Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)
1971-06-01 / nr. 1017
ORGAN A COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Asigurarea şi pregătirea cadrelor - un proces complex al cărui „mecanism“ trebuie descifrat cu atenţie Pregătirea cadrelor* In raport cu creşterea şi modernizarea potenţialului industrial, constituie unul dintre factorii esenţiali ai ridicării ţării noastre in rîndul tarilor celor mai dezvoltate. Ne referim, îndeosebi, la fapul că numai printr-o calificare corespunzătoare, pot fi deservite mașinile și utilajele, din ce în ce mai complexe, atingînd chiar cotele automatizării, că numai in acest fel se pot asigura cu forta de muncă necesară noile obiective economice planificate a intra în funcţiune. Pornind de la asemenea considerente şi avînd în vedere că în actualul cincinal o serie de întreprinderi din judeţul Sibiu îşi vor dezvolta pînă la dublare capacitatea de producţie, am întreprins o anchetă în clteva unităţi economice, urmărind modul cum acestea şi-au asigurat forţa de muncă necesară realizării sarcinilor de producţie , atît pe anul în curs cît şi pe întregul cincinal. Dată fiind sfera mare de probleme ce le ridică pregătirea şi utilizarea forţei de muncă, cît şi multitudinea aspectelor constatate, ne-am oprit doar asupra acelora pe care le-am considerat mai semnificative. Astfel, la Combinatul textil din Cisnădie, la ora actuală, se pune cu multă acuitate problema acoperirii necesarului de forță de muncă. In special, se simte nevoia muncii necalificate, cea calificată fiind în oarecare măsură asigurată prin şcoala profesională din localitate. Cursurile, de ucenicie cu participare în producţie şi cele de calificare, de scurtă durată (4—5 luni). Dacă avem însă în vedere drumul pe care îl parcurge un muncitor până să se califice, constatăm că în realitate, sub acelaşi semn de întrebare pe care şi-l pune consiliul de administraţie al combinatului cînd e vorba de muncitori necalificaţi îşi găseşte locul şi nesiguranţa de a putea instrui forţa de muncă necesară. Cînd spunem acest lucru ne gindim la faptul că în primul rînd serviciul personal recrutează, pe lingă forţă de muncă calificată ce vine prin transfer, o serie de oameni necalificaţi care abia pe urmă vor trece prin diverse forme de calificare. Şi tot cu greutatea cu care sunt „găsiţi" cei necesari pentru prestarea unor munci auxiliare — de manipulare, încărcare, descărcare etc. — sunt „absorbiţi" şi ceilalţi ce urmează să se iniţieze într-o meserie. Tovarăşul Vasile Costea, şeful serviciului personal, ne spunea că în fiecare an sunt perioade, de obicei între lunile mai-august, cînd e nevoie de forţă de muncă necalificată — în special bărbaţi — pentru o serie de muncă auxiliare. Or, insuficienţa resurselor de muncă proprii ale oraşului pentru acoperirea acestor necesităţi cît şi a celora impuse de fluctuaţia destul de mare, a determinat atragerea a numeroşi muncitori cu domiciliul stabil în comunele limitrofe. In cazul în care, o dată angajaţi, aceştia devin salariaţi ai combinatului, muncitorii nelocalnici nu manifestă suficient interes pentru calificare. Este şi explicaţia — alături de naveta ce o fac — fluctuaţiei extrem de ridicată, care nu permite desfăşurarea unei activităţi sistematice de calificare. N-ar strica dacă s-ar acorda mai multă atenţie mecanizării lucrărilor de încărcare-descărcare si depozitare a materiilor prime şi materialelor. Astfel, pe lingă faptul că s-ar diminua discrepanta ce exista intre gradul ridicat de tehnicitate al sectoarelor de producţie si modul rudimentar în care se desfăşoară activitatea in depozite, magazii şi pe rampele auto şi de cale ferată, s-ar rezolva şi problema „procurării" forţei de muncă in momente cind atentia ar trebui concentrată spre dirijarea şi orientarea producţiei în perspectivă. Tot în această ordine deContinuare in pateni V. BARBU Dina Pleşa şi Alexandrina Sonea, două dintre utecstele secţiei montaj a întreprinderii industriale locale Mediaş, secţia aparate electric, cu bune rezultate la locul lor de muncăFoto: FRED MSS In atenţia lucrătorilor din agricultură, întreţinerea — la timp şi de . Deşi întreţinerea culturilor nu cunoaşte — deocamdată — in acest