Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-01 / nr. 991

Pajsm­a 2 Manifestări consacrate aniversarii semicentenarului partidului aduntri OMAGIALE , în contextul amplelor manifestări din toate localităţile şi domeniile în­chinate intîmpinării gloriosului semi­centenar al creării partidului, zilele trecute, la Sibiu şi la Mediaş, sute de oameni ai muncii de naţionalitate maghiară au participat la adunări o­­m­agiale organizate sub egida Consi­liului Judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, în sala din Casa albastră a Ha­nului Brukenthal, prof. Eugen Ka­zinczy, preşedintele consiliului, a vor­bit celor prezenţi despre însemnăta­tea istorică a creării P.C.R., a evo­cat glorioasele sale bătălii, activita­tea partidului consacrată construirii societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Vorbitorul a subliniat întări­rea continuă a prieteniei frăţeşti din­tre oamenii muncii români şi cei ai naţionalităţilor conlocuitoare, recu­noştinţa fierbinte a acestora faţă de partid, pentru condiţiile de reală şi plenară Înflorire multilaterală a per­sonalităţii omului, indiferent de na­ţionalitate. In sala casei de cultură ,­ Mal* Hin Mediaş a prezentat o expunere Jozsa Beniamin, vicepreşedintele con­siliului, care a relevat realizările de seamă obţinute sub conducerea parti­dului, caldul ataşament al tuturor fiilor patriei faţă de politica înţeleap­tă a P.C.R., care asigură egala pro­păşire materială şi spirituală a tu­turor fiilor României socialiste. Sub­liniind că succesele de seamă ale oa­menilor muncii din judeţul Sibiu sunt rodul muncii înfrăţite a românilor, germanilor şi maghiarilor s-a expri­mat convingerea că ele vor deveni şi mai mari, mai frumoase, spre bi­nele patriei comune. Atmosfera sărbătorească de recu­noştinţă şi entuziasm patriotic a fost puternic marcată şi prin programele artistice bine alcătuite, cu un bogat Conţinut patriotic şi revoluţionar. Ast­fel, membrii cercului literar „Petörfi Sándor” din Sibiu au recitat poezii de József Attila, Mihai Beniuc, Szem­­ler Ferenc şi Horvath Imre, stihuri închinate partidului şi ţării, iar la Mediaş, montajul literar a fost axat pe aceeaşi temă. Cintecele populare şi dansurile au completat programele acestor manifestări de o dinamică at­mosferă sărbătorească. SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE Joi, în sala de festivităţi a Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“,­ a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice, organizată în cinstea aniversării semicentenarului partidului. I.­ lucrările sesiunii a participat tovarăşul Vasile Bărbuleţ, secretar al Comitetului Judeţean Sibiu al P.C.R.. Cele cinci comunicări ştiinţifice pre­­zentate, rod al muncii unui colectiv de cercetători din rîndul cadrelor şcolii, au fost axate pe următoarele temei .Aspecte ale mişcării muncito­reşti şi ale luptei maselor populare din Sibiu şi împrejurimi în perioada anilor dintre cele două războaie mon­diale“; „Lupta antifascistă la Sibiu în perioada august 1940 — iunie 1944“; „Sibiul d­in preajma şi în timpul insurecţiei naţionale antifasciste din august 1944"; „Masele muncitoare si­­biene în lupta pentru Înfăptuirea sarcinilor primei etape a revoluţiei populare", „Aspecte ale luptei comu­niştilor din municipiul şi judeţul Si­biu sub conducerea comuniştilor pen­tru făurirea societăţii socialiste“. După prezentarea comunicărilor ştiinţifice, a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Bărbuleţ, care a felicitat ca­drele, întreg personalul şcolii, pentru rezultatele obţinute în pregătirea vii­torilor ofiţeri. La sfîrşitul lucrărilor sesiunii, în aplauzele asistenţei, a fost adoptat textul unei telegrame adresată Comi­tetului Central al partidului, perso­nal tovarășului Nicolae Ceaușescu. 