Tribuna Sibiului, martie 1971 (Anul 4, nr. 939-964)

1971-03-02 / nr. 939

Avem un potenţial tehnic corespunzător. SĂ-L FOLOSIM DIN PLIN! Utilizarea raţională a capacităţilor de producţie, punerea in valoare a întregului potenţial cu care este înzestrată o întreprindere indus­trială constituie o sarcină de primă importanţă în complexul de măsuri stabilit de Congresul al X-lea al partidului pentru ridicarea eficienţei economice a activităţii de producţie. Se naşte însă întrebarea: ce se întreprinde pentru ca întregul potenţial tehnic de care dispunem să fie folosit din plin? O recentă analiză întreprinsă la I.R.U.M. din Sibiu scoate în evi­denţă serioase rezerve de capacităţi care, puse în slujba producţiei, ar amplifica indiscutabil eficienţa economică a întreprinderii. Timpul costă bani. De ce stau utilajele? Conform sarcinilor de plan stabi­lite, anul 1971 înseamnă creşterea volumului de producţie cu 28,81 la sută faţă de realizările lui '70, iar în 1975 acesta va fi cu 63,9 la sută mai mare decit ultimul an al cinci­nalului trecut. Aşadar, o creştere în­semnată care se va realiza aproape în exclusivitate pe seama folosirii rezervelor interne existente în între­prindere. Şi trebuie spus că unita­tea sibiană dispune de suficiente re­zerve interne. Este de ajuns să amin­tim că indicele de utilizare a maşini­lor în ultimul trimestru al anului trecut a fost doar de 54 la sută din fondul de timp disponibil, la secţiile de bază şi, în medie, tot cam atîta la cele auxiliare. Cauzele care au generat slaba folosire a utilajelor sînt multiple. Iată cîteva­ în unele secţii: majoritatea maşinilor sînt fo­losite in două schimburi şi chiar în­­tr-un singur schimb. O cifră edifica­toare — nivelul coeficientului de schimb la I.R.U.M. a fost de 1,30 faţă de 2,2—2,4 cît este sarcina trasată de Plenara C.C. al P.C.R. din decem­brie 1969. Din cauza numărului re­dus de schimburi, volumul orelor de neprogramare a utilajelor se menţine încă ridicat. La cîteva dintre ele, situaţia e următoarea: la strunguri paralele — 20 702 ore-maşini, la ma­şini de frezat universale — 14 649 ore-maşini, la maşini de rectificat — 13 641 ore-maşini etc La acestea trebuie să mai adăugăm faptul că între numărul utilajelor inventariate şi cele în funcţiune există necon­­cordanţe. Astfel, deşi întreprinderea dispune de 7 maşini de debitat me­tale, nu lucrează decît 5, în loc de 4 maşini de frezat verticale doar două sunt active, din 15 maşini de rectificat, 13 etc. Dacă mai specifi­căm şi numărul mare al orelor­­maşini pierdute din cauza reparaţii­lor accidentale, lipsei de energie electrică şi materiale la locurile de muncă, a forţei de muncă şi a altor cauze se înţelege de ce indicele de folosire a utilajelor a fost atît de mic la finele lui '70. Evidenţiem deficienţele semnalate acum, la început de an, in compara­ţie cu cele ale perioadei imediat pre­cedente, deoarece toate au aceleaşi rădăcini. Deşi experienţa lui '70 s-ar fi putut exploata, comitetul de direc­ţie acţionează lent pe această linie. O „practică" de loc... practică Iată ce relevă fişele individuale ale maşinilor de pe luna ianuarie:­­ se continuă „practica" anului trecut chiar cu mici „îmbunătăţiri". Aşa de pild­ă, din totalul de 7 maşini de de­bitat metale, două nu lucrează deşi intenţia conducerii unităţii a fost de a da una disponibilă iar cealaltă să se încadreze în ritmul celorlalte. Lu­cru imposibil deoarece toată luna a stat din cauza unei defecţiuni me­canice. Celelalte 5 însă lucrează, dar... cum pot. Luate pe rînd, 4 din ele au stat într-o lună între 11 şi 38 ore tot din cauza defecţiunilor. în­tr-o situaţie similară se găsesc şi frezele verticale care nu numai că nu­ sunt toate în lucru, dar se mai şi defectează. Şi ca un făcut, în loc să meargă spre bine, întreprinderea