Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-01 / nr. 991
Pajsma 2 Manifestări consacrate aniversarii semicentenarului partidului aduntri OMAGIALE , în contextul amplelor manifestări din toate localităţile şi domeniile închinate intîmpinării gloriosului semicentenar al creării partidului, zilele trecute, la Sibiu şi la Mediaş, sute de oameni ai muncii de naţionalitate maghiară au participat la adunări omagiale organizate sub egida Consiliului Judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, în sala din Casa albastră a Hanului Brukenthal, prof. Eugen Kazinczy, preşedintele consiliului, a vorbit celor prezenţi despre însemnătatea istorică a creării P.C.R., a evocat glorioasele sale bătălii, activitatea partidului consacrată construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Vorbitorul a subliniat întărirea continuă a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei ai naţionalităţilor conlocuitoare, recunoştinţa fierbinte a acestora faţă de partid, pentru condiţiile de reală şi plenară Înflorire multilaterală a personalităţii omului, indiferent de naţionalitate. In sala casei de cultură , Mal* Hin Mediaş a prezentat o expunere Jozsa Beniamin, vicepreşedintele consiliului, care a relevat realizările de seamă obţinute sub conducerea partidului, caldul ataşament al tuturor fiilor patriei faţă de politica înţeleaptă a P.C.R., care asigură egala propăşire materială şi spirituală a tuturor fiilor României socialiste. Subliniind că succesele de seamă ale oamenilor muncii din judeţul Sibiu sunt rodul muncii înfrăţite a românilor, germanilor şi maghiarilor s-a exprimat convingerea că ele vor deveni şi mai mari, mai frumoase, spre binele patriei comune. Atmosfera sărbătorească de recunoştinţă şi entuziasm patriotic a fost puternic marcată şi prin programele artistice bine alcătuite, cu un bogat Conţinut patriotic şi revoluţionar. Astfel, membrii cercului literar „Petörfi Sándor” din Sibiu au recitat poezii de József Attila, Mihai Beniuc, Szemler Ferenc şi Horvath Imre, stihuri închinate partidului şi ţării, iar la Mediaş, montajul literar a fost axat pe aceeaşi temă. Cintecele populare şi dansurile au completat programele acestor manifestări de o dinamică atmosferă sărbătorească. SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE Joi, în sala de festivităţi a Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“, a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice, organizată în cinstea aniversării semicentenarului partidului. I. lucrările sesiunii a participat tovarăşul Vasile Bărbuleţ, secretar al Comitetului Judeţean Sibiu al P.C.R.. Cele cinci comunicări ştiinţifice prezentate, rod al muncii unui colectiv de cercetători din rîndul cadrelor şcolii, au fost axate pe următoarele temei .Aspecte ale mişcării muncitoreşti şi ale luptei maselor populare din Sibiu şi împrejurimi în perioada anilor dintre cele două războaie mondiale“; „Lupta antifascistă la Sibiu în perioada august 1940 — iunie 1944“; „Sibiul din preajma şi în timpul insurecţiei naţionale antifasciste din august 1944"; „Masele muncitoare sibiene în lupta pentru Înfăptuirea sarcinilor primei etape a revoluţiei populare", „Aspecte ale luptei comuniştilor din municipiul şi judeţul Sibiu sub conducerea comuniştilor pentru făurirea societăţii socialiste“. După prezentarea comunicărilor ştiinţifice, a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Bărbuleţ, care a felicitat cadrele, întreg personalul şcolii, pentru rezultatele obţinute în pregătirea viitorilor ofiţeri. La