Tribuna Sibiului, august 1971 (Anul 4, nr. 1070-1095)

1971-08-01 / nr. 1070

! La Miercurea Sibiului s-a terminat recoltarea griului remarcabila ora A SEC­ERAI ORILOR Vară. Vară de arşiţă şi de belşug. Vară începută încă în nopţile de zloată ale toamnei, cînd „mirabila sămînţă“ s-a unit, în destinuu­ i cos­mic, cu pămîntul reavăn. Vară a­­prigă, în care broboanele de sudoare ale mecanizatorilor, ale cooperato­rilor, ale specialiştilor strălucesc pe firmamentul unei hărnicii nedez­minţite nici în acest anotimp... La Miercurea Sibiului, pentru cooperatori, mecanizatori şi ingi­neri, această vară, vara fierbinte a unor izbînzi la înălţimea unor tra­diţii de notorietate s-a sfîrşit: recol­tarea griului s-a încheiat pe în­treaga suprafaţă cultivată, de 340 ha. Seara de sîmbătă i-a găsit pe mecanizatori, pe cooperatori, pe in­ginerul agronom, pe preşedintele unităţii în marginea unui lan care fusese „acoperit“ de rotirea aproape marină a combinelor, aproape 4 000 kg boabe s-au strîns de pe fiecare hectar din acest ultim lan. Şi ingi­nerul Constantin Ropotă, şi pre­şedintele Simion Roth, şi şeful de secţie de mecanizare Aron Crăciun au fost prezenţi la acest moment a­­proape solemn, de un ritual a cărui măreţie inefabilă se citea pe chipu­rile bronzate ale oamenilor. Şi cal­ma lor bucurie, bucuria unei iz­bînzi din vreme şi autentic pregăti­tă, are un suport nu numai moral, ci şi material: pe întreaga suprafaţă de grîu recoltat cu combinele adică pe 270 ha, producţia medie la hec­tar a fost depăşită cu peste 800 kg boabe, în limbajul sec, dar, edifica­tor, al cifrelor aceasta înseamnă cca 220 tone de grîu în plus în magazia miercurenilor, înseamnă noi posibi­lităţi de sporire a­ veniturilor coo­peratorilor, a averii obşteşti, a con­tribuţiei substanţiale pe care aceas­tă unitate şi-o aduce, cu o consec­venţă demnă de relevat, la realiză­rile economiei judeţului nostru. Nu­mai la cele două produse — orz şi grîu — contribuţia miercurenilor la realizarea fondului de stat s-a ma­terializat în 66 tone şi, respectiv, 252 tone. I-am văzut pe mecanizatorii Ion Lupean, Peitru Bereş, Ilie Săliştea­­nu, Ion Neamţu, Gheorghe Balaş — combinerii — pe minunatele lor maşinii. Culegeau, în după-amiaza zilei de sîmbătă — bogatele roade ale muncii lor, ale muncii miercu­­renilor. Toboganele combinelor — doldora de saci — gemeau sub greu­tatea aurului verii. Camioanele, re­morcile nu mai pridideau să trans­porte belşugul cîmpurilor. Totul, de la intrarea combinei în lan şi pînă la înregistrarea producţiei în­ docu­mentele contabilităţii, funcţiona ceas. Şi nu eram decît martorul u­­neia din zilele aproape obişnuite de lucru la Miercurea Sibiului. Şi cînd spunem „aproape" ne gîndim totuşi la nostalgia sfîrşitului de vară de aici. Pentru că vara secerişului, bine pregătită şi alert desfăşurată, a durat puţin: în 14 zile bune de lucru miercurenii au încheiat sece­rişul, intrînd în... toamnă, „miro­sind“ pregătirile pentru recoltarea cartofilor, a sfeclei, a porumbului Lăsînd în seară locurile miercu­­renilor, păstrăm adine încrustate în memorie cuvintele preşedintelui Si­mion Roth: „Nu pot evidenţia pe nimeni. Toţi, dar absolut toţi coo­peratorii şi mecanizatorii au lucrat minunat. N-a fost nici o întrerupe­re, n-a fost nici o dereglare. Am pregătit bine campania. Am erbici­­dat griul pe 240 ha. Combinele au fost reparate foarte bine. în aceste condiţii, vitezele zilnice de lucru planificate li