Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-01 / nr. 1096
Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. în ziua de 31 august 1971, a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale, în cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu“, lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. Pregătiri temeinice pentru recolta anului viitor Ca şî în ceilalţi ani, cooperatorii din Cîrţa au obţinut în acest an o recoltă bună la cultura griului: 239 kg boabe la fiecare din cele 250 ha cultivate, ceea ce înseamnă cu 841 kg la hectar mai mult decît s-a prevăzut, adică realizarea producţiei totale în proporţie de 154 la sută. In aceeaşi proporţie a crescut şi contribuţia acestei unităţi la formarea fondului de stat. în acest an au fost livrate statului 312 tone de grîu, cu 183 tone mai mult decît s-a planificat. Aceste rezultate atestă preocuparea mecanizatorilor, cooperatorilor, conducerii unităţii pentru asigurarea condiţiilor optime de îndeplinire a sarcinilor asumate. Fără îndoială că şi în acest an la Cîrta se vor aplica cele mai bune măsuri pentru pregătirea temeinică a producţiei de grîu a anului viitor. In legătură cu aceste probleme am solicitat inginerului şef al unităţii, Gheorghe Secreanu, răspunsuri la cîteva întrebări: — Care sunt sarcinile pe care vi le-aţi asumat în privinţa culturii griului pentru anul viitor? — Ne-am prevăzut ca în 1972 cultura grîului să ocupe 250 ha şi să obţinem o producţie medie de 1 700 kg/ha. Vom contribui la formarea fondului de stat cu minimum 210 tone de grîu şi vom repartiza la fondul de retribuire a muncii cca 120 tone de grîu. Toţi aceşti Indicatori au fost stabiliţi în funcţie de producţiile medii realizate pe o perioadă Interviu cu tovarăşul GHEORGHE SECREANU, inginer şef la C.A.P. Cîrţa de 5 ani în urmă, avîndu-se în vedere cerinţele profilării producţiei în unitatea noastră şi, deci, perspectivele de dezvoltare a tuturor ramurilor şi sectoarelor de activitate. Considerăm că numai în acest fel, analizînd toţi factorii de care trebuie să ţinem seama în această problemă, avem posibilitatea să ne fundamentăm ştiinţific indicatorii de plan, care trebuie să aibă un caracter cît mai realist şi mobilizator. Am analizat cu responsabilitate toate aceste aspecte în şedinţele organizaţiei de partid şi ale consiliului de conducere şi, întrucît planul de producţie este rod al gîndirii colective, avem toate motivele să socotim realiste şi deci realizabile sarcinile pe care ni le asumăm la cultura grîului pentru anul viitor. — Care sînt mijloacele de care dispuneţi şi direcţiile în care veţi acţiona pentru îndeplinirea exemplară a acestor sarcini? — Secţia de mecanizare dispune de 11 tractoare, 3 grape cu discuri, 2 semănători de tipul S.U.-29 şi alte maşini. După cum se vede, baza tehnică este asigurată în cele mai bune condiţii. Dacă mobilizăm toate tractoarele la arat, putem realiza zilnic această lucrare pe cca 30 ha. Deci avem posibilitatea să ne asigurăm un larg front de lucru pentru semănători. în privinţa aplicării îngrăşămintelor, maşinile au mare randament, aşa încît şi aici sîntempuşi la punct. In magazie avem 80 tone de îngrăşăminte chimice şi urmează să mai primim în aceste zile cantităţile ce ne sunt necesare. Dispunem de întreaga suprafaţă de teren prevăzută pentru această cultură, avem asigurată şi cantitatea de seminţe necesare. Am început fertilizările terenurilor, executarea arăturilor şi am pregătit seminţele. Vom desfăşura şi în continuare în acelaşi ritm activitatea de pregătire a însămînţărilor. — Ce s-a realizat pînă in prezent la Cîra pentru pregătirea temeinică a campaniei de Insăminţări de toamnă? — Mai întîi. In privinţa terenului, am făcut o amplasare bună a culturii. Avînd în vedere indicaţiile conducerii ministerului nostru şi ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum , şi experienţa noastră practică, 12 la sută din viitoarea cultură de grîu va urma după trifoliene şi leguminoase, 28 la sută — după (Continuare In