Tribuna Sibiului, februarie 1971 (Anul 4, nr. 915-938)
1971-02-02 / nr. 915
In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului, au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru-secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succesele şi preocupările lor jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă, să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orinduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sînt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotăriţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfătuire, atit, de bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oameniilor din Bărăgan pe care avea s s o sublinieze tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuţiei sale la dezvoltarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita,sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, încît viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la consfătuire au demonstrat că, odată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi-au schimbat înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agriculturii judeţu-,lui. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotarîri ale conducerii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. în acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa organelor locale, în încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participanţii, fiind subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă şi externă, marxistleninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU • In cinstea aniversării semicentenarului partidului, la Boiţa, au fost iniţiate unele activităţi cu pionierii. Astfel, clasa a III-a B a organizat o întîlnire cu secretarul comitetului comunal de partid din Tălmaciu, în cadrul acţiunii „Slavă partidului“. Clasa a III-a A a pregătit şi susţinut programul intitulat „Te cîntăm, partid“. In agenda de lucru figurează noi acţiuni asemănătoare. Pentru viitor, în programul de activitate, pionierii şi-au propus întocmirea de albume dedicate măreţului eveniment, redînd, în acesMajoritatea acţiunilor organizate de elevii Şcolii generale nr. 1 din Sibiu sunt consacrate apropiatului eveniment al aniversării P.C.R. In holul şcolii a fost organizată o expoziţie cu desene ale elevilor care oglindesc momente din lupta P.C.R în perioada de ilegalitate, victorii în construcţia socialismului etc. De curînd, în cadrul cercului de istorie a avut loc o întîlnire cu ilegaliştii Radu Vasile şi Dezideriu Lindner. Pînă în prezent, cercul de istorie a mai ţinut o şedinţă cu titlul „Aportul muncitorilor sibieni la dezvoltarea mişcării muncitoreşti în România“ Acţiunile cercului se vor încheia cu un simpozion la care îşi vor aduce contribuţia toate de colecţii, aspecte din activitatea poporului nostru. • In toate unităţile pioniereşti din judeţ, pionierii pasionaţi de literatură se pregătesc intens pentru concursul literar al pionierilor şi şcolarilor, care va avea loc în ziua de 7 martie. In vederea acestui fapt se poartă discuţii asupra subiectelor ce vor fi tratate, şi anume: „Şi eu voi fi comunist“ (clasele a V-a, a VIII-a), „Comunistul din preajma mea“ (pentru clasele a III-a, a IV-a). In afara acestor teme, concurenţii pot să trateze orice altă temă, la liberă alegere, cercurile şcolii şi care va avea ca temă: „P.C.R. — organizator şi îndrumător al mişcării muncitoreşti“, în vederea cunoaşterii aprofundate a realizărilor judeţului Sibiu în cincinalul care a trecut s-au făcut o serie de vizite la întreprinderile sibiene „Balanţa", „Victoria", şi „Libertatea“ precum şi la Fabrica de sticlă din Avrig şi la „Firul roşu“ Tălmaciu. In continuare se vor face vizite şi la alte întreprinderi. De asemenea, a avut loc un concurs de recitări închinate partidului. In planul de activităţi mai figurează o vizită la Doftana şi una la Muzeul de istorie a partidului, se va face o nouă expoziţie de desene şi obiecte lucrate de