sfîrşitul lucrărilor sesiunii, în aplauzele asistenţei, a fost adoptat textul unei telegrame adresată Comitetului Central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu. 1921 1971 Vorbind despt* existenţa on*1 „literaturi muncitoreşti* nu ne referim numai la o delimitare tematică, el la un aspect mai general, la o orientare de idei cu reverberaţii asupra unui întreg proces istoric în arta scrisului. Aceasta salvează o idee de lucru dintr-o tentaţie a vulgarului, oferind un cadru de prospecţiuni nu o dată interesante. Deci, o „literatură muncitorească“ există în fapt dincolo de tematica muncitorească în sine, pe care de multe ori o anticipează sau o îmbogăţeşte; dincolo de o apartenenţă socială muncitorească a scriitorilor, pe care însă li cîştigă adepţi prin simpatie, dincolo de un plan politic propriu-zis, pe care însă îl susţine. Deoarece varietatea implicaţiilor conceptului în discuţie permite concluzii de principiu, nu vom urmări dezvoltarea istorică a unei orientări muncitoreşti în literatura noastră, ci vom încerca să-i surprindem — pe planul disociaţiilor teoretice — cîteva aspecte specifice în cadrele literare şi — mai largi — culturale româneşti. Orientarea tot mai hotărîtă a scriitorilor noştri spre mediul muncitoresc, înainte de a deveni simptomatică pentru un anumit nivel al conştiinţei sociale şi profesionale, a fost anticipată în istoria noastră literară printr-o predispoziţie pentru ideea de echitate. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord în a recunoaşte în raţionalism un caracter specific al culturii româneşti, iar în artă expresia raţionalismului este aprofundarea idealurilor umanitariste. Spiritul de echitate îşi află ascendenţa pînă în creaţia folclorică, unde totdeauna cel bogat este luat în răspăr iar săracul are o isteţime filozofică. Dar, în ideea care ne preocupă, aceste premise de structură în psihologia artistică devin realizări autonome, o dată cu creşterea numerică a clasei muncitoare, ca produs colectiv al industriei capitaliste, şi formarea proletariatului modern. In acest fel, se cîştigă o experienţă proprie, care devine agitatorică prin transformarea în program de presă şi crez artistic. Condiţiile acestei dezvoltări sunt deosebite. Apariţia proletariatului se leagă, la noi, de mişcările ţărăneşti, de creşterea conştiinţei naţionale în ţinuturile româneşti aflate sub stăpînire străină, de o dorinţă generală spre modernizare. Fiindcă progresul social se realiza printr-o interdependenţă cauzală a factorilor componenţi, la sfîrşitul secolului trecut, cînd se contura un argument social pentru critica stărilor nedrepte, se acordă o atenţie generală ţărănimii şi muncitorimii, in special din partea publicaţiilor socialiste (Drepturile omului — 1855, Muncitorul — Iaşi, 1855, Dezrobirea — Bucureşti, 1887, Revista olteană — Craiova, 1888 ş.a.). Mai apoi, diversiunea ţărănistă, de la începutul sec. al XX-lea, a făcut ca o bună parte a orientării progresiste a literaturii să fie întîrziată de la afirmarea unui ideal de luptă, prin îmbrăţişarea ideii unei vagi expansiuni umanitare, de interes festiv pentru cei oropsiţi. Acum, ideea de înfrăţire socială are un aspect cărturăresc, de agitaţie teoretică pentru cele mai bune poveţe (a se vedea, spre exemplu, articolul-program, Către cărturarii noştri, al revistei Ţara noastră, scoasă în 1907 la Sibiu de către Octavian Goga, din iniţiativa „Astrei“). De altfel, raportînd această situaţie la particularităţi locale, vom observa că în Sibiu există o puternică tradiţie muncitorească, reflectată