1921 1971 Vorbind despt* existenţa on*1 „literaturi muncito­reşti* nu ne referim numai la o delimitare tematică, el la un aspect mai general, la o orientare de idei cu re­verberaţii asupra unui întreg proces istoric în arta scri­sului. Aceasta salvează o idee de lucru dintr-o tentaţie a vulgarului, oferind un cadru de prospecţiuni nu o dată interesante. Deci, o „literatură muncitorească“ există în fapt dincolo de tematica muncitorească în sine, pe care de multe ori o anticipează sau o îmbogăţeşte; din­colo de o apartenenţă socială muncitorească a scriito­rilor, pe care însă li cîştigă adepţi prin simpatie, din­colo de un plan politic propriu-zis, pe care însă îl sus­ţine. Deoarece varietatea implicaţiilor conceptului în discuţie permite concluzii de principiu, nu vom ur­mări dezvoltarea istorică a unei orientări muncitoreşti în literatura noastră, ci vom încerca să-i surprindem — pe planul disociaţiilor teoretice — cîteva aspecte spe­cifice în cadrele literare şi — mai largi — culturale ro­mâneşti. Orientarea tot mai hotărîtă a scriitorilor noştri spre mediul muncitoresc, înainte de a deveni simptomatică pentru un anumit nivel al conştiinţei sociale şi profe­sionale, a fost anticipată în istoria noastră literară prin­­tr-o predispoziţie pentru ideea de echitate. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord în a recunoaşte în raţiona­lism un caracter specific al culturii româneşti, iar în artă expresia raţionalismului este aprofundarea idealu­rilor umanitariste. Spiritul de echitate îşi află ascen­denţa pînă în creaţia folclorică, unde totdeauna cel bo­gat este luat în răspăr iar săracul are o isteţime filozofică. Dar, în ideea care ne preocupă, aceste premise de struc­tură în psihologia artistică devin realizări autonome, o dată cu creşterea numerică a clasei muncitoare, ca pro­dus colectiv al industriei capitaliste, şi formarea pro­letariatului modern. In acest fel, se cîştigă o experienţă proprie, care devine agitatorică prin transformarea în program de presă şi crez artistic. Condiţiile acestei dezvoltări sunt deosebite. Apariţia proletariatului se leagă, la noi, de mişcările ţărăneşti, de creşterea conştiinţei naţionale în ţinuturile româ­neşti aflate sub stăpînire străină, de o dorinţă generală spre modernizare. Fiindcă progresul social se realiza printr-o interdependenţă cauzală a factorilor componenţi, la sfîrşitul secolului trecut, cînd se contura un argu­ment social pentru critica stărilor nedrepte, se acordă o atenţie generală ţărănimii şi muncitorimii, in special din partea publicaţiilor socialiste (Drepturile omului — 1855, Muncitorul — Iaşi, 1855, Dezrobirea — Bucureşti, 1887, Revista olteană — Craiova, 1888 ş.a.). Mai apoi, di­versiunea ţărănistă, de la începutul sec. al XX-lea, a făcut ca o bună parte a orientării progresiste a literatu­rii să fie întîrziată de la afirmarea unui ideal de luptă, prin îmbrăţişarea ideii unei vagi expansiuni umanitare, de interes festiv pentru cei oropsiţi. Acum, ideea de înfrăţire socială are un aspect cărturăresc, de agitaţie teoretică pentru cele mai bune poveţe (a se vedea, spre exemplu, articolul-program, Către cărturarii noştri, al revistei Ţara noastră, scoasă în 1907 la Sibiu de că­tre Octavian Goga, din iniţiativa „Astrei“). De altfel, raportînd această situaţie la particularităţi locale, vom observa că în Sibiu există o puternică tra­diţie muncitorească, reflectată atît in atitudini