copii în cadrul orelor de activităţi practice. # In cadrul manifestărilor organizate în cinstea semicentenarului P.C.R., la clubul „Independenţa" a avut loc sîmbătă după amiază, o evocare literară privind militanţii de frunte ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră: N.D. Cocea, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ilie Pintilie. • Din iniţiativa organelor de partid şi de stat, a cadrelor didactice din oraşul Cisnădie, zilele trecute, la Liceul de cultură generală a avut loc v o şezătoare în cadrul căreia s-a ţinut expunerea „Dezvoltarea oraşului textiliştilor în anii socialismului". • Pentru a cunoaşte cît mai bine istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră şi a Partidului Comunist Român, la Liceul pedagogic din Sibiu au luat fiinţă începînd de la 1 februarie, cercuri de studiu. Elevii anilor I şi II vor avea ocazia să cunoască documente, acţiuni de luptă, personalităţi de seamă ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, precum şi frămîntata, dar glorioasa istorie a Partidului Comunist Român de la înfiinţare şi pînă în prezent. ! BIBLIOTECA, ,ASTRA"! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA * ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN ANUL IV nr. 915 MARȚI 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani Succese remarcabile Animaţi de dorinţa ca demarajul în noul an să aibă loc în condiţii bune, colectivele de salariaţi din întreprinderile industriale ale judeţului şi-au realizat şi chiar depăşit sarcinile de plan pe luna ianuarie. Acest lucru a fost posibil ca urmare a pregătirii din timp a producţiei încă din cursul anului trecut şi, mai ales, a accentului care s-a pus pe o serie de măsuri tehnico-organizatorice cum ar fi: folosirea din plin a capacităţilor de producţie, utilizarea integrală a fondului de timp de lucru, asigurarea producţiei cu baza materială necesară producţiei etc. Toate la un loc au concurat la desfăşurarea ritmică a activităţii de producţie ceea ce a permis înscrierea în cartea realizărilor industriei judeţului a frumoaselor rezultate. Dintre unităţile economice industriale la care începutul noului an constituie totodată semne de bun augur pentru întregul cincinal, amintim următoarele: • Uzina „Independenţa" din Sibiu şi-a realizat planul producţiei globale în proporţie de 101 la sută iar volumul producţiei marfă 103,9 la sută. De-a lungul lunii care s-a încheiat s-au produs suplimentar 69 tone tronsoane pentru conducta forţată de la Sibiu, 3 000 ml lanţ petrolier pentru export, piese de schimb în valoare de 180 mii lei destinate industriei miniere — in special pentru produsele granulatoare giratorice şi ciocane de abataj —, 130 de polizoare pneumatice de tipul PP-60, 37 tone de piese turnate din fontă, 14 tone de tuburi de presiune din fontă etc. La obţinerea frumoaselor realizări o contribuţie însemnată a avut-o secţia cazangerie, în special atelierul de cazangerie grea, condus de inginerul Mihai Radu. • Colectivul de salariaţi al întreprinderii de preparate şi conserve de carne, raportează îndeplinirea planului de producţie industrială pe luna ianuarie 1971 cu trei zile mai devreme. Cele două secţii direct productive, secţia preparate de carne şi conserve de carne, au reuşit să dobîndească rezultate bune datorită organizării judicioase a producţiei, a muncii şi a antrenării în întrecerea socialistă a unui număr foarte mare de salariaţi. Dintre evidenţiaţii de pe luna ianuarie enumerăm pe Constantin Călin, Dobre Iordăchescu, Maria Hanzu, Ioan Nicolaus, Veturia Căpudean, Faraschiva Drăguţ şi mulţi alţii. 