an sincopele ce caracterizau această acţiune în marea majoritate a cooperativelor agricole în anii trecuţi, ploile căzute in ultimele zile creează, paradoxal, într-un anume fel, un real pericol pentru realizarea producţiei agricole. Aplicarea noilor forme de organizare şi retribuire a muncii a determinat o mobilizare totală a forţelor de lucru existente în unităţi. Totuşi, există condiţii, pentru ca „explozia“ vegetală, provocată de aplicarea masivă a îngrăşămintelor şi de abundenţa factorilor favorizanţi pentru creşterea buruienilor, să se transforme în adevărată „plagă" în unele unităţi, în unele lanuri de porumb, sfeclă de zahăr sau cartofi. Bineînţeles, acolo unde întreţinerea culturilor se desfăşoară conform unui plan bine gîndit, adică în acele unităţi unde această acţiune este realmente CONDUSA competent, înlăturîndu-se Influarea factorului MERSUL DE LA SINE, eforturile conjugate ale cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor s-au materializat şi se vor materializa în excluderea transformării posibilităţilor de îmburuienare în realitate. Exemplele sunt numeroase. Am văzut culturile cooperatorilor din Stejărişul. Sfecla de zahăr a „acoperit“ tot terenul, plantele sunt puternic crescute pe toată suprafaţa ocupată, de 55 ha, cooperatorii efectuează acum praşila a III-a la această cultură. Cultura cartofilor, pe întreaga suprafaţă de 42 ha, este bine întreţinută, praşila I mecanică şi manuală a fost încheiată, terminîndu-se şi praşila a II-a mecanică. La porumbul pentru boabe, praşila manuală a fost executată pe 90 din cele 130 ha, iar praşila mecanică — pe întreaga suprafaţă. „Zilnic la întreţinerea culturilor participă peste 200 de oameni, deşi înscrişi în sarcina de lucru sunt doar 160, afirmă inginerul şef al unităţii, tovarăşul Mihail Schirkonger. Participarea foarte bună a cooperatorilor la lucru, executarea unor praşile de bună calitate ne determină să sperăm că în acest an vom obţine rezultate bune în cultura plantelor de cîmp“. Spre mîndria şi cinstea oamenilor muncii din agricultura judeţului nostru, departe de a fi singulară, situaţia existentă la Stejărişul caracterizează majoritatea cooperativelor agricole. Există însăşi şi „situaţii-limită", de natură să pună sub semnul întrebării obţinerea unor producţii bune în acest an. Pentru cooperatorii din Bîrghiş nu va fi o surpriză să afle, prin intermediul ziarului, de starea necorespunzătoare, a culturii de sfeclă de zahăr din hotarul „Podul crucii“ Cine vine la Bîrghiş pe şoseaua de la Agnita este întîmpinat, pe dreapta, înainte de intrarea în sat, de o cultură (de sfeclă) ascunsă... în buruiană. Loboda a „prins teren“ aici, plantele de cultură sunt realmente sufocate. Este necesar ca brigadierii de cîmp şi consiliul de conducere să acţioneze imediat pentru executarea praşilei la această cultură, pentru că altfel se compromite întreaga muncă a cooperatorilor, a mecanizatorilor, a întregului colectiv de muncă, ale căror eforturi şi rezultate bune sunt vizibile în alte sectoare de activitate, în alte hotare. Nici cooperatorii din Pelişor nu stau strălucit la întreţinerea culturilor. Deşi nici praşila I manuală la cartofi nu s-a încheiat (în hotarul „Capul satului“ cultura este „învîrstată“ de porţiuni unde buruiana a „acoperit“ terenul), deşi porumbul pentru boabe din lanurile „Pe lunci" şi „Pe hulişoare“ abia se mai vede din covorul des de buruiană, în ziua raidului nostru erau în cîmp, după aprecierea inginerului şef al unităţii (aflat în concediu legal de odihnă), tovarăşul Marius Lala, cca 80 oameni. — Nu sînt mai mulţi cooperatori la Pelişor? — în brigăzile de cîmp din Pelişor şi Zlagna avem înscrişi 275 cooperatori apţi de muncă, iar cca 60 de bătrîni participă şi ei activ la lucru — în zilele „pline“. — Cum se explică situaţia de astăzi — şi nu numai de astăzi? — Oamenii şi-au prăşit întîi loturile în folosinţă personală şi numai după aceasta au venit pe hotarele cooperativei. Apoi, azi e sîmbătă, mîine e sărbătoare, aşa că... Consideră oare cooperatorii din Pelişor că şi în acest an efectuarea unor lucrări de întreţinere LA TIMP şi DE FOARTE BUNA CALITATE este facultativă? Aceeaşi explicaţie ne-a fost oferită şi la Noistat în