de luptă (greva generală din 1920 a avut nuclee de acţiune lo­cală; muncitori sticieni au luat parte la luptele greviste din perioada 1929—1933; în perioada de fascizare a ţării s-au înregistrat acţiuni antifasciste, (în frunte cu Lilli Paneth Gottlieb, dr. Kornhauser), cît şi in acţiuni cul­tural-educative (incă din veacul trecut activa aici corul „Tipographya", al muncitorilor tipografi). Un alt aspect caracteristic este continuitatea unei pre­se de atitudine socialistă, generoasă cu literaţii simpa­tizanţi. Crearea unei ideologii literare înaintate a fost substanţial sprijinită de existenţa unui mare număr de publicaţii cu orientare socialistă, în care erau reven­dicate drepturile muncitorilor, ale „claselor de jos". Prima acţiune sistematică de răspîndire a ideilor mar­xiste în România începe în anul 1881, o dată cu apari­ţia Contemporanului, acţiune la care conlucrează şi re­vistele Emanciparea, Revista socială ş.a. La Contempo­ranul, C. Dobrogeanu-Gherea pune bazele, in cultura românească, trnei critici literare atente la evaluarea teoretică a conţinutului militant, promovînd o literatură angajată, cu fermă orientare socială în spiritul ideilor marxiste. La această şcoală literară s-au format Ion Păun-Pincio, Tr. Demetrescu, D. Th. Neculuţă, Şt. Bassa­­rabesc­u ş.a. Această direcţie este reluată de publicaţii care tind spre lărgirea forţelor literare progresiste în spiritul creării unui front ideologic. Democraţia socială — Ploieşti, 1892 (director: AL G. Radovici, prim-redac­­tor: A. Bacalbaşa), Literatură şi ştiinţă — 1893 (di­rector: Gherea, colaboratori: I. Păun-Pincio, P. Bujor, N. Iorga, Al. Vlahuță, Delavrancea), Evenimentul literar •— 1393 (director: Sofia Nădejde, colaboratori: C. Stere, R. Ionescu-Rion, C. Dobrogeanu-Gherea, Tr. Demetrescu, I. Păun-Pincio, C. Miile), încă în ultimele decenii ale secolului trecut, au pă­truns în raza judeţului Sibiu o serie de publicaţii care popularizau ideile marxiste de luptă ale clasei munci­toare, precum Contemporanul, Dacia viitoare, Lumea nouă, Munca; mai apoi, la acestea se adaugă publica­ţiile socialiste sibiene de limbă germană, Wahrheit şi Der Kampf. Adevărul, organ al Partidului Social De­mocrat din Ungaria, tipărit iniţial la Budapesta, apare între 1918—1919 la Sibiu, sub titlul Tribuna Socialistă. La începutul sec. al XX-lea, un rol important iu, dez­voltarea unei atitudini de comprehensiune pentru pro­blemele muncitoreşti l-a jucat România viitoare, ziar editat de „Cercul socialist“ din Bucureşti. Aceste pre­vedea un viitor apropiat al „revoluţiei sociale“, crescută logic din agonia societăţii capitaliste. După cum arăta Mircea Avram în art. Circulaţia li­teraturii marxiste în Sibiu (Tribuna Sibiului, nr. 984/ 1971), a circulat în această parte a ţării şi literatură marxistă, în volume care se păstrează în marile biblio­teci sibiene. Capitalul lui Karl Marx, Zur Kritik der politischen Ökonomie, într-o primă ediţie, datând din 1859, sau ediţia a doua, în limba germană, a lucrării Muncă salariată şi capital. O dată cu crearea Partidului Comunist Român (la care au participat şi delegaţi din Sibiu), o serie de publicişti militanţi şi de publicaţii activează sub directă inm­urire. Sub îndrumarea P.C.R., Al. Sahia a scos ziarul Veac nou (1932) şi revista Bluze albastre (1932). Există acum o legătură directă cu mişcarea muncitorească şi o fer­mitate a atitudinii democratice. Bluze albastre iniţiază o campanie de creare a culturii proletare, iar în pro­blema valorificării moştenirii culturale se adoptă punc­tul de vedere leninist. Articolul-program al revistei ară­ta clar