înregistrează numai neajunsuri. Bu­năoară, unele utilaje care înainte lu­crau, acuma stau. Din cele 10 roa­ (continuare în pag. a Il-a) V. DUMBRAVEANU Cronică pionierească • Consiliul municipal Sibiu al organizaţiilor pionierilor a pro­gramat mai multe acţiuni cultural­­educative închinate semicentena­rului partidului. Astfel, ieri, 1 mar­tie, la Şcoala generală nr. 13, s-a desfăşurat Festivalul cultural-artis­tic al pionierilor şi şcolarilor, faza pe şcoală; în 2 martie, detaşamen­tele de pionieri de la şcolile ge­nerale 1, 4, 6 organizează seri de poezie închinate partidului, expuneri cu caracter istoric, vi­zite la expoziţia din Turnul Sfa­tului. în zilele ce urmează vor mai fi organizate seri de poezii şi cîntece patriotice, expoziţii de fotografii etc. în ziua de 7 martie toate şcolile municipiului Sibiu vor participa la concursul de creaţie literară. • Recent, la Şcoala generală nr. 1 din Mediaş, detaşamentele de pionieri ale claselor a Vl-a şi a Vil-a au ascultat o intere­santă expunere despre trecutul de luptă al partidului, despre edi­ficarea noii societăţi în România socialistă. RODICA GOGOMAN preşedintă de detaşament 'Cerbul Jc «sur — «Brusc« 1971 c^naLttteatu^imiLÎui a­cord pentru telespectatorul care se pre­găteşte să asiste diseară — prin in­termediul micului ecran — la inau­gurarea celei de-a patra ediţii a „Cer­bului de aur“ au mai rămas aproxi­mativ 8 ore pînă la acest tele-eveni­­ment. O distanţă în timp care, la Braşov, nu are nici o importanţă de vreme ce festivalul a şi devenit, de aproape două săptămîni, o prezenţă­ cotidiană. Cam tot de atunci, oraşul poartă „amprente festive speciale“. ■ Coarne de cerbi, de toate dimensiunile şi de toate culorile, menite a stîrni invidia celor mai rafinaţi cinegeticieni, se leagănă cu nonşalanţă, acolo unde vrei şi nu vrei, în vitrine, în profilul înscris pe firmamentul serii de ma­rile reclame de neon, pătrunzînd pînă şi în viaţa particulară a braşovenilor. Mergi la cofetărie, ceri ceva mai deo­sebit şi ţi se oferă o prăjitură „â la festival*, de fapt pa galavrab, perle de ciocolată, vînat de o Diană în mini-jupă; vrei să-ţi potoleşti foamea la un restaurant şi ţi se oferă un sete de văcuţă „â la festival"; vrei să pui o scrisoare şefului tău direct, şi pe­ plicul sobru ţi se imprimă o ştampilă sugerînd două imense coame de cerb. Singura ,notă nostalgică în această atmosferă frenetică o aduc cele peste 3 000 de garoafe roşii şi alte, cîteva sute de flori, din serele speciale ale hotelului „Carpaţi", aşteptînd fără nici o emoţie, spre deosebire de concurentele noastre, semnalul dulcelui sacrificiu, pe mesele restau­rantului şi hotelului. Cite din ele vor avea, oare, şansa de a cunoaşte deli­cata mîngîiere a atît de reputatelor degete ale şi mai renumitei Dalida! (Sau — e doar un zvon — a marelui Paul Anca). Cite din ele se vor ofili sub lumina ironicului surîs al lui ffsque» Huati*, jtmti tHÎtsiab:'* creaţie a „Cerbului de aur* care a* cum ne este din nou oaspete, şi nu în calitate de concurent (se pare că un cerb i-a fost de ajuns), ci de membru al juriului? O, dar ziariştii, atît de sîrguincioşi, care au invadat sala hotelului „Car­paţi“ şi sala de repetiţii, au atenţia îndreptată spre cu totul şi cu totul alte probleme. Steiul lor profe­sional este subordonat uneia dintre cele mai capricioase prezenţe („hors­­concurs") a festivalului: VEDETA. Un amănunt, numai un amănunt fie el cît de anost, dar să fie inedit. — Au sosit ale noastre, strigă cineva și toată lumea aleargă spre cele trei­­concurente: Corina Chiriac, Ruxandra (Continuare în pag. a II-a) Reportaj de NICOLAE STOE şi EMIL POENAEU E^CA„ASJfIX SIBIUHSJ ! PR­OIETART DIN TOATE ŢĂRILE, UNTJI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Insigne şi diplome de fruntaşi Ca urmare a preocupărilor