Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)
1971-07-24 / nr. 1063
BIBLIOTECA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI VAT ORGAN AL, COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1063 Sîmbătă, 24 iulie 1971 14 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în portul şi pe şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, celemai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost veziftete de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Si înpreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Jancis Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Pa-Ştilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducătorii de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului, cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului, sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea »Bine aţi venit în mijlocul nostru. Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime, sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialiştii din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces dedimensionare, şi şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţiuni. în continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgovişte", ancorat în faţa Gării Maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, Eroul muncii socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi , prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte", realizarea constructorilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economi(Continuare în pag. a. II-a) Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele limităţi din judeţul şi municipiul Ionstanţa, atît în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai tie mult judeţul Constanţa , încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adinei care au avut loc aici, atît în industrie şiagricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în îridicarea bunăstării oamenilor mutării. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar înt curînd va deveni şi oraşul cu cel ruai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cît şi organizaţiile municipiului şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel inciat programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii — atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zootehnie, cit şi în mecanizarea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute In judeţul Constanţa în dezvoltarea Industriei, agriculturii şi In celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român In făurirea societăţii socialiste, in transformarea României Intr-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură In plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintate. (Vii aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, in frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără Îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţine în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive în industrie, in agricultură. In celelalte domenii ale vieţii sociale, tinde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ce Întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, Întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţa de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone şi în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sînt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective ale noului cincinal. Suntem convinşi că Judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le doresc succes deplin în activitatea lor! (Aplauze puternice). In agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară. Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului vor munci în aşa fel incit să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cite ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul aceşta, vor obţine 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfîrşitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari suprafeţe, pînă la sfîrşitul cincinalului Cred că sînt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate masurile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuţie tot mai puternică la dezvoltarea societăţii noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a ofiţerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina comercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau in actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat, privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare şi reciclare a cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mondial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesităţilor dezvoltării activităţii noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească in mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretenţiile cresc, deci şi obligaţiile cadrelor — la toate nivelele, de jos şi pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea şi calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătăţirea activităţii ideologico-educative în rindurile tineretului, ale întregului nostru popor. Noi suntem un partid revoluţionar; am înfăptuit revoluţia şi am trecut la construirea societăţii socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al IX-lea a stabilit un program vast de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate; ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condiţii pentru a trece la edificarea societăţii comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluţiei socialiste şi comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate (continuare In paa. a II-a) -I Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU RITMICITATEA-condiţie esenţială în realizarea planului de producţie Dacă după prima decadă a acestei luni consemnam un început bun, un demaraj corespunzător din punct de vedere al ritmicităţii, acum, la încheierea celei de-a doua decade, suntem obligaţi să constatăm o situaţie nu tocmai corespunzătoare. La nivelul industriei judeţului, din planul lunar al producţiei marfă, în cea de-a doua decadă, s-a realizat doar 27,7 la sută, cu aproape 6 procente sub cota matematică aferentă. La o serie de întreprinderi — din păcate în număr destul de mare — nivelul realizărilor este şi mai scăzut. Mai mult, la cîteva unităţi, datorită volumului mare de nerealizări în această a doua decadă se înregistrează, în primele 20 de zile ale acestei luni, mai puţin decit jumătate din planul producţiei marfă. Este cazul Uzinei mecanice Mîrşa (44,7 la sută), fabrica „13 Decembrie" (34,3 la sută), „Sticla" Avrig (48,4), Industria laptelui (49,0), Fabrica de conserve și preparate din carne (47,1), Antrepozitul frigorific (43,9), Industria cărnii (30,7). La fabrica „Record", deși s-a realizat planul în decada a doua, datorită rămînerilor în urmă din primele 10 zile a rămas pentru ultima decadă aproape 59 la sută din planul lunar. Am prezentat toate aceste cifre tocmai pentru a demonstra efectele lipsei de ritmicitate, eforturile ce trebuie depuse în ultima parte a lunii pentru ca planul să fie îndeplinit. Această situaţie apare — considerăm noi — ca urmare a slăbirii preocupărilor din partea colectivelor de conducere din aceste întreprinderi pentru asigurarea bazei materiale, pentru finalizarea producţiei neterminate şi utilizarea integrală a capacităţilor de producţie existente. Cum pot fi considerate decit lipsite de orice temei justificările, de multe ori aceleaşi în fiecare decadă, aduse de „Sticla" Avrig (lipsită de ambalaje), Fabrica de piele Agnita (lipsită de organizare şi materiale), MACO Sibiu (dereglări la cuptorul Hoffmann), AMET (lipsă tîmplari)? Ne întrebăm: cine trebuie să se ocupe de organizarea F.I.P.A., cine să califice tîmplari pentru AMET sau să se ocupe de repararea cuptorului de la MACO? Nu sínt acestea treburi interne ale întreprinderilor, ale conducătorilor lor? Nu sunt ei investiţi pe funcţiile respective tocmai pentru a soluţiona astfel de probleme? In această perioadă, după cum este cunoscut, se desfăşoară adunările generale ale salariaţilor. Este momentul ca acest înalt for de conducere colectivă să pună astfel de întrebări comitetelor de direcţie, să găsească totodată cele mai optime soluţii pentru ca activitatea din acest trimestru să capete un plus de eficienţă, să se rezolve problema ritmicităţii în realizarea sarcinilor de plan. O situaţie destul de critică, din punctul de vedere al realizărilor în această lună, în special în decada a doua (19 la sută) apare la Uzina mecanică Mîrşa. Aici lipsa de ritmicitate în primirea şasiurilor, ridicătoarelor hidraulice, a anvelopelor a dus la o restanţă la producţia marfă concretizată în 164 autobasculante şi 136 remorci basculante. Întrucît la adunarea generală a salariaţilor vor fi prezenţi reprezentanţi ai M.I.C.M. ai Centralei industriale, participanţii la dezbateri vor trebui să pună cu deosebită tărie problema soluţionării lipsei de solicitudine din partea colaboratorilor. Credem că şi pentru forul tutelar acest calcul al pierderilor pentru economia naţională, datorat stagnărilor din lipsa colaborărilor de care aminteam este edificator. Sigur că în această sumară analiză a modului în care a fost realizat planul producţiei marfă în unităţile industriale ale judeţului am insistat mai mult pe aspectele ce ni s-au părut că trebuie să constituie un semnal de atenţie, pe neajunsurile a căror înlăturare trebuie să-şi găsească rezolvarea cît mai urgent. Or, la o ritmicitate nu se ajunge decit printr-o organizare judicioasă, o urmărire strictă a realizărilor zilnice, o rezolvare operativă a eventualelor