scopul ideologic-literar: „Literatura activistă, li­teratura critică, literatura proletară îşi fac la noi, prin Bluze albastre, primii paşi", „Cuvîntul înainte“ al Erei noi (1930) arăta că singur proletariatul exprimă intere­sele vitale ale societăţii. Se constituie, astfel, o largă grupare a publiciştilor progresişti, cu vederi înaintate: Al. Sahia, M. R. Paraschivescu, N. D. Cocea, M. Beniuc, E. Jebeleanu, I. Călugăru, G. Bogza, P. Constantinescu­­Iaşi, G. Ivaşcu etc. Un alt aspect specific evoluţiei unei atitudini mun­citoreşti în programul literar constă în atragerea unor scriitori de valoare de partea frontului ideologic socia­list, care să sprijine, prin prestigiul numelui şi nervul condeiului, o perspectivă înaintată. De aceea, multe pu­blicaţii socialiste acordă o atenţie deosebită mişcării literare şi atragerii de colaboratori prestigioşi. La­ Vii­torul social (Iaşi, 1907) publică versuri Ion Minulescu şi Barbu Lăzăreanu, iar proză I. C. Vissarion, colabo­rator şi la România muncitoare. La Facla publică ver­suri Barbu Nemţeanu, Emil Isac, iar Tudor Arghezi o seamă de pamflete, de o deosebită virulenţă. Aceste pu­blicaţii nu-şi asumă însă un rol de legiuitor al artei, ci angajează scriitorii la o concepţie mai largă, de ati­tudine umanistă, în miezul problemelor de creaţie vor ancora, în schimb, după primul război mondial, revis­tele de cultură îndrumate de P.C.R. — Cultura proleta­ră, Bluze albastre, Reporter, Era nouă ş.a. De altfel, majoritatea scriitorilor afirmaţi la începutul secolului­ s-au format sub influenţă sau declarînd simpatie ideilor socialiste (citind publicaţii, frecventînd cluburi etc.): M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Galaction, Jean Bart, G. Ibrăileanu, V. Demetrius, N. D. Cocea ş.a. Ibrăileanu sesizează o influenţă socialistă asupra lui Vlahuţă. De­lavrancea colabora la reviste socialiste; Slavici (v. în­chisorile mele) a fost influenţat, spre sfîrşitul vieţii, de socialişti, ajungind la clarificarea idealurilor sale uma­nitariste. Macedonski a început să pledeze pentru des­fiinţarea proprietăţii private. Cel dinţii poet-muncitor din literatura noastră este D. Th. Neculuţă (1859—1904). Ca şi Ion Păun-Pincio, Tr. Demetrescu, C. Miile, deplînge ravagiile injusteţei sociale, suferinţele inumane şi regimurile barbare de lucru. Prin condiţia experienţei sale amare de viaţă, va scrie versul cel mai agitatoric din întreaga literatură socialistă a veacului trecut. Chiar după ieşirea „gene­roşilor“ din partidul socialist, Neculuţă încearcă să re­facă unitatea muncitorească prin scris, folosind simbolul navigării spre ţărmul dreptăţii. Carol Ardeleanu va a­­duce în literatură consistenţa colectivă a personalului social muncitoresc, pe categorii profesionale, punînd pro­veni d­intr-un ton de gravitate prin realismul înfăţi­şării (Diplomatul, tăbăcarul şi actriţa, Viermii pămintu­­lui, Pescarii, Viaţă de cline). Această atitudine literară va fi dezvoltată de Geo Bogza în fresce reportericeşti, mergînd pînă la o violenţă a mizeriei în tablourile vie­ţii petroliştilor, tăbăcarilor, minerilor. Crearea unui larg front scriitoricesc, de primă mări­me, in principiile unei angajări socialiste a adăugat justeţei de atitudine elanuri însufleţite. Aceasta a avut ca efect — lucru iarăşi de subliniat — însăşi crearea unei atitudini comune, ducînd la clarificarea conştiinţei profesionale. Aderarea nu a fost doar un scop social, ci şi un mijloc de fortificare a conştiinţei de lucru. Este elocvent să reproducem, ca exemplificare, chema­rea lui Emil Isac, din ziarul Socialismul, la unitate scrii­toricească, sub faldurile idealurilor socialiste: „Veniţi, veniţi, fraţi de pretutindeni şi învăţaţi isonul cel nou. Aruncaţi praporii de odinioară şi dezmeticiţi-vă de mi­rosul de tămîie. Pegasul nou nu mai este arapul eroilor din istorie, ci simbolul progresului. Veniţi grăbiţi la izvorul socialismului, căci acesta este­ viitorul!