pag. a IlI-a) Interviu realizat de GH. VÅLEANU Imagine cotidiană de intensă activitate pe şantierul de construcţii Sibiu , uzina „Balanţa“. Aici vor fi evacuate prin excavare, în total cca 20 000 metri cubi de pămînt. Joc în care se va ridica o nouă hală de producţie Foto: HORST BUCHFELNER In numărul de azi DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ: Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... Ştiri, informaţii, consemnări, publicitate. SPORT Coloana diverselor paganea Forţa morală, mobilizatoare a colectivului Profiluri în lumină • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ__________ Indiscutabil, ediţia din această vară a Expoziţiei bunurilor de consum din judeţul Sibiu se situează pe plan organizatoric într-o poziţie net superioară faţă de manifestările similare precedente. Se simt la tot pasul eforturile deosebite, investiţiile nelimitate de bun gust şi fantezie din partea organizatorilor, materializate într-o ambianţă plăcută, o distribuire şi o ordine ireproşabilă. Evident, mai presus de constatările pe care le poate face reporterul într-o trecere grăbită prin faţa standurilor, impresiile miilor de vizitatori din toate colţurile ţării sau de peste hotare completează mult mai sugestiv tabloul opiniilor unanim admirative la adresa organizatorilor, a muncii şi măiestriei lucrătorilor din judeţul nostru. „Cartea de onoare" a expoziţiei este încărcată cu astfel de aprecieri le vom dărui tiparului întocmai cum au fost scrise, în clipe de sinceră şi nemărginită admiraţie. Iată cîteva rînduri deasupra semnăturii profesorului Victor Iliescu: „Stimaţi tovarăşi! Admir munca voastră. Vin din Bucureşti şi vă transmit felicitări pentru hărnicia, frumuseţea, calitatea, inventivitatea lucrurilor pe care ni le-aţi prezentat“. In aceeaşi zi (18 august a.c.), o delegaţie din Cuba prietenă îşi exprima în cuvinte asemănătoare preţuirea faţă de munca oamenilor muncii din îndeţ. Cu adevărat emoţionante sunt cuvintele Măriei Ghezela din Sibiu: „Vizitarea unei asemenea expoziţii te reconfortează. Iată, am 57 de ani şă o spun aici, atitea lucruri minunate strinse la un loc nu am mai văzut Aş vrea să mai trăiesc mulţi ani! Mă simt fericită pentru frumuseţea lucrurilor ieşite din miinile oamenilor". Redăm în continuare un buchet de impresii ale unor grupuri de turişti din ţară şi de peste hotare: „Urăm poporului român succese şi mai mari in construcţia socialismului Trăiască prietenia dintre poporul chinez şi poporul români Delegaţia de turişti chinezi, 21 august". „Expoziţia este foarte interesantă, lucrurile sunt admirabile. Vă dorim succes la viitori" Un grup de turişti din Leipzig, 22 august". „Am vizitat cu mare plăcere expoziţia organizată de judeţul dv. şi ne-a plăcut foarte mult. Un grup de studenţi şi elevi din judeţul Olt". „La trecerea unui grup de francezi prin România îndrăgostiţi de expoziţia voastră. Cu prietenie 18 august". ...Ne oprim aici, pentru că nu ne-am propus în nici un caz să cuprindem întreaga gamă de impresii ce au inundat multe pagini ale Cărţii expoziţiei ar fi cu neputinţă de realizat. Spicuindu-te doar la Intîmplare am încercat să oferim o măsură a puternicului ecou pe care actuala expoziţie —o veritabilă vitrină a muncii entuziaste, creatoare de pe meleagurile sibiene — le-a stîrnit în sufletul vizitatorilor de pretutindeni. D. BUJOR „EXPO71“-im i MAI INIUI Dl IMPRISII (bi)VOTECA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DE TOATE ! ARICE, CINTITA ! ORGAN !AE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU JAC P.C.R. $1 AC CONSILIULUI POPULAR1 JUDEŢEAN ANUL IV nr. 1096 Miercuri 1 septembrie 1971 4 pagini 30 Bani Utilizarea creditelor de mică mecanizare-mijloc eficient de sporire a potenţialului productiv După cum este cunoscut — mărturie stau realizările obţinute pînă acum — acest prim an al actualului cincinal a demarat în condiţii deosebit de bune. Colectivele de muncă din unităţile economice s-au străduit să traducă în fapt sarcinile importante ce au rezultat