeţean, de partid Sibi­u ,privitoare la paleti­­zarea,­ containerizarea şi transcon­­tainerizarea transportului de măr­furi. Au participat conducători de întreprinderi şi unităţi economice din judeţul Sibiu şi specialişti de la­­ Direcţia regională C.F.R. Bra­şov. Cu ace­astă ocazie au fost pre­zentate două filme documentare care au reliefat modul de lucru în transportul de mărfuri la nivelul tehnicii mondiale. S-au purtat apoi discuții despre formele de adapta­re a acestor metode avansate de transport în cadrul economiei ju­dețului. In interiorul ziarului Adunările generale ale cooperatorilor Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... SPORT Pag. a II-a Pe harta judeţului: MARI UNITĂŢI INDUSTRIALE Uzina mecanica Mîrţa Pag. a III-a A\\\\\\\\\\\\\\ Instalaţia de deservire a cuptoarelor din noua secţie de vopsitorie .­ uzinei „Balanţa“ Sibiu Foto: FRED M­SS Modernizarea învăţămîntului - o problemă mereu actuală Convorbire cu prof. ALEXANDRU GALEA, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Sîntem în plină desfăşurare a tri­mestrului II al anului şcolar 1970—- 1971. Cele peste 5 000 cadre didac­tice care se îndeletnicesc cu nobila ocupaţie de instruire şi educare a celor mai tinere generaţii sînt la da­torie. Dar paralel cu activitatea coti­diană sînt asidue şi multiple preo­cupările pentru modernizarea învăţă­­mîntului. In legătură cu această pro­blemă am adresat cîteva întrebări inspectorului general al Inspectora­tului şcolar judeţean, prof. Alexan­dru Galea. — Am dori, pentru început, să aflăm ce activităţi a organizat in­spectoratul în vederea îmbunătă­ţirii procesului instructiv-educa­­tiv ? — Diferite şi complexe. Au avut loc nu de mult cercurile pedagogice, desfăşurate pe zone, la Sibiu, Agnita şi Mediaş. Paralel s-au desfăşurat pregătiri cu cadrele didactice necali­ficate: educatoare, învăţători, profe­sori de limba franceză, precum şi cu cadrele didactice care predau la cla­sele a IX-a şi a X-a ale şcolii gene­rale. Au fost apoi consfătuiri cu pro­­fesorii-diriginţi şi cu directorii şcoli­lor generale, liceelor de cultură ge­nerală şi de specialitate, şcolilor pro­fesionale. După cum vedeţi, am dat o mare importanţă acestor consfătuiri deoarece în cadrul lor ne-am propus să elucidăm o serie de aspecte le­gate direct de procesul de moderni­zare a învăţămîntului. — In cazul acesta este intere­sant să ne spuneţi cîteva cuvinte despre tematica abordată ... — Obiectivul nostru fundamental fiind modernizarea continuă a proce­sului de învăţămînt, n-am uitat o clipă de faptul că şcoala trebuie să fie principalul factor de civilizaţie şi izvor de cultură al societăţii. Ea poate răspunde menirii sale numai adecvîndu-şi mijloacele scopurilor sale şi elementului uman asupra că­ruia acţionează. Este o problemă me­reu actuală, care revine de fiecare dată în discuţiile noastre, inclusiv la scara unor analize trimestriale. In acest context aş putea cita nu­meroase propuneri valoroase făcute în cadrul cercurilor pedagogice. Bu­năoară, ca să vorbim mai concret, munca de pregătire a cadrelor di­dactice care predau la ultimele două­­ clase ale şcolii generale este con­centrată asupra problemelor legate de adaptarea programei şi a manua­lelor existente la specificul acestor clase.­­ Se vorbeşte în ultima vreme destul de des despre orele de di­­rigenţie, despre abordarea uneori formală a acestei activităţi de mare importanţă în cadrul proce­sului educativ.