s-au părut mecaniza­torilor aproape „simple formalităţi“. Dar numai cei care au transpirat pe combine ştiu cită muncă a fost învestită pentru ca acum, la sfîrşitul unei bătălii, la ora izbînzii, să pu­tem spune, simplu: „simple forma­lităţi“. La Miercurea a venit momentul nostalgiei: s-a sfîrşit vara secerişu­lui, a început toamna cu adierea-i de poamă brumată, deşi suntem­ doar la începutul lui august... Şi, totodată, a mai fost scrisă, cu aurul verii şi al hărniciei, încă o filă în bogatul registru al succese­lor unor oameni care trăiesc intens vocaţia de constructori ai vremu­rilor noi. GH. GRǍDINARU Mecanizatorii la înălţimea sarcinilor Mecanizatorii de la Micăsasa ob­ţin rezultate remarcabile în campa­nia de recoltare a griului. Pregăti­rea bună a tractoriştilor, efectuarea unor reparaţii de calitate, eforturile susţinute ale tuturora s-au materiali­zat pînă acum în recoltarea griului de pe 200 ha. Pe data de 30 iulie a. c. mecaniza­torii Ion Ţifrea, Nicolae Frăţilă, Iosif Tibory şi Martin Schmidt au realizat la recoltări cite 14 tone de grîu fie­care, iar Nicolae Lupu 12 tone. Nu ar fi rău ca în această situaţie şi conducerea S.M.A. Axente Sever să fie mai operativă în acordarea premiilor cuvenite mecanizatorilor pentru depășirea normelor zilnice de lucru. . . . Şi astfel se adăugau baloţi lingă baloţi, de materiale multi­colore, pentru rochiţe în ţesătoria fabricii „Mătasea roşie“ din Cisnădie ­ RĂSPUNDERI MAJORE FAŢĂ DE OM ŞI NEVOILE LUI An­ de an sume tot mai însem­nate sunt alocate de la bugetul statului pentru crearea unor con­diţii superioare de muncă şi de trai maselor largi de construc­tori ai societăţii socialiste. Transformările rapide şi fără precedent care au loc în baza tehnico-materială a societăţii noastre, perfecţionarea perma­nentă a conducerii şi planificării economiei, dinamismul activităţii sociale, sincronizat cu dezvolta­rea forţelor de producţie impun tuturor colectivelor de muncă răspunderi majore faţă de inesti­mabilul capital pe care-l consti­tuie omul. „A obţine într-un răstimp de 20 de ani — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătui­rea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei — ridi­carea condiţiilor de viaţă ale poporului la nivelul atins astăzi in ţara noastră, cunoscînd situa­ţia de înapoiere pe care am moş­tenit-o, este un lucru ce, de ase­menea, constituie o vie ilustrare a justeţei politicii partidului nostru, cit şi o dovadă elocventă a superiorităţii socialismului.. Adîncul umanism ce caracteri­zează societatea noastră în ge­neral rezidă în grija cu care partidul nostru militează pentru îndeplinirea scopului suprem al ■politicii sale — asigurarea bunei stări materiale şi spirituale a tuturor celor ce muncesc. Pre­ţioasele indicaţii date de tovară­şul Nicolae Ceauşescu la Congre­sul U.G.S.R. din martie a.c., subliniază ca una din cele mai importante arii de activitate a sindicatelor în domeniul proble­melor sociale, asigurarea unor condiţii tot mai bune de muncă şi de viaţă salariaţilor în vederea participării lor nemijlocite la înfăptuirea măsurilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Ţinînd cont de această sarcină majoră Consiliul judeţean al sindicatelor a analizat recent, într-o plenară, „Modul în care organele sindicale şi conducerile unităţilor economice din judeţul Sibiu se preocupă de problemele sociale­­pe linia asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă şi de viaţă