din directivele Congresului al X-lea, din preţioasele documente de partid ulterioare, sarcini a căror realizare are menirea să ridice economia noastră naţională la un nou nivel de dezvoltare, nivel de care depinde înfăptuirea politicii consecvente a partidului nostru de ridicare necontenită a nivelului de trai al întregului popor. Spuneam că rezultatele de pînă acum dovedesc o entuziastă participare la îndeplinirea planului pe anul în curs, o mobilizare de forță pentru înfăptuirea angajamentelor asumate. Numeroase au fost colectivele care au raportat, încă în preajma zilei de 23 August, îndeplinirea integrală a angajamentelor anuale. Intre acestea s-au înscris şi cele din judeţul nostru, care lună de lună au reuşit să încheie înainte de termen sarcinile de plan, să ridice necontenit nivelul calitativ al producţiei, pentru aceasta preocupîndu-se în mod special de îmbunătăţirea patrimoniului tehnic din dotarea întreprinderilor, de ridicarea nivelului de pregătire profesională, în înaltul lor for de conducere colectivă — adunările generale ale salariaţilor — cele mai multe întreprinderi şi-au propus, încă de la începutul anului, să rezolve o serie de probleme privind mărirea capacităţii de producţie, creşterea productivităţii utilajelor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, cu mijloace proprii sau din credite de mică mecanizare, fără să apeleze la fondul centralizat al statului. Ca urmare, pentru realizarea unora dintre obiectivele din planurile M.T.O., conducerile celor mai multe întreprinderi s-au orientat spre executarea lor din fonduri de mică mecanizare. Bazate pe eficienţa economică ce rezultă din executarea şi punerea în funcţiune a acestor lucrări şi care permite rambursarea în termen foarte scurt a creditelor, întreprinderile judeţului nostru şi-au propus realizarea unui număr însemnat de lucrări de mică mecanizare. Astfel, la finele primului semestru a rezultat că s-au aprobat 105 lucrări în valoare de peste 14 milioane lei, a căror eficiență economică anuală, antecalculată, se ridică la 8,7 milioane lei. Pînă la acea dată a Început — iar la un număr suficient de mare s-a și Încheiat — finanţarea din credite de mică mecanizare pentru 102 lucrări. Ce se poate desprinde din aceste cifre? In primul rînd faptul că se continuă acea experienţă bună pe (Continuare in pag a III a) CORNELIU DAN Păpuşarii, în febra pregătirilor Intre multiplele manifestări artistice pe care actuala ediţie a festivalului „Cibinium“ le pregăteşte pentru publicul din Sibiu şî din judeţ, un interes aparte stîrnesc spectacolele Teatrului de păpuşi. Aici, reluîndu-se vechi tradiţii ale spectacolului de păpuşi în decor natural, s-au depus strădanii pentru înscrierea acestui tip de spectacol în viaţa curentă a teatrului. După primele încercări făcute în ediţia a doua a festivalului, cînd Hans Schuschnig a montat în decorul natural al Pieţei aurarilor piesa Frumoasa Elena. Teatrul de păpuşi reia în ediţia aceasta ideea, montînd în Piaţa 6 Martie din Sibiu două spectacole care par a întruni caracteristicile actului artistic de ţinută. Păpuşarii sibieni valorifică astfel şi experienţa doblndită cu prilejul numeroaselor spectacole în aer liber, jucate în taberele de pionieri din ţară şi de peste hotare. Unul dintre spectacole aduse In „Cibinium“, Pui de om, are la bază piesa preţuitului om de cultură, academicianul Victor Eftimiu, un text de excelenta cursivitate a versului şî de fascinantă frumuseţe a limbii. Pus In scenă de regizorul Ion Hîndoreanu, spectacolul se înscrie ca o izbîndă a Teatrului de păpuşi din Sibiu In ultimele stagiuni, fapt confirmat şi de recentul turneu făcut în mai multe localităţi din Republica Democrată Germană. Invitat în acest turneu de directorul Teatrului de păpuşi din Gera, spectacolul a fost apreciat în presa din această localitate drept „un mare succes al teatrului de păpuşi din România“. Acum, povestea neînfricatului viteaz, care se bate cu forţele răului, în spiritul unei tradiţii adînc impregnate