privinţa „străveziei“ participări a cooperatorilor la întreţinerea culturilor în ziua raidului nostru. „Azi oamenii sînt mai mult pe-acasă, ne relatează contabilul şef al unităţii, tovarăşul Eugen Şandru. Dar nu este nici un pericol de îmburuienare“. Şi iată-ne în hotarul „Sub bangorte“, unde porumbul este mare, dar şi buruiana e... bătută de vînt. Pe cîmpul întins — doar cîţiva oameni. Cooperatorul Emanoil Zbîrcea, în vîr (Continuare în pae a III a) GH. GRADINARU CALITATEA PRODUSELOR in dezbaterea specialiştilor din industria uşoară a judeţului Problemă de o pregnantă actualitate şi importantă, calitatea produselor se situează tot mai stăruitor în centrul activităţii productive a unităţilor industriale, preocupind ca măsură crescîndă deopotrivă pe producători ca şi pe consumatori. Lucru lesne de înţeles, întrucît calitatea reprezintă înainte de orice un complex de însuşiri care certifică adîncul respect faţă de exigenţele cumpărătorului, gradul de înzestrare al întreprinderii, de organizare, de calificare, alcătuind prim urmare o veritabilă „carte de vizită* a produsului respectiv şi a colectivului care l-acreat. Evident, asemenea însuşiri nu pot fi reunite după „reţete* ideale, ci rezidă în mod firesc dintr-un proces complex şi unitar de înnoire continuă a produselor, de asimilare, de ridicare a competitivităţii şi eficienţei lor economice. Aceste aspecte de arie largă şi de o mare importanţă, care contribuie hotărîtor la ridicarea nivelului calitativ al producţiei materiale, au fost dezbătute în detaliu şi cu un înalt spirit de răspundere în cadrul consfătuirii cu tema „Calitatea produselor industriei uşoare din judeţul Sibiu“, organizată de către Comitetul judeţean de partid la fabrica „Libertatea“. In prezenţa tovarăşului ing. Victor Mureşan, secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu, a reprezentanţilor Ministerului Industriei Uşoare, a Inspectoratului de stat pentru controlul calităţii produselor la export şi reunind un mare număr de cadre de conducere, conducători ai proceselor de producţie, speialişti din toate unităţile de industrie uşoară din judeţ, consfătuirea a prilejuit un extrem de util schimb de păreri asupra problemelor legate de continua ridicare a calităţii produselor, care preocupă unităţile respective, asupra metodelor şi mijoacelor cele mai eficiente ce pot duce la realizarea neîntîrziată a acestui deziderat. Referatele prezentate de ing. Aurel Pavel, de la I.S.C.CP.E. Sibiu, ing. Gheorghe Nilca, directorul general al Combinatului textil Sibiu, și ing. Ulpiu Ciura, director tehnic al Combinatului de tricotaje şi ciorapi Sibiu, au relevat, concomitent cu succesele incontestabile cîştigate pe plan intern şi extern, o suită de deficienţe ce se mai resimt în producţie. Discuţiile care au urmat au fost axate în principal pe aceste deficienţe, evidenţiind şi căile de înlăturare a lor: sporirea exigenţei fiecărui muncitor, maistru şi inginer faţă de ceea ce produc, creşterea rolului controlului tehnic de calitate, generalizarea la cele mai multe locuri de muncă a autocontrolului, ca mijloc de creştere a cointeresării în realizarea unor produse ireproşabile etc. Subliniem încă o dată că această consfătuire a constituit un ansamblu o reuşită deplină, concluziile care s-au desprins fiind de natură să contribuie hotăritor la stimularea preocupărilor colectivelor de muncă din unităţile industriei uşoare sibiene pentru perfecţionarea continuă a calităţii produselor şi a muncii. EMIL DAVID ANUL IV nr. 1017 Marti 1 iunie 1971 4 pagini 30 Bani Plecarea delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicoi, cea opt Luni dimineaţă a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al CC. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal București al P C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv secretar al C.C al P C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R. prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. Impreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilinei, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păran, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai Instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang long Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice, acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.