neajunsuri ce apar în activitatea întreprinderilor. Nu putem trece cu vederea eforturile multora din colectivele de muncă, care au pornit la înfăptuirea planului din a doua jumătate a anului cu un bun demaraj, realizînd în mod ritmic producţia marfă atît în prima, cît şi în a doua decadă. Enumerăm cu plăcere cîteva din aceste întreprinderi: „7 Noiembrie", „Drapelul roşu", Uzina de reparaţii, C.E.I.L., întreprinderea de morărit şi panificaţie din Sibiu, „Vitrometan", „Salconserv" din Mediaş, Uzinele textile Cisnădie. De asemenea, o bună ritmicitate, în decada a doua, s-a înregistrat şi în întreprinderile constructoare de maşini. Mai sînt cîteva zile pînă la încheierea lunii iulie. Pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate vor trebui depuse eforturi susţinute, care să ducă la îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan. Aceste eforturi trebuie canalizate în toate direcţiile, nu numai în mobilizarea de forţe suplimentare în sectoarele de producţie, la sfîrşit de lună. Sunt necesare măsuri care să permanentizeze ritmicitatea, măsuri ce trebuie să pornească de la organizarea şi programarea producţiei, de la asigurarea condiţiilor tehnico-materiale. CORNELIU DAN Doi dintre ucenicii anului I la locul de muncă în secţia tricotat (dublu cilindru) a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie" Sibiu. Ionel Nistor şi Traian Suciu Foto: FRED MSS Tribuna experienţei înaintate: la Săcădate-peste In korz la hectar! E Interesant să revezi oameni şi locuri pe unde ai trecut altădată. Ai ocazia să observi mutaţiile ce s-au produs pe meleagurile acelea, să vezi cu ochii minţii progresele realizate. Am fost la Sacadate prin 1965, an darnic cu cooperatorii de aici. Strădania a fost încununată în vara aceea cu o producţie de 2 300 kg orz la hectar. Şi mă gîndesc acum cu satisfacţie la diferenţe: în această vară, la Săcădate s-a obţinut pe o suprafaţă de 40 ha o producţie medie de 4 098 kg orz la hectar. Cum a fost posibilă realizarea unei asemenea producţii? Iniţial, suntem tentaţi să punem acest rezultat pe seama condiţiilor favorabile. Au contribuit şi acestea, fără îndoială. Dar factorul determinant a fost munca. Participarea cooperatorilor din toate brigăzile la muncile cîmpului a fost in acest an mai substanţială şi cantitativ şi calitativ. Şi de aceea îl înţeleg pe inginerul şef al unităţii, Nicolae Bude, atunci cînd i-a evidenţiat pentru producţia realizată pe toţi oamenii şi nu a vrut să individualizeze. Există în această apreciere o judecată dreaptă, certificată de o experienţă dobîndită din încredere. Dintr-o încredere deplină, reciprocă. «Conştiinţa cooperatorilor noştri — afirmă specialistul unităţii — s-a ridicat la scara răspunderii sociale, alături de responsabilitatea muncii pentru îndeplinirea exemplarăa sarcinilor. Fiecare are adine întipărită convingerea că numai prin muncă, şi nu prin orice fel de muncă, se pot smulge pămîntului recolte nemaiîntîlnite pe aceste meleaguri". Şi-ntr-adevăr, oamenii au muncit, au muncit mult, neobosit, de dimineaţa pînă seara la pregătirea şi fertilizarea solului, la semănat, într-o unitate deplină, de la cooperator, mecanizator, brigadier, inginer agronom şi până la preşedinte. Cu toţii au pus umărul. „Secţia de mecanizare — ne spunea inginerul Nicolae Bude — a fost la înălţime. Tractoriştii Mirea Şandru, Ioan Ciocănel, Ştefan Andreaş, loan Maxim şi ceilalţi au executat lucrări de bună calitate. întreaga suprafaţă cultivată cu orz a fost arată de două ori, prima oară în toamnă, la adîncimea de 29—31 cm, iar a doua oară în primăvară, la 15—18 cm. După arătură s-au executat două discuiri și două grăpări. Semănatul l-am făcut în perioada 10—12 septembrie, folosind o cantitate de 220 kg sămînţă la hectar din soiul Cenad 326. S-a asigurat astfel o densitate de 550—600 boabe germinabile la hectar. în primăvară au fost administrate, suplimentar, 100 kg azotat de amoniu la hectar. Recoltatul s-a desfăşurat în bune condiţiuni". Eu însă, ca reporter, îl alătur acestor oameni minunaţi şi pe ing. Nicolae Bude care, în cei 7 ani de cînd lucrează în această unitate, a cîştigat stima şi preţuirea oamenilor. ÎL alătur şi pe brigadierul Ilie Petca, care de 13 ani conduce brigada de cîmp. Cele 4 098 kg orz la hectar vin să întărească convingerea cooperatorilor că nu s-au înşelat atunci cînd le-au acordat încrederea acestor oameni. Şi după cum se prezintă şi celelalte culturi de grîu, sfeclă de zahăr, cartofi, porumb, „recordul" înregistrat la orz nu este decit un preludiu al belșugului acestui an. P. BUD Asigurarea necesarului de suculente efectivelor de animale, sarcină de primă importanţă. La Cooperativa agricolă din Alţîna, tractoristul Viorel Dobias recoltează cu o combină universală de însilozat ovăzul în amestec cu lucernă.