1. • Şi întreprinderea industrială, AMET, a municipiului Sibiu şi-a realizat principalii indicatori pe luna ianuarie — producţia globală in proporţie de 101,4 la sută şi producţia marfă 100,4 la sută. Acest lucru se explică prin abnegaţia de care au dat dovadă membrii colectivului de salariaţi ai întreprinderii şi in special cei din secţia a II-a metalurgie, condusă de Fetru Orlandea, care deţine cca 40 la sută din totalul producţiei unităţii. Şedinţă de dernizare a lucru pe teme demotransportului de mărfuri Ieri, a avut loc la Sala albastră a Muzeului Brukenthal, o şedinţă de lucru organizată de comisia economică a Comitetului judeţean, de partid Sibiu ,privitoare la paletizarea, containerizarea şi transcontainerizarea transportului de mărfuri. Au participat conducători de întreprinderi şi unităţi economice din judeţul Sibiu şi specialişti de la Direcţia regională C.F.R. Braşov. Cu această ocazie au fost prezentate două filme documentare care au reliefat modul de lucru în transportul de mărfuri la nivelul tehnicii mondiale. S-au purtat apoi discuții despre formele de adaptare a acestor metode avansate de transport în cadrul economiei județului. In interiorul ziarului Adunările generale ale cooperatorilor Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... SPORT Pag. a II-a Pe harta judeţului: MARI UNITĂŢI INDUSTRIALE Uzina mecanica Mîrţa Pag. a III-a A\\\\\\\\\\\\\\ Instalaţia de deservire a cuptoarelor din noua secţie de vopsitorie . uzinei „Balanţa“ Sibiu Foto: FRED MSS Modernizarea învăţămîntului - o problemă mereu actuală Convorbire cu prof. ALEXANDRU GALEA, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Sîntem în plină desfăşurare a trimestrului II al anului şcolar 1970—- 1971. Cele peste 5 000 cadre didactice care se îndeletnicesc cu nobila ocupaţie de instruire şi educare a celor mai tinere generaţii sînt la datorie. Dar paralel cu activitatea cotidiană sînt asidue şi multiple preocupările pentru modernizarea învăţămîntului. In legătură cu această problemă am adresat cîteva întrebări inspectorului general al Inspectoratului şcolar judeţean, prof. Alexandru Galea. — Am dori, pentru început, să aflăm ce activităţi a organizat inspectoratul în vederea îmbunătăţirii procesului instructiv-educativ ? — Diferite şi complexe. Au avut loc nu de mult cercurile pedagogice, desfăşurate pe zone, la Sibiu, Agnita şi Mediaş. Paralel s-au desfăşurat pregătiri cu cadrele didactice necalificate: educatoare, învăţători, profesori de limba franceză, precum şi cu cadrele didactice care predau la clasele a IX-a şi a X-a ale şcolii generale. Au fost apoi consfătuiri cu profesorii-diriginţi şi cu directorii şcolilor generale, liceelor de cultură generală şi de specialitate, şcolilor profesionale. După cum vedeţi, am dat o mare importanţă acestor consfătuiri deoarece în cadrul lor ne-am propus să elucidăm o serie de aspecte legate direct de procesul de modernizare a învăţămîntului. — In cazul acesta este interesant să ne spuneţi cîteva cuvinte despre tematica abordată ... — Obiectivul nostru fundamental fiind modernizarea continuă a procesului de învăţămînt, n-am uitat o clipă de faptul că şcoala trebuie să fie principalul factor de civilizaţie şi izvor de cultură al societăţii. Ea poate răspunde menirii sale numai adecvîndu-şi mijloacele scopurilor sale şi elementului uman asupra căruia acţionează. Este o problemă mereu actuală, care revine de fiecare dată în discuţiile noastre, inclusiv la scara unor analize trimestriale. In acest context aş putea cita numeroase propuneri valoroase făcute în cadrul cercurilor pedagogice. Bunăoară, ca să vorbim mai concret, munca de pregătire a cadrelor didactice care predau la ultimele două clase ale şcolii generale este concentrată asupra problemelor legate de adaptarea programei şi a manualelor existente la specificul acestor clase. Se vorbeşte în ultima vreme destul de des despre orele de dirigenţie, despre abordarea uneori formală a acestei activităţi de mare importanţă în cadrul procesului educativ. Pornind tocmai de la asemenea neajunsuri, sesizate pe alocuri în şcolile noastre, am acordat o atenţie specială muncii cu dirigintă. In cadrul consfătuirilor, alături de probleme cu o largă sferă de cuprin- dere, cum ar fi educaţia ştiinţifică a elevilor, au fost dezbătute