ale salariaţilor“, în urma analizei făcute au fost sta­bilite măsuri care vizează necesi­ta­tea creşterii răspunderii celor ce organizează şi conduc produc­ţia, în spiritul grijii faţă de om. Concomitent, Consiliul jude­ţean al sindicatelor, cele muni­cipale şi orăşeneşti, împreună cu Direcţia judeţeană pentru pro­bleme de muncă şi ocrotiri so­ciale au acţionat în comun, în întreprinderi, în privinţa contro­lului asupra modului cum se res­pectă legislaţia muncii. Au fost efectuate controale mai multe, mai calificate, îndeosebi în schimburile II şi III, stabilin­­du-se măsuri eficiente ori de cite ori situaţia a impus-o. In unită­ţile de stat din agricultura jude­ţului nostru s-au făcut din pri­mele luni ale anului instructaje pentru a se asigura o manipulare corectă a tractoarelor, au fost prezentate filme şi planşe în a­­cest scop. în cursul lunii mai s-a organizat pentru toţi lucrătorii din S.M.A uri o instruire meto­(Continuare în pag. a V-a) CONSTANTIN BOTA preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor BIBLIOTECA,,AS! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVIU ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL IV nr. 1070 Duminica T august 1971 6 pagini 30 Bani Transportul cerealelor la C.A.P. Stejăriş Foto: FRED N­SS A­l­t »a In toate unităţile, concomitent cu strîngerea recoltei de grîu Să fie mobilizate toate forţele la recol­tarea tinetelor şi depozitarea furajelor! Acţiune de primă importanţă pen­tru obţinerea producţiei animaliere, asigurarea unei baze furajere cit mai bune solicită mobilizarea unor importante forţe de lucru existente în unităţi. Conştienţi de rolul hotărî­­tor pe care îl au sosirea la timp şi depozitarea din vreme a fînurii pr­in obţinerea unor cantităţi cit mai mari de furaje corespunzătoare din punct de vedere calitativ, cooperatorii par­ticipă în masă la executarea acestor lucrări. De exemplu, la Bruiu, zilnic, mai mult de 50 de care şi trei remorci sunt mobilizate la transportul furaje­lor de pe cîmp. Datorită bunei parti­cipări a oamenilor la cosit şi uscat final, pînă în prezent aceste lucrări au fost executate pe 630 din cele 756 hectare fineţe naturale. în de­pozitele cooperativei agricole au şi intrat primele 700 tone furaje fi­broase, inginerul Anton Király, pre­şedintele unităţii apreciind că numai în ziua raidului au fost înregistrate la baza furajeră peste 150 tone, iar alte 400 tone existînd încă în cîmp,­in căpiţe. Cooperatorii din Avrig au recoltat final de pe 750 din cele 787 hectare existente. Din indicatorul planificat de 1 010 tone furaje fibroase, au şi fost depozitate 850 tone. La această cantitate se adaugă cele 100 tone fînuri rămase din producţia anului 1970, cu toate că în această primă­vară unitatea a vîndut 45 tone altor cooperative agricole. După cum ne-au asigurat cadre cu munci de răspun­deri­ în cooperativa agricolă, în a­­cest an există la Avrig toate condi­ţiile pentru realizarea unei baze fu­rajere complete şi variate. Evident, se poate aprecia că în­­I toate unităţile se depun eforturi sus­ţinute pentru ca în depozitele fu­rajere să fie cantităţi cit mai mari de fînuri de calitate superioară. Nu putem însă trece cu vederea faptul că în unele cooperative agri­cole stadiul asigurării bazei furajere se menţine încă la nivelul promisiv­ (Continu­are în pag. a V-a) GH. VALEANU In numărul de azi • DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ: • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... • Ştiri, informaţii, consemnări, publicitate, SPORT Pag. a II-a • Oameni cu care ne întîlnim în fiecare zi Pag. a IV-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ Pag. a Vl-a !