“ Aceste aspecte caracteristice, ţinînd de definiţia ideii muncitoreşti în istoria noastră literară, exprimă în fond tradiţii înaintate ale literaturii române, deoarece se integrează firesc, aducînd aport inedit, structurii etno­­psihologice. Literatura noastră actuală s-a dezvoltat din respectul pentru această glorioasă ascensiune. Cît pri­veşte efectul direct al agitării literare a idealului mun­citoresc, acesta se înscrie în cîteva repere precise: tre­cerea de la un fatalism descriptivist la un optimism analitic, asimilarea ideii de angajare în fermitatea ex­presiei mobilizatoare, afirmarea directă a rolului social al artei. TITU FOFESCU ASPECTE MUNCITOREȘTI ÎN ISTORIA LITERARĂ SLAVA PARTIDULUI Recent, Liceul de muzică din mu­nicipiul Sibiu a organizat, în sala filarmonicii, un spectacol festiv în­chinat aniversării semicentenarului P.C.R. în prima parte a spectacolului, to­varăşul Ioan Meţiu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, a vorbit des­pre anii grei de luptă a partidului în ilegalitate, în partea a doua, orchestra liceului a executat piese instrumentale din repertoriul muzicii clasice româneşti şi Concertul pentru pian şi orchestră de Mozart în La major, solist elevul Adrian Neagu (clasă a XI-a). Spectacolul s-a încheiat cu monta­jul literar „Slavă partidului", unde elevii liceului au recitat versuri în­chinate partidului și patriei. Spectacolul s-a bucurat de succes. Tribuna Sibiului Tinereţea noastre astăzi este faptă In­­fervescenta activitate politică, economică şi socială ce caracteri­zează actuala dezvoltare a societăţii noastre socialiste, tânăra generaţie, unită într-o singură voinţă şi aspi­raţie, îşi exprimă ataşamentul şi a­­deziunea sa totală faţă de politica partidului, de perspectivele măreţe sintetizate in documentele Congre­sului al X-lea al P.C.R. împlinirea unei jumătăţi de se­col de lupte şi victorii de la crea­rea Partidului Comunist Român, de a cărei existenţă sunt legate acte revoluţionare hotărîtoare pentru întreaga naţiune, constituie un pri­lej de a privi retrospectiv realiză­rile şi de a scruta cu încredere viitorul. Anul acesta, început sub semnul măreţului jubileu şi al Congresului al IX-lea al U.T.C., a antrenat ti­neretul organizaţiei judeţene U.T.C. în nobila întrecere pentru realizarea sarcinilor ce revin diferitelor sec­toare de activitate. Ideile dezbătute cu multă maturi­tate în cel mai înalt forum al ti­nereţii — Congresul al IX-lea al U.T.C. — au relevat girul respon­sabilităţii pentru timpul muncii şi vieţii de azi şi de mîine al acestei generaţii, au militat pentru afirma­rea şi înfăptuirea năzuinţelor ce o definesc. Ziua de 1 Mai găseşte întregul tineret din judeţ într-o însufleţită activitate pentru îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea semi­centenarului Partidului Comunist Român. In acest sens majoritatea tineri­lor muncitori, ingineri şi tehnicieni din unităţile industriale s-au înca­drat în eforturile generale ale oa­menilor muncii, aducîndu-şi contri­buţia la îndeplinirea planului pe primele patru luni. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.C. tinerii muncitori participă la cursu­rile de ridicare a calificării, la olimpiadele şi concursurile pe me­serii („Cel mai bun": strungar, fre­zor, lăcătuş). Diversificarea şi perfecţionarea agriculturii socialiste necesită cadre cu o înaltă pregătire profesională. Ţinînd cont de acest imperativ, or­ganizaţiile U.T.C. au folosit forme variate de atragere a tinerilor la campaniile agricole. Pe băncile şcolilor şi ale facultăţii sibiene tineretul studios îşi însuşeşte cu sîrguinţă tezaurul de aur al ex­perienţei umane. Promovabilitatea acestuia într-un procent general de peste 75 la sută ne îndreptăţeşte să spunem că rezultatele trimestru­lui al II-lea al anului şcolar sînt mai bune decît cele obţinute în pri­mul trimestru, avînd totodată con­vingerea că încheierea anului şco­lar va aduce mari satisfacţii elevi­lor, educatorilor şi părinţilor. Zilele de primăvară sunt deosebit de propice pentru acţiunile volun­­tar-patriotice. Mii de tineri şi-au adus contribuţia la îndeplinirea an­gajamentelor stabilite în cinstea zi­lei de 8 Mai, realizînd 12 hectare împăduriri, 2 400 hectare păşuni şi fîneţe întreţinute, 4 000 tone metal colectat şi predat oţelăriilor patriei, lucrări totalizând o valoare a muncii depuse de aproape­ 19000000 lei. Locul al IV-lea ocupat în întrecerea interjudeţeană, din 1969, menţiunea şi Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. pe 1970, primite pentru re­zultatele în domeniul muncii volun­­tar-patriotice, succesele şi expe­rienţa dovedesc şi totodată obligă tineretul la noi realizări şi înfăp­tuiri pe care le ridică viaţa socială şi economică. Specificul acestei perioade de muncă se reflectă în întreaga acti­vitate a organizaţiilor de tineret. Începînd cu adunările generale, cu antrenarea tuturor tinerilor la înde­plinirea sarcinilor ce le revin, complexa muncă politico-educativă se desfăşoară în strînsă legătură cu evenimentele pe care le sărbătorim. Ţinînd cont de preferinţele tine­rilor, Comitetul judeţean U.T.C., în colaborare cu toţi factorii educativi, a iniţiat acţiuni educative variate, menite să satisfacă exigenţa dife­ritelor vîrste şi preocupări. In toate organizaţiile U.T.C. continuă să se desfăşoare întîlniri cu acti­vişti de partid şi de stat, cu mili­tanţi ai mişcării muncitoreşti care vorbesc participanţilor despre as­pecte ale luptei şi activităţii des­făşurate de partid în cei 50 de ani de existenţă, sensurile muncii în etapa actuală de puternic avînt pe d­rumul edificării noii societăţi. Ciclurile de acţiuni din cadrul „Decadei cărţii social-politice“, care a cuprins prezentări de cărţi, dezbateri pe teme de educaţie ce­tăţenească, întîlniri cu redactori de la diverse edituri au antrenat peste 3 000 de tineri. De o largă participare s-a bucu­rat „Festivalul primăverii“, organi­zat între 21—30 martie (din progra­mul festivalului amintim­ concursul cinematografic „Istoria poporului român, izvor de adine patriotism"; oratoriul vocal-simfonic „Pe lespe­dea eroilor"; constituirea societăţii literar-artistice „Radu Stanca“ a ele­vilor din judeţ; serbări şi seri dis­tractive). Pentru masele largi de tineri de la oraşe şi sate, muncitori, elevi, studenţi, a fost organizat sim­pozionul cinematografic, „P.C.R., iniţiatorul şi făuritorul victoriilor noastre“, întîlniri cu specialişti din diferite domenii de activitate, Seri de poezie, concursuri de mu­zică populară şi uşoară. Această perioadă a constituit un fericit pri­lej de finalizare a preocupărilor artistice ale elevilor din judeţ în concursurile cultural-artistice (s-a evidenţiat Liceul pedagogic din Si­biu, şcoala profesională „Vitrome­­tan“ Mediaş, Liceul de cultură ge­nerală din Cisnădie), concursul de artă plastică (s-a remarcat Liceul de muzică şi arte plastice, Liceul ,,C. Goga" din