atît in atitudini de luptă (greva generală din 1920 a avut nuclee de acţiune locală; muncitori sticieni au luat parte la luptele greviste din perioada 1929—1933; în perioada de fascizare a ţării s-au înregistrat acţiuni antifasciste, (în frunte cu Lilli Paneth Gottlieb, dr. Kornhauser), cît şi in acţiuni cultural-educative (incă din veacul trecut activa aici corul „Tipographya", al muncitorilor tipografi). Un alt aspect caracteristic este continuitatea unei prese de atitudine socialistă, generoasă cu literaţii simpatizanţi. Crearea unei ideologii literare înaintate a fost substanţial sprijinită de existenţa unui mare număr de publicaţii cu orientare socialistă, în care erau revendicate drepturile muncitorilor, ale „claselor de jos". Prima acţiune sistematică de răspîndire a ideilor marxiste în România începe în anul 1881, o dată cu apariţia Contemporanului, acţiune la care conlucrează şi revistele Emanciparea, Revista socială ş.a. La Contemporanul, C. Dobrogeanu-Gherea pune bazele, in cultura românească, trnei critici literare atente la evaluarea teoretică a conţinutului militant, promovînd o literatură angajată, cu fermă orientare socială în spiritul ideilor marxiste. La această şcoală literară s-au format Ion Păun-Pincio, Tr. Demetrescu, D. Th. Neculuţă, Şt. Bassarabescu ş.a. Această direcţie este reluată de publicaţii care tind spre lărgirea forţelor literare progresiste în spiritul creării unui front ideologic. Democraţia socială — Ploieşti, 1892 (director: AL G. Radovici, prim-redactor: A. Bacalbaşa), Literatură şi ştiinţă — 1893 (director: Gherea, colaboratori: I. Păun-Pincio, P. Bujor, N. Iorga, Al. Vlahuță, Delavrancea), Evenimentul literar •— 1393 (director: Sofia Nădejde, colaboratori: C. Stere, R. Ionescu-Rion, C. Dobrogeanu-Gherea, Tr. Demetrescu, I. Păun-Pincio, C. Miile), încă în ultimele decenii ale secolului trecut, au pătruns în raza judeţului Sibiu o serie de publicaţii care popularizau ideile marxiste de luptă ale clasei muncitoare, precum Contemporanul, Dacia viitoare, Lumea nouă, Munca; mai apoi, la acestea se adaugă publicaţiile socialiste sibiene de limbă germană, Wahrheit şi Der Kampf. Adevărul, organ al Partidului Social Democrat din Ungaria, tipărit iniţial la Budapesta, apare între 1918—1919 la Sibiu, sub titlul Tribuna Socialistă. La începutul sec. al XX-lea, un rol important iu, dezvoltarea unei atitudini de comprehensiune pentru problemele muncitoreşti l-a jucat România viitoare, ziar editat de „Cercul socialist“ din Bucureşti. Aceste prevedea un viitor apropiat al „revoluţiei sociale“, crescută logic din agonia societăţii capitaliste. După cum arăta Mircea Avram în art. Circulaţia literaturii marxiste în Sibiu (Tribuna Sibiului, nr. 984/ 1971), a circulat în această parte a ţării şi literatură marxistă, în volume care se păstrează în marile biblioteci sibiene. Capitalul lui Karl Marx, Zur Kritik der politischen Ökonomie, într-o primă ediţie, datând din 1859, sau ediţia a doua, în limba germană, a lucrării Muncă salariată şi capital. O dată cu crearea Partidului Comunist Român (la care au participat şi delegaţi din Sibiu), o serie de publicişti militanţi şi de publicaţii activează sub directă inmurire. Sub îndrumarea P.C.R., Al. Sahia a scos ziarul Veac nou (1932) şi revista Bluze albastre (1932). Există acum o legătură directă cu mişcarea muncitorească şi o fermitate a atitudinii democratice. Bluze albastre iniţiază o campanie de creare a culturii proletare, iar în problema valorificării moştenirii culturale se adoptă punctul de