şi eforturilor depuse de harnicul colectiv de salariaţi ai întreprinderii „Flamura roşie" din Sibiu, sarcinile cinci­nalului trecut au fost înfăptuite cu şapte luni mai devreme. La fru­moasele realizări am adăuga creşterea productivităţii muncii pe salariat numai în 1970 cu 3 397 Iei, ceea ce a permis obţinerea unor însemnate depăşiri ale volumului producţiei globale. Pentru contribuţia adusă la dobîndirea acestor succese o serie de salariaţi au fost distinşi, zilele trecute, cu insigne şi diplome de frun­taşi în întrecerea socialistă. Printre cei care s-au bucurat de stimă şi apreciere pentru munca depusă în procesul de producţie pe anul 1970, se numără muncitori ca Paraschiva Sbîrcea şi Mihai Baatz din secţia metal, Gheorghe Alăman şi Gheorghe Roth din secţia stilouri, Dumitru Flutur din secţia termoplaste, Constantin Mihalache de la matriţerie, care au primit consecutiv, pentru a opta oară, titlul de fruntaş în întrecerea socialistă. Cu diplome de echipe fruntaşe au fost distinse formaţiile de lucru conduse de tovarăşul Iuliu Császár din secţia tuburi textile, Isaia Costicea de la unitatea II articole de menaj şi Wilhelm Gross din secţia metal, iar titlul de secţii cu cele mai însemnate realizări în anul 1970 a revenit colectivelor de muncă conduse de tovarăşii Remus Mihu, Ing. Harmes Kelp şi Ioan Gilda. Acordarea distincţiilor a constituit pentru întreg colectivul de muncă al întreprinderii „Flamura roşie* Sibiu un imbold puternic, un adevărat îndemn spre s­uccese şi mai însemnate în primul an al actualului cincinal. FARASCHIVA BODEA s Is V I I II IS Is Is VI IV Is I * rii Panoramic. Industrial si­rian Fotos FRED N­SS es I IS I­I. Noua instalaţie de vopsit de mare capacitate a Uzinei de piese auto Sibiu ANUL IV nr. 939 MARTI 2 martie 1971 4 pagini 30 bani Fotó: HORST? BUCHFELNER Reducere de preţuri la ouă După cum informează Mi­nisterul Comerţului Interior, începînd de luni 1 martie in­tră în vigoare noile preţuri la ouă pentru sezonul de primă­­ver­i, preţuri care sunt reduse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, în urma unui or­din al ministerului, au fost luate măsuri pentru asigurarea unei aprovizionări abundente cu ouă a reţelei comerciale din întreaga ţară. O preocupare majoră în fiecare unitate Folosirea chibzuită a furajelor Zilele trecute am vizitat sectoarele zootehnice al® mai multor cooperati­ve agricole din judeţul nostru. Ceea ce mi s-a părut mai important­ă în activitatea cooperatorilor de aici a fost grija deosebită pentru, folosirea gospodărească a furajelor. La cooperativa agricolă din Cris­tian am avut prilejul să constatăm că măsurile stabilite pentru buna gospodărire a furajelor își arată pe deplin roadele. Echipa de furajare condusă de Vasile Pipernea, aju­torul șefului de fermă, distribuie zilnic furajele pe bază de evitat. Conducătorii Ioan Popa şi Ioan Holzinger, ajutaţi de cooperatorii Ioan Hütter, Ioan Zeier, Anna Ga­­delmeier şi Gheorghe Bartesch au grijă ca în timpul transportului şi la alcătuirea raţiilor să nu se risi­pească furajele. Acest mod de a gospodări fiecare gram de nutreţ creează posibilitatea ca — în po­fida faptului că sectorul zootehnic a intrat în stabulaţie cu un deficit de 110 tone suculente, 84 tone con­centrate, 31 tone finuri şi 45 tone grosiere — animalele să fie scoase în bune condiţiuni din iarnă, acordînd o deosebită atenţie pre­parării grosierelor şi a aprovi­zionării cu suculente şi concentrate. Şi la cooperativa agricolă din Amnaş este evidentă preocuparea îngrijitorilor-mulgători, a brigadie­rului zootehnic, a specialistului u­­nităţii şi a celorlalţi factori de con­ducere pentru păstrarea în bune condiţiuni a nutreţurilor existente, pentru stabilirea unor raţii echili­brate şi respectarea acestora. Fura­jele sînt împrejmuite, iar