• -----j-juutfWJSfWWW *■*1*1^»“-* *-*-* •jjuuuw*iwvwwvw'‘ ^NjjwseiseiMCMNeeisesiWiiCKscNssweNissoOTSBeiBeaGsewNcswaKOTNiiNNcwssNSsrcwNsssswN^ înalt legămînt Ieri dimineață, cel mai tlnăr con- J tingent, chemat sub drapel în uni­­­ tățile militare din bătrînul nostru 4 burg, a trăit clipele solemne ale depunerii Jurămîntului militar. Rostindu-i, fii ai ţării trec într-o vîrstă nouă, vîrsta răspunderii pen­tru apărarea patriei străbune, vîrsta datoriei civice, ostăşeşti, de a fi reazim de nădejde al Româ­niei socialiste. La solemna sărbătoare ostăşească au participat generali şi ofiţeri su­periori din partea conducerii su­perioare a Forţelor noastre Arma­te, reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, cadre din conducerea unităţilor militare, subunităţi ale gărzilor patriotice, detaşamente ale tineretului de pre­gătire pentru apărarea patriei din Sibiu, înălţătoarea sărbătoare ostăşească s-a desfăşurat în atmosfera insu­­fleţitoare generată de vastul pro­gram de acţiune elaborat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu pentru ri­dicarea la un înalt nivel a activi­tăţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a întregului popor, manifes­­tîndu-şi convingerea că a fi buni ostaşi ai patriei şi partidului tre­buie să ştii să mînuieşti cu price­pere armele încredinţate de popor, trebuie să te distingi prin impor­tante cunoştinţe politico-ideologice, prin nestinse sentimente patriotice şi internaţionaliste. Despre înalta semnificaţie a Ju­rămîntului militar, despre obliga­ţiile ostaşilor armatei noastre iz­­vorîte din această lege de bază a vieţii ostăşeşti, a vorbit tovarăşul general-maior Spirea Stănescu, în numele celor care ieri i-au jurat ţării să-i fie demni apărători, a vorbit soldatul Ion Tîrzima, venit de pe marele şantier naval al Ga­­laţiului. Cuvinte calde şi îndemnuri patriotice pornite din inimă le-au adresat tinerilor ostaşi şi tovarăşul Ion Tudorache, comandant de for­maţiune de luptă patriotică de la „Flamura roşie“ şi tinărul Dan Hriseanu din detaşamentele de ti­neret pentru apărarea patriei de la Uzina de piese auto. Ei au ex­primat îndemnul de a da viaţă sacrelor cerinţe ale legămîntului , ostăşesc, din­ glas, totodată, sen­­­­timentelor de răspundere comună , ce le au pentru apărarea patriei. Un sunet de trompetă, o coman­dă scurtă, şi începe ceremonia de­punerii Jurămnntului militar. Cu­prinşi de fireasca emoţie, tinerii ostaşi păşesc pe rînd pe sub pur­pura tricolorului şi rostesc paragraf cu paragraf din Jurămîntul mili­tar. Din orice piept răzbate: „Mă reg să-mi îndeplinesc jurămîntul meu pentru fericirea patriei şi a poporului muncitor. Jur“,­­ sem­nează, după care îşi­­ruină locu­rile în formaţie. Gînduri de viitor? Da, unul sin­gur: să fiu un soldat credincios ţării mele şi poporului, să-i apăr cuceririle revoluţionare, suverani­tatea şi independenţa, pămîntul şi florile care au rodit şi rodesc din seva lui...