­­ Pornind tocmai de la asemenea neajunsuri, sesizate pe alocuri în şcolile noastre, am acordat o aten­ţie specială muncii­ cu dirigintă. In cadrul consfătuirilor, alături de pro­­bleme cu o largă sferă de cuprin-­­ dere, cum ar fi educaţia ştiinţifică a­­ elevilor, au fost dezbătute­­ aspecte concrete legate de activitatea comi­siei metodice a diriginţilor şi plani­ficarea activităţii dirigintelui, s-au făcut sugestii pentru lărgirea tema­ticii orelor de dirigenţie, s-a insistat asupra metodologiei de lucru în ac­tivitatea de cunoaştere şi caracteri­zare a elevilor. De altfel, aceste pro­bleme au fost abordate, în diverse (Continuare in pag a II-a) F. VAŞAŞ VIRGIL LAZAR România în 1970 COMUNICATUL CU PRIVIRE IA ÎNDEPLINIREA PLANUI­­UI DE DEZVOLTARE ECONOMICO­­SOCIALĂ A REPUBLICII SOCIA­LISTE ROMANIA IN 1970 ne oferă ochilor minţii viziunea u­­nor realizări remarcabile. Deşi anul 1970 a fost un an dificil, deşi sarcinile care au revenit tuturor sectoarelor de activitate au fost mai mari, poporul nostru, răspun­­zînd cu entuziasm­ fierbinte che­mării partidului, şi-a făcut cu pri­sosinţă datoria faţă de sine, faţă de prezentul şi viitorul patriei. A crescut în ritm susţinut producţia industrială a ţării, cu o caracte­ristică distinctivă, accentuarea ro­lului factorilor calitativi în dez­voltarea economiei. Progresele ob­ţinute în ridicarea eficienţei eco­nomice se reflectă în creşterea nivelului de trai, în schimburile comerciale. „VOLUMUL SCHIM­BURILOR COMERCIALE EXTER­NE IN 1970 A FOST DE 22,8 MI­­LIARDE LEI VALUTA, CU 12,7 LA SUTA MAI MARE DECÎT IN 1909. Exporturile s-au mărit cu 13,5 la sută, iar importurile cu 12 la sută“. Semnificativă pentru ilustrarea creşterii nivelului de trai este şi desfacerea produselor către populaţie. Volumul total al mărfurilor vîndute populaţiei, în anul care a trecut, a fost cu 8,6 la sută mai mare decit în 1969. S-au vîndut cu 9,4 la sută mai multe mărfuri alimentare (inclu­siv prin alimentaţia publică) şi cu 7,7 la sută mai multe mărfuri nealimentare. Aceasta înseamnă că a crescut şi puterea de cum­părare a populaţiei. Şi e normal să fie aşa dacă ne gîndim că anul 1970 a fost anul în care s-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare, că au fost majorate salariile in toate ramurile şi sectoarele economiei naţionale. Printr-un efort conti­nuu, plin de iniţiativă, poporul nostru a înscris în cronica anului 1970 succese de real prestigiu. SCHIMBURI COMERCIALE EXTERNE Jiijx Pe­et ■ TENISMANUL ROMÂN ILIE NASTASE și-a făcut un debut re­marcabil în două sezon interna­tional cîștigînd turneul pe teren acoperit „Midlands International Indoor tennis Championships", disputat în localitatea Omaha (sta­tul Nebraska). In finală Hie Nas­­tase l-a învins în trei seturi cu 6—4, 6—3, 6—1 pe americanul Cliff Richey care anul trecut ter­minase pe primul loc în marele premiu al Federaţiei internaţio­nale de tenis. „Românul a jucat excelent — transmite corespon­dentul agenţiei Associated Press — el a confirmat că este unul dintre cei mai buni jucători ai lumii la ora actuală".­­ FINALA PROBEI de simplu femei din cadrul turneului inter­național de tenis de masă de la Ostrava se va disputa între Ma­ria Alexandru (România) și Ilona Vostova (Cehoslovacia), în sem­i-­ finale. Alexandru a învins-o cu 1­3:12 pe Zoia Rudnova, iar Vos- I­tova a eliminat-o cu 3—0 pe com­patrioata sa Pauknerova. Maria Alexandru, care s-a prezentat bine la acest turneu, întrecuse în sferturile ‘ de’ finală cu 3—0 pe Shirley1 (Anglia).­­ POTRIVIT PRIMELOR DATE REFERITOARE la pagubele umane și materiale provocate de uraga­nul „Felicia", care a devastat zona de nord a Mozambicului, cel puţin 20 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte peste 100000 au rămas fără adăpost. în pre­zent, ciclonul ameninţă coasta orientală a insulei Madagascar. Zona de sud-est a insulei, direct ameninţată, este în alertă. Pe coastă, la Menanjary, unde nive­lul apei a crescut deja, a început evacuarea locuitorilor. A DOUA UNITATI MILITARE ISRAELIENE au pătruns, în cursul nopţii de duminică spre luni, pe teritoriul Libanului, efectuînd in­cursiuni în satele El Khiam şi Kafr-Kala, unde au distrus mai multe case folosite de forte ale fedainilor — a anunțat la Tel Aviv un purtător de cuvînt mi­litar.

Next