aspecte concrete legate de activitatea comisiei metodice a diriginţilor şi planificarea activităţii dirigintelui, s-au făcut sugestii pentru lărgirea tematicii orelor de dirigenţie, s-a insistat asupra metodologiei de lucru în activitatea de cunoaştere şi caracterizare a elevilor. De altfel, aceste probleme au fost abordate, în diverse (Continuare in pag a II-a) F. VAŞAŞ VIRGIL LAZAR România în 1970 COMUNICATUL CU PRIVIRE IA ÎNDEPLINIREA PLANUIUI DE DEZVOLTARE ECONOMICOSOCIALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN 1970 ne oferă ochilor minţii viziunea unor realizări remarcabile. Deşi anul 1970 a fost un an dificil, deşi sarcinile care au revenit tuturor sectoarelor de activitate au fost mai mari, poporul nostru, răspunzînd cu entuziasm fierbinte chemării partidului, şi-a făcut cu prisosinţă datoria faţă de sine, faţă de prezentul şi viitorul patriei. A crescut în ritm susţinut producţia industrială a ţării, cu o caracteristică distinctivă, accentuarea rolului factorilor calitativi în dezvoltarea economiei. Progresele obţinute în ridicarea eficienţei economice se reflectă în creşterea nivelului de trai, în schimburile comerciale. „VOLUMUL SCHIMBURILOR COMERCIALE EXTERNE IN 1970 A FOST DE 22,8 MILIARDE LEI VALUTA, CU 12,7 LA SUTA MAI MARE DECÎT IN 1909. Exporturile s-au mărit cu 13,5 la sută, iar importurile cu 12 la sută“. Semnificativă pentru ilustrarea creşterii nivelului de trai este şi desfacerea produselor către populaţie. Volumul total al mărfurilor vîndute populaţiei, în anul care a trecut, a fost cu 8,6 la sută mai mare decit în 1969. S-au vîndut cu 9,4 la sută mai multe mărfuri alimentare (inclusiv prin alimentaţia publică) şi cu 7,7 la sută mai multe mărfuri nealimentare. Aceasta înseamnă că a crescut şi puterea de cumpărare a populaţiei. Şi e normal să fie aşa dacă ne gîndim că anul 1970 a fost anul în care s-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare, că au fost majorate salariile in toate ramurile şi sectoarele economiei naţionale. Printr-un efort continuu, plin de iniţiativă, poporul nostru a înscris în cronica anului 1970 succese de real prestigiu. SCHIMBURI COMERCIALE EXTERNE Jiijx Peet ■ TENISMANUL ROMÂN ILIE NASTASE și-a făcut un debut remarcabil în două sezon international cîștigînd turneul pe teren acoperit „Midlands International Indoor tennis Championships", disputat în localitatea Omaha (statul Nebraska). In finală Hie Nastase l-a învins în trei seturi cu 6—4, 6—3, 6—1 pe americanul Cliff Richey care anul trecut terminase pe primul loc în marele premiu al Federaţiei internaţionale de tenis. „Românul a jucat excelent — transmite corespondentul agenţiei Associated Press — el a confirmat că este unul dintre cei mai buni jucători ai lumii la ora actuală". FINALA PROBEI de simplu femei din cadrul turneului internațional de tenis de masă de la Ostrava se va disputa între Maria Alexandru (România) și Ilona Vostova (Cehoslovacia), în semi- finale. Alexandru a învins-o cu 13:12 pe Zoia Rudnova, iar Vos- Itova a eliminat-o cu 3—0 pe compatrioata sa Pauknerova. Maria Alexandru, care s-a prezentat bine la acest turneu, întrecuse în sferturile ‘ de’ finală cu 3—0 pe Shirley1 (Anglia). POTRIVIT PRIMELOR DATE REFERITOARE la pagubele umane și materiale provocate de uraganul „Felicia", care a devastat zona de nord a Mozambicului, cel puţin 20 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte peste 100000 au rămas fără adăpost. în prezent, ciclonul ameninţă coasta orientală a insulei Madagascar. Zona de sud-est a insulei, direct ameninţată, este în alertă. Pe coastă, la Menanjary, unde nivelul apei a crescut deja, a început evacuarea locuitorilor. A DOUA UNITATI MILITARE ISRAELIENE au pătruns, în cursul nopţii de duminică spre luni, pe teritoriul Libanului, efectuînd incursiuni în satele El Khiam şi Kafr-Kala, unde au distrus mai multe case folosite de forte ale fedainilor — a anunțat la Tel Aviv un purtător de cuvînt militar.