“, declara după depune­rea Jurămîntului militar, fiii ve­teranului din războiul antihitlerist, venit de pe plaiuri moldovene, sold. Amariei Ilie. „Legămîntul făcut astăzi cu ţara este jurămîntul meu, al tovarăşilor mei, al nostru, al tuturor fiilor patriei noastre. Este marele anga­jament pe care generaţia mea i-a venit rindul să-l rostească. Ce-mi doresc? Să fiu aşa cum ne cere el, cum ne cere patria — ostaşi demni apărători ai ei“ — raporta sold. Emeric Bertzk. „Va fi jurămîntul nostru un crez de luptă la posturile de santinelă, pe cîmpurile de aplicaţie ... in­­demn permanent în dobîndirea celor mai înalte virtuţi ostăşeşti“ — îmi declara sold. Mohănescu Nicolae. Declaraţii pornite din inimi, care sînt tot atîtea dovezi că acest înalt legămînt va fi şi pentru proaspă­tul contingent de ostaşi un legămînt cu statut de permanenţă ce le va călăuzi paşi, de cetăţeni şi bărbaţi. Fiii poporului au jurat ieri cre­dinţă poporului, partidului, întregii ţări, comandantului nost­ru suprem, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, să-şi îndeplinească întotdeauna datoria de ostaşi, că vor munci şi se vor instrui aşa cum patria le-o cere. Apoi, în sunet de fanfară, avînd în faţă drapelul tricolor, subu­nităţile au defilat îndreptîndu-se în pas cadenţat şi hotărît spre tere­nurile de instrucţie, acolo unde ce­rințele Jurămîntului militar devin fapte. Lt. col. VICTOR NEGHINA AX\XX\XXXXXVWÎSS^X»V>XXXXXXXXXX>XXXXXXXXXXXXXXXXXXVCWXWOW>XVXXXX\XXXXX>XXXWiXXXNXXXXXXXXXXXXX\-> Citiţi În pag. a: i ■m. •• ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Dezbateri profunde,animate de o înaltă exigenţă şi combativitate In aceste zile, colectivele de muncă din toate uni­tăţile economice trăiesc un eveniment de o covirşi­­toare Însemnătate: desfăşurarea adunărilor generale ale salariaţilor, înalt for al gândirii şi răspunderii colective pus în slujba dezbaterii şi soluţionării problemelor legate de bunul mers al producţiei, de stabilirea unui cadru practic adecvat desfăşurării unei activităţi rodnice în viitor. Constituind o formă nemijlocită de participare a oamenilor muncii la conducerea şi organizarea ansamblului de activităţi din întreprinderi, fiecare nouă undă a adunărilor generale adaugă din partea acestora un plus de entuziasm, de experienţă, aducînd în discuţie pro­bleme de interes major pentru producţie, făcînd propuneri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii. Se materializează pregnant, convingător, unul din principiile de bază ale democraţiei socialiste, afir­mat cu tărie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în re­centa expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, acela al valorificării tezaurului de energie creatoare al maselor de oameni ai muncii, al întăririi continue a rolului clasei mun­citoare, iniţiativă şi combativitate al acestui colectiv de muncă. Este cu adevărat impresionant să auzi răzbătînd din cuvinte simple, hotărîte, interesul profund al omului pentru rezolvarea imediată a necazurilor care privesc nemijlocit întreprinderea, dorinţa de a da totul pentru bunul mers al pro­ducţiei, de a pune o fărîmă din munca sa, din ideile sale la oricare izbîndă a colectivităţii. Discuţiile au fost pur­tate pe fondul unei activităţi de an­samblu pozitive pe primele şase luni ale anului, evidenţiate în darea de seamă prezentată cu acest prilej: va­loarea producţiei globale a fost rea­lizată în proporţie de 100,5 la sută, înregistrîndu-se 391 mii lei economii la preţul de cost. Şirul cifrelor poate, evident, continua, dar ne vom mul­ţumi să încheiem cu constatarea că la această oră întreprinderea se nu­mără printre primele 5 unităţi ale municipiului ca valoare a producţiei globale. Merită a fi menţionat faptul că