vedere leninist. Articolul-program al revistei arăta clar scopul ideologic-literar: „Literatura activistă, literatura critică, literatura proletară îşi fac la noi, prin Bluze albastre, primii paşi", „Cuvîntul înainte“ al Erei noi (1930) arăta că singur proletariatul exprimă interesele vitale ale societăţii. Se constituie, astfel, o largă grupare a publiciştilor progresişti, cu vederi înaintate: Al. Sahia, M. R. Paraschivescu, N. D. Cocea, M. Beniuc, E. Jebeleanu, I. Călugăru, G. Bogza, P. ConstantinescuIaşi, G. Ivaşcu etc. Un alt aspect specific evoluţiei unei atitudini muncitoreşti în programul literar constă în atragerea unor scriitori de valoare de partea frontului ideologic socialist, care să sprijine, prin prestigiul numelui şi nervul condeiului, o perspectivă înaintată. De aceea, multe publicaţii socialiste acordă o atenţie deosebită mişcării literare şi atragerii de colaboratori prestigioşi. La Viitorul social (Iaşi, 1907) publică versuri Ion Minulescu şi Barbu Lăzăreanu, iar proză I. C. Vissarion, colaborator şi la România muncitoare. La Facla publică versuri Barbu Nemţeanu, Emil Isac, iar Tudor Arghezi o seamă de pamflete, de o deosebită virulenţă. Aceste publicaţii nu-şi asumă însă un rol de legiuitor al artei, ci angajează scriitorii la o concepţie mai largă, de atitudine umanistă, în miezul problemelor de creaţie vor ancora, în schimb, după primul război mondial, revistele de cultură îndrumate de P.C.R. — Cultura proletară, Bluze albastre, Reporter, Era nouă ş.a. De altfel, majoritatea scriitorilor afirmaţi la începutul secolului s-au format sub influenţă sau declarînd simpatie ideilor socialiste (citind publicaţii, frecventînd cluburi etc.): M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Galaction, Jean Bart, G. Ibrăileanu, V. Demetrius, N. D. Cocea ş.a. Ibrăileanu sesizează o influenţă socialistă asupra lui Vlahuţă. Delavrancea colabora la reviste socialiste; Slavici (v. închisorile mele) a fost influenţat, spre sfîrşitul vieţii, de socialişti, ajungind la clarificarea idealurilor sale umanitariste. Macedonski a început să pledeze pentru desfiinţarea proprietăţii private. Cel dinţii poet-muncitor din literatura noastră este D. Th. Neculuţă (1859—1904). Ca şi Ion Păun-Pincio, Tr. Demetrescu, C. Miile, deplînge ravagiile injusteţei sociale, suferinţele inumane şi regimurile barbare de lucru. Prin condiţia experienţei sale amare de viaţă, va scrie versul cel mai agitatoric din întreaga literatură socialistă a veacului trecut. Chiar după ieşirea „generoşilor“ din partidul socialist, Neculuţă încearcă să refacă unitatea muncitorească prin scris, folosind simbolul navigării spre ţărmul dreptăţii. Carol Ardeleanu va aduce în literatură consistenţa colectivă a personalului social muncitoresc, pe categorii profesionale, punînd proveni dintr-un ton de gravitate prin realismul înfăţişării (Diplomatul, tăbăcarul şi actriţa, Viermii pămintului, Pescarii, Viaţă de cline). Această atitudine literară va fi dezvoltată de Geo Bogza în fresce reportericeşti, mergînd pînă la o violenţă a mizeriei în tablourile vieţii petroliştilor, tăbăcarilor, minerilor. Crearea unui larg front scriitoricesc, de primă mărime, in principiile unei angajări socialiste a adăugat justeţei de atitudine elanuri însufleţite. Aceasta a avut ca efect — lucru iarăşi de subliniat — însăşi crearea unei atitudini comune, ducînd la clarificarea conştiinţei profesionale. Aderarea nu a fost doar un scop social, ci şi un mijloc de fortificare a conştiinţei de lucru. Este elocvent să reproducem, ca exemplificare, chemarea lui Emil Isac, din ziarul Socialismul, la unitate scriitoricească, sub faldurile idealurilor socialiste: „Veniţi, veniţi, fraţi de pretutindeni şi învăţaţi isonul cel nou. Aruncaţi praporii de odinioară şi dezmeticiţi-vă de mirosul de tămîie. Pegasul nou nu mai este arapul eroilor din istorie, ci simbolul progresului. Veniţi grăbiţi la izvorul socialismului, căci acesta este viitorul!