în osatura folclorului românesc, va fi evocată de păpuşarii sibieni într-un spectacol construit în decorul Pieţii 6 Martie, pe fundalul impunător al Casei artelor. Spectacolul, programat pentru vinerea viitoare (10 septembrie), la ora 20, beneficiază de decorurile semnate de Lidia Schuster şi de interpretarea actorilor secţiei române a Teatrului de păpuşi. înainte de aceasta, miercurea ce vine (8 septembrie), spectacolul va fi prezentat la Cassa de cultură din Agnita (ora 20), în limba germană, prin traducerea lui Christian Maurer. Al doilea moment al prezenţeie Teatrului de păpuşi în ediţia de săptămîna viitoare a „Cibiniumu- u lui“ 11 constituie spectacolul III- g dorul lui Vasilache, montat de g Zoe Anghel Stanca, de la Institutul de artă teatrală din Bucureşti. Textul spectacolului, scris de autor la solicitarea expresă a Teatrului de păpuşi din Sibiu, este o evocare a vechiului teatru de păpuşi românesc, din care sunt readuse în circulaţie cîteva personaje pitoreşti, cum ar fi Vasilache şi Marioara, Păcală şi Tîndală, coana Chiriţa etc. Interesant de remarcat ni se pare şî amănuntul că piesa, jucată aici în premieră absolută, conţine referinţe numeroase tocmai la festivalul „Cibinium“ şi la tîrgul olarilor, în care urmează să se joace. Spectacolul, montat în scenografia lui Febus , Viorel Ştefănescu, pe acelaşi fun- ^ dal al Casei artelor din Piaţa 6 Martie din Sibiu, va fi prezentat publicului duminică dimineaţa, imediat după deschiderea tîrgului olarilor. Atît rîvna cu care lucrează în aceste zile colectivul de realizatori, cit şi semnătura Zoea Anghel Stanca la compartimentul regizoral (ea a montat la Teatrul de stat din Sibiu, cu ciţiva ani In urmă, un excelent spectacol liric — Nocturna de Chopin) ni se pare garanții ale unei bune realizări ^ artistice. ION ITD I C l •tt ^ £ESTIVAL CULTURAL^ tfl Fh NO FLSTlVALCWimAL PROFESIONIŞTI ŞI AMATORI, SAU TENTAŢIA SPECIFICITĂŢII Frecvent dezbătută, problema relaţiilor dintre instituţiile profesioniste şi mişcarea artistică de amatori rămîne una de deosebită importanţă pentru cultura de masă, iar importanţa ei rezidă, in principal, în sporul de calitate pe care factorul instituţionalizat îl poate şi trebuie să-l dea unor manifestări cu o bogată tradiţie şi cu un mai mult decît remarcabil palmares. Succesele repurtate de unele formaţii de amatori nu se explică, fără îndoială, exclusiv prin colaborarea cu profesioniştii, dar acest sprijin nu este de loc neglijabil. Trebuie spus, însă, că — de multe ori — natura acestor relaţii, „schema“ după care se stabilesc şi modalitatea în care evoluează se înscriu pe orbite oarecum manieriste, şablonizate, „îngheţate“. Am cîştigat anumite deprinderi şi parcă se e greu să gîndim sau să acceptăm şi altele. Profesionişti sau amatori, deopotrivă, medităm parcă mai puţin la „ceva în plus*, aşteptînd — în cel mai bun caz — ca acest „ceva în plus" să ne fie indicat. Vom încerca în cele ce urmează să sugerăm unele... iniţiative, sperăm posibile, necesare şi eficiente. Se crede, îndeobşte,că relaţiile între instituţiile de spectacole şi formaţiile de amatori se pot concretiza doar în două direcţii» — solicitarea unor artişti profesionişti (regizori, scenografi, actori) pentru punerea în scenă a unor spectacole sau pentru finisarea lor, şi — împrumutarea sau transferarea unor elemente de decor, costumaţie, recuzită etc. de la instituţiile profesioniste la căminele culturale sau casele de cultură. Vom recunoaşte că aceste două forme de colaborare şi-au avut şi îşi au eficienţa lor. Mulţi actori ai Teatrului de stat din Sibiu, de pildă, şi-au dus echipele în faze de concurs judeţene, interjudeţene şi chiar finale. Multe decoruri şi costume, aparataje şi elemente de scenă, în valoare de zeci de mii de lei, au luat drumul spre numeroase cămine culturale numai in acest an. Dar, pe această reţea, apar nu o dată dificultăţi adesea de nerezolvat. In primul rînd, o instituţie artistică de spectacole are propriul ei plan cultural-financiar, uneori cu