—P.C.R.*, „Ceauşescu—P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul*. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun adresat de oamenii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat. In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întimpinare F. S. Goriacev, prim- secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cu soţia, A.I. Zeriev, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului regional, împreună cu soţia, secretari ai Comitetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegaţia română va continua călătoria spre Pekin. O ACŢIUNE POLITICA-EDUCATIVA DE MARE IMPORTANŢĂ: Adunările şi conferinţele organizaţiilor pionierilor In zilele acestea se desfăşoară în toate şcolile din judeţul nostru, ca de altfel în toată ţara, adunări ale detaşamentelor şi unităţilor de pionieri, cu scopul de a dezbate proiectul de statut al organizaţiei pionierilor. Ţinînd seama de experienţa acumulată în ultimii ani, privind participarea directă a pionierilor la programarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor, de necesitatea îmbunătăţirii continue a autoconducerii copiilor, a lărgirii democraţiei pioniereşti, în cadrul dezbaterilor, pionierii, prin propunerile pe care le fac, contribuie la completarea conţinutului acestui document al organizaţiei. In adunările detaşamentelor, discuţiile în legătură cu proiectul de statut se îndreaptă spre problemele majore ale vieţii de organizaţie: îndatoririle şi drepturile pionierilor — ca norme de conduită, pentru întărirea disciplinei conştiente, a spiritului de răspundere faţă de sarcinile încredinţate de către organizaţie, a atitudinii faţă de îndatoririle şcolare şi obşteşti; autoconducerea activităţilor pioniereşti — în scopul participării intense şi conştiente a pionierilor investiţi cu funcţii şi răspunderi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor din unitate şi detaşamente şi a cultivării ataşamentului pionierilor faţă de colectivele cărora aparţin; diferenţierea activităţilor pioniereşti pe grupe de vîrstă — în vederea organizării şi desfăşurării unor activităţi conform cu interesele lor, vîrsta şi sexul, înclinaţiile, particularităţile individuale. In paralel cu dezbaterea proiectului de statut al organizaţiei pionierilor are loc discutarea proiectului regulamentului consiliilor pioniereşti din şcoli, de către cadrele didactice, comandante de pionieri, * în scopul definirii mai clare a rolului şi atribuţiilor comandanţilor de unităţi şi detaşamente, a consiliilor organizaţiei pionierilor, la toate nivelele, a stimulării participării altor cadre de animatori în domeniul tehnico-ştiinţific, sportivturistic şi cultural-artistic, pentru precizarea relaţiei comandanţi — activ pionieresc, în vederea dezvoltării democraţiei pioniereşti şi a mijosative decpBi£p% Plenarele consiliilor orăşeneşti, municipale şi judeţene, care preced conferinţele organelor respective, vor acorda o atenţie deosebită selecţionării şi perfecţionării cadrelor care muncesc cu pionierii, analizei modului în care consiliile organizaţiei pionierilor au conlucrat şi colaborat cu Inspectoratul şcolar, conducerea şcolilor, organizaţiile U.T.C., comitetele de femei, organele sindicale, instituţiile de cultură şi artă, sau pentru educaţie fizică şi sport Conferinţele organizaţiei pionierilor, prilej deosebit de analiză a activităţilor desfăşurate de la constituira acestora şi pînă în prezent, trebuie să pună un accent deosebit pe activitatea detaşamentelor şi unităţilor de pionieri, insistîndu-se asupra aspectelor privind dezvoltarea democraţiei pioniereşti, a rolului autoconducerii în detaşamentele şi unităţile de pionieri, in scopul îmbunătăţirii conţinutului şi eficienţei activităţii generale a organizaţiei pionierilor. In vederea pregătirii şi desfăşurării în cele mai bune condiţiuni a conferinţelor orăşeneşti (Agnita şi Cisnădie), municipale (Sibiu şi Mediaş) ale organizaţiei pionierilor, consiliile acestora vor solicita în permanenţă sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, al Inspectoratullui