distribui­rea lor se face zilnic, pe bază de cîntar, în prezenţa furajerului Mi­hai Eberle sau a brigadierului zootehnic Gheorghe Feierabend. A­­nimalele sînt bine îngrijite. Pentru îmbunătăţirea calităţii gustative şi a valorii nutritive, furajele sînt preparate. Astfel, sfecla furajeră se dă în hrana animalelor în ames­tec cu paie tocate. Urmează să so­sească pe adresa unităţii un vagon de tărîţe şi 3 vagoane cu tăieţei de sfeclă. „în această situaţie — ne spunea specialistul unităţii, ing. Va­sile Matei — vom reuşi să mărim raţiile de­concentrate la vacile cu lapte la 3 kg pe zi. In prezent în componenţa unei raţii intră 5 kg fin, 10 kg borhot, 20 kg siloz, 1 kg tărîţe. Aş vrea să menţionez că toţi îngrijitorii­ mulgători, o dată cu introducerea acordului global ca formă de retribuire a muncii şi în sectorul zootehnic, dau o mare atenţie păstrării şi administrării fu­rajelor, respectării raţiilor şi a pro­gramului de grajd. Nici discuţie nu poate fi de risipă pentru că fiecare are interesul ca nutreţul stabilit în raţia zilnică să ajungă în iesle. întîlnim, aici ca de altfel în toate cooperativele agricole din judeţ, un su­flu nou de muncă izvorit din dorinţa de a contribui la transpunerea în viaţă a măsurilor stabilite de con­ducerea partidului şi statului pen­tru progresul continuu al agricultu­rii socialiste. Rezultatele de pînă a­­cum sînt o mărturie grăitoare în acest sens. La Cristian, îngrijitoa­­rea-mulgătoare Paraschiva Goţea a realizat, în primele­­45 de zile ale anului, de la un lot de 16 vaci, o producţie totală de 2 112 litri lapte, iar Elena Pipernea, de la un lot de 14 vaci, a obţinut 2 541 litri lapte. Este demn de reţinut de asemenea faptul că pînă la 1 aprilie cooperativa agricolă din Amnaş are de livrat la fondul de stat 135 hl lapte, din ca­re, pînă la 24 februarie, a şi livrat 115 hl. Sînt cifre care atestă opti­mismul şi încrederea cooperatorilor în posibilităţile sporite de realizare a sarcinilor pe anul în curs. P. BUD ZILELE TEATRULUI DE AMATORI Sibiul a găzduit sîmbătă şi du­minică spectacolele formaţiilor de amatori remarcate în centrele fazei judeţene a festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale“. A fost, teo­retic vorbind, o trecere în revistă a celor mai bune spectacole de teatru de amatori pe care judeţul nostru le are la ora de faţă, for­maţii susceptibile a reprezenta mişcarea teatrală de amatori din judeţ în fazele superioare ale com­petiţiei. Şi a fost, pe de altă parte, tot teoretic vorbind, o manifestare în care multele probleme organiza­­torice ivite pe parcursul desfăşură­rii competiţiei in centre locale ur­mau să-şi afle un răspuns metodo­logic de natură a constitui un exem­plu şi un stimul. Judecind după valoarea specta­colelor ridicate pînă în faţa con­fruntării la nivel judeţean, mişca­rea de amatori sibiană nu pare a izbuti în domeniul teatrului să a­­tingă un standard de exigenţe ne­cesar satisfacerii aşteptărilor mare­lui public, rămînînd mult sub au­toritatea de prestigiu stabilizată în domeniul cîntecului şi dansului popular. Această realitate implică după opinia noastră o concentrare specială de interes la nivelul Co­mitetului judeţean de cultură şi ar­tă, pentru a se stabili mijloacele optime de acţiune în vederea în­făptuirii scopului pe care mişcarea de amatori în domeniul teatrului trebuie să-l îndeplinească în ansam­blul vieţii spirituale din raza jude­ţului Sibiu, în ceea ce priveşte aspectul e­­fectiv organizatoric al manifestării intitulate „Zilele teatrului de ama­tori“ vom observa că el nu a ser­vit nici pe departe acţiunea la ni­velul de prestigiu datorat unui a­tare eveniment, plasîndu-se la peri­feria de interes a publicului sibian. S-a, întîmplat, astfel, ca trecerea în revistă a spectacolelor, pentru ca­re s-au consumat