Indici foarte ridicaţi, şi realizarea acestuia trebuie s-o urmărească în permanenţă. Ea are un plan de premiere, un plan de spectacole (la sediu şi în deplasare), un plan de spectatori, un plan de încasări etc. Perturbarea acestui plan general, care nu trebuie bagatelizat, atrage cu sine cheltuieli şi eforturi sporite, nerealizarea unuia sau a mai multor indici etc. Situaţia devine şi mai complicată dacă instituţia are un număr mic de actori şi sunete de vedere regizori) aceştia ar fi antrenaţi zilnic, permanent în activitatea instituţiei. Rezultă că artiştii profesionişti nu-şi vor putea consacra un timp îndelungat instruirii unor formaţii, iar atunci cînd totuşi o fac — şi o fac dintr-o dorinţă sinceră, cu pasiune şi interes — se îndreaptă spre echipe care dacă nu activează chiar în raza oraşului unde teatrul îşi are sediul, măcar la o mică distanţă. Dimineaţa — repetiţii, seara — spectacol... E greu să asiguri, în asemenea condiţii, o deplasare zilnică, după-amiaza, la 30—40 km. A doua latură amintită mai înainte, cea a împrumutului sau transferului de materiale, nu iese nici ea din zona relativului. Ca orice altă întreprindere, şi teatrele caută a valorifica rezervele internet adică, printre altele, transformarea decorurilor și a costumelor. Practicabilele, de pildă construite pentru un anumit spectacol, vor fi folosite — poate —în alte spectacole, pînă la distrugerea lor. Un costum, la rîndul său, poate fi transformat chiar de 4—5 ori. Aceasta înseamnă că, deşi un spectacol este epuizat, materialele folosite în el nu vor fi scoase din inventarul teatrului, decît atunci cînd există certitudinea absolută a inutilităţii lor viitoare. De asemenea, au trebuie uitat că materialele din spectacolele curente, adică din cele programate a fi prezentate publicului, nu pot ieşi — cum e şi logic — din incinta instituţiei. Am făcut toate aceste precizări de detaliu tocmai pentru a releva mai clar importanţa pe care o capătă celelalte aspecte ale relaţiilor dintre artiştii amatori şi cei profesionişti. Fiindcă nu trebuie să uităm, şi acest lucru e esenţial şi caracteristic, că mişcarea artistică de amatori nu are la bază aportul profesioniştilor, nu profesioniştii sunt diriguitorii şi conducătorii ei; nu spre ei trebuie să ne îndreptăm ca spre un miracol salvator, altfel mişcării nu i-ar mai spune „DE AMATORI“. Toate forţele sunt în interiorul mişcării, proprii şi exclusive ei. Formaţia de amatori are viaţa ei aparte, specificul ei, eficienţa ei, structura şi mobilurile ei deosebite, de multe ori învecinate, dar niciodată suprapuse celor ale formaţiei profesioniste. Sunt domenii cu „regimuri* şi „statut* diferite, fapt de care nu s-a ţinut întotdeauna cont, tinzîndu-se spre concurenţă. Aceasta (Continuare în pag. I II-a) MIRCEA BRAGA ■ 34 DE PERSOANE UCISE, 1 000 DE LOCUINŢE DISTRUSE, IAR ALTE 39 000 AVARIATE reprezintă, în momentul de faţă, bilanţul parţial al ravagiilor provocate de taifunul Trix, unul din cele mai puternice care s-au abătut in ultimii ani asupra Japoniei. Ploile torenţiale şi vîntul care depăşea viteza de 128 kilometri pe oră au afectat, îndeosebi, regiunea Miyazaki, în regiunea sudică a insulei Kyushyu, unde traficul aerian, feroviar şi rutier a fost complet perturbat. După direcţia sa de deplasare, taifunul ameninţă capitala niponă, precum şi zona industrială şi dens populată a marelui oraşport Osaka. ■ POTRIVIT UNUI NOU COMUNICAT publicat luni seara de către căpitănia portului Brindisi, incendiul de pe vasul grec „Helleanna“ a provocat moartea a 24 de persoane. Numărul celor saltați se ridică la 150. ■ O PICTURA DE O DEOSEBITA VALOARE ARTISTICA, datind din secolul al XIV-lea, a fost furată din biserica Santissima Annunziata, din localitatea italiană Santa Lucia di Mela (în apropiere de Messina). Tabloul este atribuit elevilor lui Duccio di Boninsegna, precursorul „noii școli sieneze” de pictură. Acesta este cel de-al 77-lea furt de lucrări de artă comis în bisericile din Italia de la începutul anului în curs.