rezultatele raportate s-au obţinut în condiţiile reorganizării în acest an a întreprinderii, cu inerente greu­tăţi interne, care nu s-au resimţit însă nici un moment în planul de­servirii populaţiei Succesele nu pot fi contestate, ele încununează eforturile întregului co­lectiv, dar — ceea ce mi se pare a fi esenţial — oamenii au zăbovit prea puţin asupra lor, discuţiile gra­­vitînd în principal asupra aspectelor care au umbrit activitatea întreprin­derii. „S-a spus aici că moara „Spicul" a înregistrat un mare număr de ore de stagnare — arăta şeful unităţii, Nicolae Măcriş. Dacă însă comitetul de direcţie ne-ar fi sprijinit tot timpul, afirm că altfel am fi făcut treabă. Şi mai ales la aprovizionare cînd de multe ori o zi lucram şi două stă­team* ... Afirmaţia aceasta este pretutindeni în aceste zile întărită de forţa fapte­lor. Am participat, de pildă, zilele trecute, la adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la întreprinderea ju­deţeană de morărit şi panificaţie Si­biu. Aprecierile competente, pline de miez şi învăţăminte la adresa orga­nelor de conducere colectivă a uni­tăţii, critica deschisă, în spirit con­structiv, a lipsurilor ce s-au manifes­tat în unele sectoare de producţie şi avansarea, concomitentă, a­­ unor so­luţii prompte, emanînd dintr-o nedez­minţită pricepere muncitorească la fiecare loc de muncă, au constituit coordonatele esenţiale ale dezbateri­lor, reliefînd convingător spiritul de --- ..... (Continuare în pag. a V-a) EMIL DAVID ■ TREI PALESTINIENI, MEM­BRI AI ORGANIZAŢIEI „AL FATAH“, condamnaţi la moarte prin spînzurare de un tribunal iordanian, au fost executaţi sîm­bătă, a anunţat un purtător de cuvînt al guvernului de la Am­man. Ei fuseseră acuzaţi de omo­­rîrea unui cetăţean iordanian din localitatea Rousseira, din nord­­estul Ammanului, în timpul in­cidentelor iordaniano-palestiniene din luna mai a.c. Regele Hussein a aprobat joi sentinţa de con­damnare la moarte a celor trei fedaini. U­­N GRUP DE PROFESORI ŞI ASISTENŢI AI UNIVERSI­TĂŢII AFRIKAANS din Preto­ria au dat publicităţii o declara­ţie în care se cere acordarea ce­tăţeniei sud-africane celor două milioane de metişi din această ţară. Semnatarii declaraţiei de- UJEX PE Grdi nunţă politica apartheidului care preconizează „dezvoltarea sepa­rată şi paralelă“ a celor trei co­munităţi rasiale din care este alcătuită populaţia ţării: bantu, metisă şi albă, politică ce se tra­duce­­ printr-o cruntă oprimare a locuitorilor de culoare, majoritari în R.S.A. ■ DUPĂ CONVORBIRILE CA­RE AU AVUT LOC INTRE PRE­ŞEDINTELE MAKARIOS, coman­dantul forţelor O.N.U. de menţi­nere a păcii în Cipru şi repre­zentantul special al secretarului general al O.N.U., surse oficiale cipriote au subliniat dorinţa co­mună de a lichida starea de ten­siune din insulă. Sîmbătă, reprezentanţi ai for­ţelor O.N.U. au avut întrevederi şi cu lideri ai ciprioţilor turci, în vederea reducerii tensiunii. „ UN BULETIN MEDICAL, DAT PUBLICITĂŢII VINERI LA SPITALUL GROOTE SCHUUR DIN CAPETOWN, indică o evo­luţie satisfăcătoare a stării să­nătăţii pacientului Adrian Her­bert, supus duminică unei com­plicate operaţii de transplantare a inimii şi plămînilor de către Cunoscutul chirurg Christian Bar­nard. Comunicatul menţionează că organele transplantate func­ţionează normal. După cum s-a anunţat, starea sănătăţii lui Adrian Herbert a marcat o bruscă deteriorare miercuri, dar a început să se a­­melioreze în zilele următoare.

Next