“ Aceste aspecte caracteristice, ţinînd de definiţia ideii muncitoreşti în istoria noastră literară, exprimă în fond tradiţii înaintate ale literaturii române, deoarece se integrează firesc, aducînd aport inedit, structurii etnopsihologice. Literatura noastră actuală s-a dezvoltat din respectul pentru această glorioasă ascensiune. Cît priveşte efectul direct al agitării literare a idealului muncitoresc, acesta se înscrie în cîteva repere precise: trecerea de la un fatalism descriptivist la un optimism analitic, asimilarea ideii de angajare în fermitatea expresiei mobilizatoare, afirmarea directă a rolului social al artei. TITU FOFESCU ASPECTE MUNCITOREȘTI ÎN ISTORIA LITERARĂ SLAVA PARTIDULUI Recent, Liceul de muzică din municipiul Sibiu a organizat, în sala filarmonicii, un spectacol festiv închinat aniversării semicentenarului P.C.R. în prima parte a spectacolului, tovarăşul Ioan Meţiu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, a vorbit despre anii grei de luptă a partidului în ilegalitate, în partea a doua, orchestra liceului a executat piese instrumentale din repertoriul muzicii clasice româneşti şi Concertul pentru pian şi orchestră de Mozart în La major, solist elevul Adrian Neagu (clasă a XI-a). Spectacolul s-a încheiat cu montajul literar „Slavă partidului", unde elevii liceului au recitat versuri închinate partidului și patriei. Spectacolul s-a bucurat de succes. Tribuna Sibiului Tinereţea noastre astăzi este faptă Infervescenta activitate politică, economică şi socială ce caracterizează actuala dezvoltare a societăţii noastre socialiste, tânăra generaţie, unită într-o singură voinţă şi aspiraţie, îşi exprimă ataşamentul şi adeziunea sa totală faţă de politica partidului, de perspectivele măreţe sintetizate in documentele Congresului al X-lea al P.C.R. împlinirea unei jumătăţi de secol de lupte şi victorii de la crearea Partidului Comunist Român, de a cărei existenţă sunt legate acte revoluţionare hotărîtoare pentru întreaga naţiune, constituie un prilej de a privi retrospectiv realizările şi de a scruta cu încredere viitorul. Anul acesta, început sub semnul măreţului jubileu şi al Congresului al IX-lea al U.T.C., a antrenat tineretul organizaţiei judeţene U.T.C. în nobila întrecere pentru realizarea sarcinilor ce revin diferitelor sectoare de activitate. Ideile dezbătute cu multă maturitate în cel mai înalt forum al tinereţii — Congresul al IX-lea al U.T.C. — au relevat girul responsabilităţii pentru timpul muncii şi vieţii de azi şi de mîine al acestei generaţii, au militat pentru afirmarea şi înfăptuirea năzuinţelor ce o definesc. Ziua de 1 Mai găseşte întregul tineret din judeţ într-o însufleţită activitate pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. In acest sens majoritatea tinerilor muncitori, ingineri şi tehnicieni din unităţile industriale s-au încadrat în eforturile generale ale oamenilor muncii, aducîndu-şi contribuţia la îndeplinirea planului pe primele patru luni. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.C. tinerii muncitori participă la cursurile de ridicare a calificării, la olimpiadele şi concursurile pe meserii („Cel mai bun": strungar, frezor, lăcătuş). Diversificarea şi perfecţionarea agriculturii socialiste necesită cadre cu o înaltă pregătire profesională. Ţinînd cont de acest imperativ, organizaţiile U.T.C. au folosit forme variate de atragere a tinerilor la campaniile agricole. Pe băncile şcolilor şi ale facultăţii sibiene tineretul studios îşi însuşeşte cu sîrguinţă tezaurul de aur al experienţei umane. Promovabilitatea acestuia într-un procent general de peste 75 la sută ne îndreptăţeşte să spunem că rezultatele trimestrului al II-lea al anului şcolar sînt mai bune decît cele obţinute în primul trimestru, avînd totodată convingerea că încheierea anului şcolar va aduce mari satisfacţii elevilor, educatorilor şi părinţilor. Zilele de primăvară sunt deosebit de propice pentru acţiunile voluntar-patriotice. Mii de tineri şi-au adus contribuţia la îndeplinirea angajamentelor stabilite în cinstea zilei de 8 Mai, realizînd 12 hectare împăduriri, 2 400 hectare păşuni şi fîneţe întreţinute, 4 000 tone metal colectat şi predat oţelăriilor patriei, lucrări totalizând o valoare a muncii depuse de aproape 19000000 lei. Locul al IV-lea ocupat în întrecerea interjudeţeană, din 1969, menţiunea şi Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. pe 1970, primite pentru rezultatele în domeniul muncii voluntar-patriotice, succesele şi experienţa dovedesc şi totodată obligă tineretul la noi realizări şi înfăptuiri pe care le ridică viaţa socială şi economică. Specificul acestei perioade de muncă se reflectă în întreaga activitate a organizaţiilor de tineret. Începînd cu adunările generale, cu antrenarea tuturor tinerilor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin, complexa muncă politico-educativă se desfăşoară în strînsă legătură cu evenimentele pe care le sărbătorim. Ţinînd cont de preferinţele tinerilor, Comitetul judeţean U.T.C., în colaborare cu toţi factorii educativi, a iniţiat acţiuni educative variate, menite să satisfacă exigenţa diferitelor vîrste şi preocupări. In toate organizaţiile U.T.C. continuă să se desfăşoare întîlniri cu activişti de partid şi de stat, cu militanţi ai mişcării muncitoreşti care vorbesc participanţilor despre aspecte ale luptei şi activităţii desfăşurate de partid în cei 50 de ani de existenţă, sensurile muncii în etapa actuală de puternic avînt pe drumul edificării noii societăţi. Ciclurile de acţiuni din cadrul „Decadei cărţii social-politice“, care a cuprins prezentări de cărţi, dezbateri pe teme de educaţie cetăţenească, întîlniri cu redactori de la diverse edituri au antrenat peste 3 000 de tineri. De o largă participare s-a bucurat „Festivalul primăverii“, organizat între 21—30 martie (din programul festivalului amintim concursul cinematografic „Istoria poporului român, izvor de adine patriotism"; oratoriul vocal-simfonic „Pe lespedea eroilor"; constituirea societăţii literar-artistice „Radu Stanca“ a elevilor din judeţ; serbări şi seri distractive). Pentru masele largi de tineri de la oraşe şi sate, muncitori, elevi, studenţi, a fost organizat simpozionul cinematografic, „P.C.R., iniţiatorul şi făuritorul victoriilor noastre“, întîlniri cu specialişti din diferite domenii de activitate, Seri de poezie, concursuri de muzică populară şi uşoară. Această perioadă a constituit un fericit prilej de finalizare a preocupărilor artistice ale elevilor din judeţ în concursurile cultural-artistice (s-a evidenţiat Liceul pedagogic din Sibiu, şcoala profesională „Vitrometan“ Mediaş, Liceul de cultură generală din Cisnădie), concursul de