Sibiu), concursul de creaţie al elevilor care a creat po­sibilitatea societăţii literar-artistice „Radu Stanca“ să alcătuiască o cu­legere de versuri. Activităţile variate organizate au antrenat o masă largă de tineri ro­mâni, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi la întregul puls al vieţii economice şi social-politice a judeţului nostru, îndrumat şi controlat de organi­zaţiile de partid, entuziastul tineret de pe întreg cuprinsul judeţului este hotârît să ducă mai departe făclia prosperităţii şi progresului purtată de înaintaşi. u­rcînd, temerar, pe coloana spi­rituală a viitorului, tineretul face dovada unei veritabile conştiinţe a datoriei, demonstrînd prin faptele sale de muncă ataşamentul faţă de patria socialistă, faţă de partid. ION BRAICU secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. Secvenţă din Sibiu! zilelor noastre, cartierul Hipodrom1 Foto: FRED M­SS * Programul IV din ziua de 1 mai 9.00 Matineu duminical pentru copii — Cîntec şi joc pio­nieresc. 10.00 Viaţa satului. 11.30 Succese ale muzicii româneşti. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Cîntecul zărilor — Spectacol realizat cu concursul ansam­blului „Rapsodia Română" al U.G.S.R. 13.30 Duminica sportivă! Tenis de cimpi România— Olanda. Ultimele două me­ciuri de simplu. Transmi­siune directă de la Arena Progresul. Fotbal: Politehnica Iaşi— Steaua (Divizia Naţională A). Transmisiune directă de la Iaşi. Hipism: Marele Premiu de Steeple-Chase al Angliei. În­registrare de la Liverpool. 17.00 Cvitare patriei. Participă corurile reprezenta­tive din judeţele Sălaj şi Gorj. 18.10 Program de circ. 18.40 „Scîndura“ — o comedie cu Eric Sykes şi Tony Cooper. Film realizat de studiourile britanice In anul 1970. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „Băiatul și Muza" — reportaj TV de Aristide Buhoiu des­pre elevul Vasile Poenaru, care la 13 ani este autorul unei plachete de versuri tra­duse in străinătate. 20.20 Desene animate. 20.30 Film artistic: „Semnul lui Zoro”. Cu Tyrone Power, Lin­da Darnell, Basil Rathbone. Premieră pe ţară. 22:00 Pagini alese din opere şi operete. 22:35 Telejurnalul de noapte. 22:45 Telesport. Concurs coral interjudeţean. m Programul I manifestărilor I cultural-artistice I­I din 1 şi 2 DUMBRAVA SIBIULUI, 1 Mai 1971. Pe cele două estrade amena­jate în Dumbrava Sibiului vor sus­ţine programe artistice formaţii cunoscute ale mişcării de amatori sibiene. Astfel, pe estrada nr. 2, îşi vor da concursul, în cadrul u­­nui program de la orele 12 la 18, fanfara uzinei „Independenţa“, or­chestra, soliştii şi dansatorii de la „Balanţa“, orchestra de muzică u­­şoară „Ecco“ şi soliştii clubului „In­dependenţa“, orchestra de copii de la clubul C.F.R., orchestra şi so­liştii de la „Flamura roşie“, an­samblul folcloric al Comitetului municipal al U.T.C. Sibiu, orches­tra de muzică uşoară şi soliştii Casei de cultură a municipiului Sibiu. Pe estrada nr. 3, orele 12—18, fanfara U.P.A.S., orchestra de mu­zică uşoară şi soliştii clubului „7 Noiembrie“, ansamblul folcloric „Junii Sibiului* al U.P.A.S., an­samblul folcloric „Garofiţa* al clu­bului „7 Noiembrie“, orchestra şi soliştii fabricii „13 Decembrie“, orchestra şi soliştii de la întreprin­derea AMET. 2 Mai 1971, pe estrada nr. 2, se vor produce fanfara Liceului nr. 2 (orele 12—13), fanfara Şcolii pro­fesionale C.F.R. (13—14), orchestra mixtă şi soliştii Grupului şcolar „Independenţa“ (14—15), orchestra de muzică uşoară „Colibri“ a clu­bului C.F.R. (15—16), iar la ora 16,­­ orchestra „Cindrelul“ va susţine un jî concert de muzică populară.