atîtea ore de e­­fort, să se petreacă în faţa unei săli în cea mai mare parte goală, ceea ce a făcut ca o atît de impor­tantă competiţie naţională să se dezvolte într-un cadru închis, izo­lată de public. Un asemenea feno­men considerăm că trebuie şi el a­­nalizat, pentru că el nu este de na­tură a stimula o vitalizare aştep­tată a mişcării teatrale de amatori din judeţ. Dintre spectacolele promovate în centrele fazei judeţene, juriul a de­cis ca judeţul Sibiu să fie repre­zentat în faza naţională după cum urmează: 1. Cămine culturale: spectacolul cu piesa „Moartea judecăţii" de L. Anzengruber, interpretat în lim­ba germană de formaţia căminului cultural din Moşna. 2. Case de cultură din sistemul aşezămintelor culturale, tineretului şi armatei: spectacolul cu piesa „Lecţia" de Eugen Ionescu, prezen­tat de formaţia Casei de cultură a municipiului Sibiu. 3. întreprinderi, instituţii, cluburi şi case de cultură ale sindicatelor: spectacolul cu piesa „Nicnic“ de O. Panco şi A. Bursan, interpretat de formaţia Casei de cultură a sin­dicatelor din Cisnădie. 4. Colective de recital poetic sau de montaj literar din cadrul sindi­catelor: montajul literar „Partidu­lui, slavă!“ prezentat de colectivul Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş. 5. Colective de recital poetic sau de montaj literar din sistemul aşe­zămintelor culturale, tineretului şi armatei, recitalul poetic Marin So­­rescu, prezentat de colectivul Ca­sei de cultură a municipiului Sibiu. 6. Recitatori şi interpreţi indivi­duali: 3 concurenţi care urmează a­ fi nominalizaţi la Fabrica de trico­taje Agnita, la clubul U.T.C. al ti­neretului din municipiul Mediaş şi la Casa armatei din Sibiu. ION­ITU In numărul de S­P­o K­Ti Prea dese sincope pe un circuit al audienţei Rubrica de informaţii: AZI.­­. AZI... AZI... Pag. a Il-a Pe harta judeţului: MARI UNITĂŢI INDUSTRIALE Uzina .»Emailul roşu*4 Mediaş Pag. a IlI-a Preşedintele Republicii Federale a Germaniei va face o vizită oficiala d­in România ! La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17—19 mai 1971.­ ­ TELEX • PE GLOB «TELEX «PE GLOB ■ UN PURTĂTOR DE CUVINT al Ministerului vest-german al Apărării a anunţat că un nou a­­vion militar de tipul „Starfigh­ter“ s-a prăbuşit, în timp ce e­­fectua un zbor de antrenament. Pilotul a reuşit să se salveze. Este cel de-al 128-lea aparat „Starfighter“ pe care îl pierd forţele aeriene vest-germane. ■ SERIA DUELURILOR CLARE GRAEBNER—ILIE NASTASE, în circuitul turneelor „Indoor“ din S.U.A. a fost întreruptă la Ma­con, unde finala probei de sim­plu bărbaţi se va disputa între tenismanul român şi iugoslavul Zeliko Franulovici. In timp ce Ilie Năstase l-a învins în semi­finale cu 4—6, 6—2, 6—0 pe chilianul Jaime Fillol, america­nul a pierdut cu 2—6, 1—6 par­tida cu Franulovici. ■ CONTINUINDU-ŞI TURNEUL IN ŢĂRILE SCANDINAVE, se­lecţionata masculină de handbal a României a întîlnit la Elve­­rum, reprezentativa Norvegiei. Victoria a revenit handbalişti­­lor români cu scorul de 10-9 (5-6). ■ ADMINISTRAŢIA NAŢIO­NALA pentru aeronautică şi cer­cetarea spaţiului cosmic (N.A.S.A.) a dat publicităţii programul vii­toarei misiuni selenare america­ne „Apollo-15“. Lansarea aces­tei nave spaţiale, care va avea la bord pe astronauţii David Scott — comandantul misiunii, James Irwin — pilotul modulu­lui lunar, şi Alfred Worden — pilotul cabinei, a fost fixată pentru ziua de luni,­­26 iulie, ora 13:34 G.M.T. Patru zile du­­pă lansare va avea loc aseleni­­zarea. Scott şi Irwin vor petre­ce pe suprafaţa Lunii 66 ore. Două premiere spectaculoase sînt prevăzute în, cadrul progra­mului viitoarei misiuni selenare „Apollo-15“: conducerea unui „automobil“ pe suprafaţa Lunii şi ieşirea în spaţiu a pilotului cabinei în timpul reîntoarcerii spre Pămînt. y* » •.»» . ..vgwww.

Next