artă plastică (s-a remarcat Liceul de muzică şi arte plastice, Liceul ,,C. Goga" din Sibiu), concursul de creaţie al elevilor care a creat posibilitatea societăţii literar-artistice „Radu Stanca“ să alcătuiască o culegere de versuri. Activităţile variate organizate au antrenat o masă largă de tineri români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi la întregul puls al vieţii economice şi social-politice a judeţului nostru, îndrumat şi controlat de organizaţiile de partid, entuziastul tineret de pe întreg cuprinsul judeţului este hotârît să ducă mai departe făclia prosperităţii şi progresului purtată de înaintaşi. urcînd, temerar, pe coloana spirituală a viitorului, tineretul face dovada unei veritabile conştiinţe a datoriei, demonstrînd prin faptele sale de muncă ataşamentul faţă de patria socialistă, faţă de partid. ION BRAICU secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. Secvenţă din Sibiu! zilelor noastre, cartierul Hipodrom1 Foto: FRED MSS * Programul IV din ziua de 1 mai 9.00 Matineu duminical pentru copii — Cîntec şi joc pionieresc. 10.00 Viaţa satului. 11.30 Succese ale muzicii româneşti. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Cîntecul zărilor — Spectacol realizat cu concursul ansamblului „Rapsodia Română" al U.G.S.R. 13.30 Duminica sportivă! Tenis de cimpi România— Olanda. Ultimele două meciuri de simplu. Transmisiune directă de la Arena Progresul. Fotbal: Politehnica Iaşi— Steaua (Divizia Naţională A). Transmisiune directă de la Iaşi. Hipism: Marele Premiu de Steeple-Chase al Angliei. Înregistrare de la Liverpool. 17.00 Cvitare patriei. Participă corurile reprezentative din judeţele Sălaj şi Gorj. 18.10 Program de circ. 18.40 „Scîndura“ — o comedie cu Eric Sykes şi Tony Cooper. Film realizat de studiourile britanice In anul 1970. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „Băiatul și Muza" — reportaj TV de Aristide Buhoiu despre elevul Vasile Poenaru, care la 13 ani este autorul unei plachete de versuri traduse in străinătate. 20.20 Desene animate. 20.30 Film artistic: „Semnul lui Zoro”. Cu Tyrone Power, Linda Darnell, Basil Rathbone. Premieră pe ţară. 22:00 Pagini alese din opere şi operete. 22:35 Telejurnalul de noapte. 22:45 Telesport. Concurs coral interjudeţean. m Programul I manifestărilor I cultural-artistice II din 1 şi 2 DUMBRAVA SIBIULUI, 1 Mai 1971. Pe cele două estrade amenajate în Dumbrava Sibiului vor susţine programe artistice formaţii cunoscute ale mişcării de amatori sibiene. Astfel, pe estrada nr. 2, îşi vor da concursul, în cadrul unui program de la orele 12 la 18, fanfara uzinei „Independenţa“, orchestra, soliştii şi dansatorii de la „Balanţa“, orchestra de muzică uşoară „Ecco“ şi soliştii clubului „Independenţa“, orchestra de copii de la clubul C.F.R., orchestra şi soliştii de la „Flamura roşie“, ansamblul folcloric al Comitetului municipal al U.T.C. Sibiu, orchestra de muzică uşoară şi soliştii Casei de cultură a municipiului Sibiu. Pe estrada nr. 3, orele 12—18, fanfara U.P.A.S., orchestra de muzică uşoară şi soliştii clubului „7 Noiembrie“, ansamblul folcloric „Junii Sibiului* al U.P.A.S., ansamblul folcloric „Garofiţa* al clubului „7 Noiembrie“, orchestra şi soliştii fabricii „13 Decembrie“, orchestra şi soliştii de la întreprinderea AMET. 2 Mai 1971, pe estrada nr. 2, se vor produce fanfara Liceului nr. 2 (orele 12—13), fanfara Şcolii profesionale C.F.R. (13—14), orchestra mixtă şi soliştii Grupului şcolar „Independenţa“ (14—15), orchestra de muzică uşoară „Colibri“ a clubului C.F.R. (15—16), iar