­­ Pe estrada nr. 3, orele 12—13 —­­ fanfara Liceului pedagogic, orele­­ 13—14 — fanfara Liceului „Gh. La­­­zăr“, orele 14—15 — orchestra de­­ muzică populară și soliștii Liceu­­­lui agricol, orele 15—16 — orchestra­­ de mandoline a cooperativei „Igie­­­­na“. î (în caz de ploaie, programele vor­­ avea loc în sala clubului „Indepen-­­ denţa“ — estrada 2, şi in sala clubului­­ „7 Noiembrie“ — estrada 3), S MEDIAŞ, 1 MAI 1971: pe estra­­­­dele Parcului tineretului (Greweln),­­ între orele 15—21, se vor produce­­ formaţiile artistice ale uzinei „Tir­­î­nava"; Livada Olga Bancic, între­­ orele 15—20 — formaţiile artistice : de la uzina „Automecanica". Liva­­­­da Gloria: între orele 15—20, pre- S zintă programe formaţiile de la • întreprinderea industrială ELCA şi­­ Uzina mecanică gaz metan. • 2 Mai 1971: pe estradele din­­ Parcul tineretului: între orele­­ 11—15, prezintă spectacole forma-­­ ţiile artistice de la „Emailul roşu“;­­ Livada Olga Bancic: orele 11—15,­­ formaţiile Şantierului de construc­­­­ţii nr. 1, iar între orele 15—20 ale­­ cooperativei „Meşteşugarul"; Liva­­­­da Gloria: între orele 11—20, for- I maţiile artistice ale combinatului ■ de sticlărie „Vitrometan“; la ora­­ 18, la Clubul tineretului se orga­­­­nizează o seară distractivă pentru S tineret. :­­In caz de timp nefavorabil pro­­­gramele, vor avea loc în sălile clu-­­ bului „I. L. Caragiale” — Parcul­­ tineretului; cantina uzinei „Auto­­£ mecanica" — Livada Olga Bancic; ■ cantina „Vitrometan" și cinemato-­­ graful „Unirea" — Livada Gloria). Anul IV, nr, Ml inuniati! !­ ­ Competiţii sportive ! MAIm , HANDBAL — Copşa Mică, ora­­ 9, finala campionatului judeţean , de juniori şi şcolari la care parti­­­­cipă Voinţa (f) şi Şoimii (m)­­ , din Sibiu, Liceul nr. 2 (fete şi bă­­­ieţi) din Mediaş, precum şi două­­ formaţii din Agnita. S BOX ŞI JUDO — Mediaş: Parcul « tineretului, ora 15, întreceri de­ E monstrative. S TOPICE — Sibiu, arena Dum­­î brav,a- ora 16, „Cupa semicentena­­­­rului", competiţie organizată de • Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C. ■ S arenele C.F.R. şi Electrica, ora îs’, S întreceri în cadrul „Cupei semî- E centenarului", organizate de E C.J.E.F.S. Bm 2 MAI ■ î O­­BAL — Mediaş, stadion Gaz £ picton, ora 11, Gaz metan Mediaş £ Olimpia Satu Mare (divizia B); S teren Record, ora 9, Record Me­­­­diaş—U.P.A. Sibiu; teren Textila,­­ ora 9,30, Textila Mediaş—Metalur- S­eica Sibiu şi ora 11,30, Autome- E­canica Mediaş—C.F.R. Sibiu (toate­­ în cadrul campionatului judeţean­­ de seniori); Sibiu: stadion Metalul, ora 12, A.S.A. Sibiu—Victoria Că- E­la­n (divizia C); Copşa Mică: sta-­­­dion 1 Mai, ora 9, Carbosin Copşa I Mică—Stăruinţa Mediaş (campionat I judeţean de seniori) şi ora 11, Me­­£ Ism­­i Copşa Mică—Independenţa — Sibiu (divizia C); Tălmaciu: ora­­ 11, Unirea Tălmaciu—Metalul ? I.O.S.; m­îrşa: ora 11, Carpaţi Mîr­­şa—Voinţa Sibiu; Agnita: ora 11 Progresul Agnita-Construcţii Si­biu; Cisnădie: ora I1, Textila Cis­nădie—Sparta Mediaş (toate în cadrul campionatului judeţean de seniori). HANDBAL — Sibiu: teren Lu­ceafărul, ora 11, A.S.A. Sibiu—Ti­mişul Lugoj (m) — divizia B, Mediaş: teren Record, ora 9, în­treceri în cadrul „Cupei semicen­tenarului“. VOLET - Sibiu: sala Armata (str. Ştefan cel Mare), ora 0, Dra­­pelul roşu Sibiu—Voinţa Zalău (f) — divizia B şi ora 10,30, A.S.A. Sibiu—Şimleul Silvaniei (m) — di­vizia B. RUGBY — Sibiu, stadion Meta­lul, ora 10,30, C.S.M. Sibiu-Rugby Club Tassimobile Rovigo (campioa­na Italiei) — intîlnire interna­ţională amicală. CROS — Sibiu: Parcul Sub­a­i­rim, ora 10, „Crosul tineretului“ — faza județeană. .

Next