şcolar, al directorilor de şcoli, organizaţiilor de masă, al instituţiilor de cultură şi sport, al părinţilor. Paralel cu desfăşurarea conferinţelor orăşeneşti, municipale şi judeţeană al organizaţiei pionierilor, se vor institui secţiuni ale pionierilor, la care vor participa pionieri aleşi în adunările unităţilor din şcolile de pe raza respectivă de activitate. In cadrul secţiunilor reprezentanţii pionierilor au posibilitatea să dezbată proiectul de statut al organizaţiei lor, activitatea desfăşurată de ei în detaşamente şi unităţi, precum şi modul în care doresc să-şi organizeze propria lor activitate în viitor. In cinstea conferinţelor organizaţiei spiridenilor fost organizate şi desfăşurate o serie de, acţiuni cu caracter tehnico-ştiinţific i con (Continuare in pag a IlI-a) prof. NICOLAE DANILA şeful secţiei organizatorice a Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor. I • DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ V. pag. a II-a în contextul grijii faţă de om şi nevoile sale înfiinţarea cantinelor-restaurant Pag. a III-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a TV-a DE 1 IUNIE VIITOR DE AUR De întîi Cireşar, acum, într-o zi din zilele cînd zbucneşte în rotunjimi cărnoase cireaşa, sărbătorim, în fiecare an, „Ziua copilului“. Nimic, nici o metaforă nu poate îmbrăţişa un atît de larg diapazon de semnificaţii ca această lapidară formulă — Ziua copilului. Pentru că acest debut de iunie a devenit un gest de solidară acţiune a comunităţii umane întru protecţia puilor lumii noastre. Tinereţea popoarelor îşi află acum locul şi chipul cel mai exact omagiind viitorul. Tinereţea lumii îşi cunoaşte chipul dîndu-şi mina spre a clădi cu grijă certitudini şi speranţă, spre a dărui linişte, hrană, educaţie celor mai mici vlăstare. Aici, la noi, în zări de speranţe legiuit satisfăcute, copilăria nu mai e de mult o zonă a durerii, nu mai e de mult o vîrstă a întrebărilor fără răspuns. Grija părintească a partidului şi a statului nostru asigură copiilor şi adolescenţilor României socialiste tot ceea ce tinereţea lor avidă de cunoaştere, de viaţă, de muncă şi învăţătură îşi poate dori. Răspunsul lor — vibrant elogiu — e ceea ce vedem cotidian, ceea ce auzim cotidian, ceea ce ştim cotidian, o irumpere de energii şi talente, de forţă şi hărnicie cum numai frumuseţea zilelor socialismului le poate declanşa. Totul e atît de simplu, e simplu ca bineţele noastre de dimineaţă, de amiază ori de seară: şcoală pentru toţi, dascăli pentru toţi, carte pentru toţi, hrană pentru toţi, condiţii de afirmare pentru toţi — indiferent cum a sunat primul cuvînt învăţat de la mama... Dar, pentru toate acestea, truda n-a fost mai puţin trudă, lupta n-a fost uşoară, sacrificiile n-au fost puţine. Şi, nici uitate... Paralel, România a înţeles să-şi aducă contribuţia şi pentru ca vlăstarele lumii să-şi poată călăuzi paşii spre zări de lumină. Am înţeles — contribuind la Fondul Naţiunilor Unite pentru copii — să facem ce ne stă în puteri pentru acele multe sute de milioane de mlădiţe care-şi mai trec paşii tineri într-o lume măcinată de inechităţi, de contraste. Pentru acei a căror vieţuire puţină se stinge în tare de ruşine pentru acest deceniu al secolului: subnutriţie, analfabetism, inegalitate de atîtea feluri. Este tonic să ştii câ-n fiecare an, gestul umanităţii pentru ocrotirea viitorului ei îmbracă haina responsabilităţii întregii comunităţi, că ceea ce era ieri doar grija familiei ori a grupului a devenit grija popoarelor pentru destinul lor, pentru viitorul lor. Este tonic să vezi efortul fratern spre a clădi aspiraţiilor tinerimii alte zări spre bucurie deplină, spre copilărie deplină. Dar este şi mai tonic să speri, să crezi că mîine şi acele multe sute de milioane de mlădiţe îşi vor dobîndi dreptul de a spune „bună dimineaţă frumuseţe a lumii noastre, bună ziua lume a oamenilor, pentru oameni“. Azi, la Sărbătoarea Copilăriei, ştim, ne pare bine să ştim că vlăstarele unui popor mîndru de sine, de conducătorii săi, de înfăptuirile şi certitudinile sale vor face din minunatele condiţii de care beneficiază locul de lansare spre cotele înalte ale cunoaşterii, ale autodepăşirii, ale efortului constructiv plenar.