la ora 16, orchestra „Cindrelul“ va susţine un jî concert de muzică populară. Pe estrada nr. 3, orele 12—13 — fanfara Liceului pedagogic, orele 13—14 — fanfara Liceului „Gh. Lazăr“, orele 14—15 — orchestra de muzică populară și soliștii Liceului agricol, orele 15—16 — orchestra de mandoline a cooperativei „Igiena“. î (în caz de ploaie, programele vor avea loc în sala clubului „Indepen- denţa“ — estrada 2, şi in sala clubului „7 Noiembrie“ — estrada 3), S MEDIAŞ, 1 MAI 1971: pe estradele Parcului tineretului (Greweln), între orele 15—21, se vor produce formaţiile artistice ale uzinei „Tirînava"; Livada Olga Bancic, între orele 15—20 — formaţiile artistice : de la uzina „Automecanica". Livada Gloria: între orele 15—20, pre- S zintă programe formaţiile de la • întreprinderea industrială ELCA şi Uzina mecanică gaz metan. • 2 Mai 1971: pe estradele din Parcul tineretului: între orele 11—15, prezintă spectacole forma- ţiile artistice de la „Emailul roşu“; Livada Olga Bancic: orele 11—15, formaţiile Şantierului de construcţii nr. 1, iar între orele 15—20 ale cooperativei „Meşteşugarul"; Livada Gloria: între orele 11—20, for- I maţiile artistice ale combinatului ■ de sticlărie „Vitrometan“; la ora 18, la Clubul tineretului se organizează o seară distractivă pentru S tineret. :In caz de timp nefavorabil programele, vor avea loc în sălile clu- bului „I. L. Caragiale” — Parcul tineretului; cantina uzinei „Auto£ mecanica" — Livada Olga Bancic; ■ cantina „Vitrometan" și cinemato- graful „Unirea" — Livada Gloria). Anul IV, nr, Ml inuniati! ! Competiţii sportive ! MAIm , HANDBAL — Copşa Mică, ora 9, finala campionatului judeţean , de juniori şi şcolari la care participă Voinţa (f) şi Şoimii (m) , din Sibiu, Liceul nr. 2 (fete şi băieţi) din Mediaş, precum şi două formaţii din Agnita. S BOX ŞI JUDO — Mediaş: Parcul « tineretului, ora 15, întreceri de E monstrative. S TOPICE — Sibiu, arena Dumî brav,a- ora 16, „Cupa semicentenarului", competiţie organizată de • Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C. ■ S arenele C.F.R. şi Electrica, ora îs’, S întreceri în cadrul „Cupei semî- E centenarului", organizate de E C.J.E.F.S. Bm 2 MAI ■ î OBAL — Mediaş, stadion Gaz £ picton, ora 11, Gaz metan Mediaş £ Olimpia Satu Mare (divizia B); S teren Record, ora 9, Record Mediaş—U.P.A. Sibiu; teren Textila, ora 9,30, Textila Mediaş—Metalur- Seica Sibiu şi ora 11,30, Autome- Ecanica Mediaş—C.F.R. Sibiu (toate în cadrul campionatului judeţean de seniori); Sibiu: stadion Metalul, ora 12, A.S.A. Sibiu—Victoria Că- Elan (divizia C); Copşa Mică: sta-dion 1 Mai, ora 9, Carbosin Copşa I Mică—Stăruinţa Mediaş (campionat I judeţean de seniori) şi ora 11, Me£ Ismi Copşa Mică—Independenţa — Sibiu (divizia C); Tălmaciu: ora 11, Unirea Tălmaciu—Metalul ? I.O.S.; mîrşa: ora 11, Carpaţi Mîrşa—Voinţa Sibiu; Agnita: ora 11 Progresul Agnita-Construcţii Sibiu; Cisnădie: ora I1, Textila Cisnădie—Sparta Mediaş (toate în cadrul campionatului judeţean de seniori). HANDBAL — Sibiu: teren Luceafărul, ora 11, A.S.A. Sibiu—Timişul Lugoj (m) — divizia B, Mediaş: teren Record, ora 9, întreceri în cadrul „Cupei semicentenarului“. VOLET - Sibiu: sala Armata (str. Ştefan cel Mare), ora 0, Drapelul roşu Sibiu—Voinţa Zalău (f) — divizia B şi ora 10,30, A.S.A. Sibiu—Şimleul Silvaniei (m) — divizia B. RUGBY — Sibiu, stadion Metalul, ora 10,30, C.S.M. Sibiu-Rugby Club Tassimobile Rovigo (campioana Italiei) — intîlnire internaţională amicală. CROS — Sibiu: Parcul Subairim, ora 10, „Crosul tineretului“ — faza județeană. .