Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-01 / nr. 1096

Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. în ziua de 31 august 1971, a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor in­stituţii centrale, în cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţi­rea activităţii Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu“, lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pen­tru pregătirea activiştilor de partid, ai or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R­. a mai adoptat hotărîri cu privire la execu­tarea unor lucrări de investiţii, modifica­rea Decretului pentru organizarea şi func­ţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. Pregătiri temeinice pen­tru recolta anului viitor Ca şî în ceilalţi ani, cooperatorii din Cîrţa au obţinut în acest an o recoltă bună la cultura griului: 2­39­ kg boabe la fiecare din cele 250 ha cultivate, ceea ce înseamnă cu 841 kg la hectar mai mult decît s-a pre­văzut, adică realizarea producţiei to­tale în proporţie de 154 la sută. In aceeaşi proporţie a crescut şi contri­buţia acestei unităţi la formarea fon­dului de stat. în acest an au fost livrate statului 312 tone de grîu, cu 183 tone mai mult decît s-a planifi­cat. Aceste rezultate atestă preocupa­rea mecanizatorilor, cooperatorilor, conducerii unităţii pentru asigurarea condiţiilor optime de îndeplinire a sarcinilor asumate. Fără îndoială că şi în acest an la Cîrta se vor aplica cele mai bune măsuri pentru pregă­tirea temeinică a producţiei de grîu a anului viitor. In legătură cu aceste probleme am solicitat inginerului şef al unităţii, Gheorghe Secreanu, răs­punsuri la cîteva întrebări: — Care sunt sarcinile pe care vi le-aţi asumat în privinţa cul­turii griului pentru anul viitor? — Ne-am prevăzut ca în 1972 cul­tura grîului să ocupe 250 ha şi să obţinem o producţie medie de 1 700 kg/ha. Vom contribui la formarea fondului de stat cu minimum 210 to­ne de grîu şi vom repartiza la fon­dul de retribuire a muncii cca 120 tone de grîu. Toţi aceşti Indicatori au fost stabiliţi în funcţie de produc­ţiile medii realizate pe o perioadă Interviu cu tovarăşul GHEORGHE SECREANU, inginer şef la C.A.P. Cîrţa de 5 ani în urmă, avîndu-se în ve­dere cerinţele profilării producţiei în unitatea noastră şi, deci, perspecti­vele de dezvoltare a tuturor ramuri­lor şi sectoarelor de activitate. Con­siderăm că numai în acest fel, ana­­lizînd toţi factorii de care trebuie să ţinem seama în această problemă, avem posibilitatea să ne fundamen­tăm ştiinţific indicatorii de plan, ca­re trebuie să aibă un caracter cît mai realist şi mobilizator. Am ana­lizat cu responsabilitate toate aceste aspecte în şedinţele organizaţiei de partid şi ale consiliului de conduce­re şi, întrucît planul de producţie este rod al gîndirii colective, avem toate motivele să socotim realiste şi deci realizabile sarcinile pe care ni le asumăm la cultura grîului pen­tru anul viitor. — Care sînt mijloacele de care dispuneţi şi direcţiile în care veţi acţiona pentru îndeplinirea exem­plară a acestor sarcini? — Secţia de mecanizare dispune de 11 tractoare, 3 grape cu discuri, 2 semănători de tipul S.U.-29 şi alte maşini. După cum se vede, baza teh­nică este asigurată în cele mai bune condiţii. Dacă mobilizăm toate trac­toarele la arat, putem realiza zilnic această lucrare pe cca 30 ha. Deci avem posibilitatea să ne asigurăm un larg front de lucru pentru semănă­tori. în privinţa aplicării îngrăşă­mintelor, maşinile au mare randa­ment, aşa încît şi aici sîntem­­puşi la punct­. In magazie avem 80 tone de îngrăşăminte chimice şi urmează să mai primim în aceste zile canti­tăţile ce ne sunt necesare. Dispunem de întreaga suprafaţă de teren prevăzută pentru această cul­tură, avem asigurată şi cantitatea de seminţe necesare. Am început ferti­lizările terenurilor, executarea ară­turilor şi am pregătit seminţele. Vom desfăşura şi în continuare în acelaşi ritm activitatea de pregătire a în­­sămîn­ţărilor. — Ce s-a realizat pînă in pre­zent la Cîr­a pentru pregătirea temeinică a campaniei de Insă­­minţări de toamnă? — Mai întîi. In privinţa terenului, am făcut o amplasare bună a cultu­rii. Avînd în vedere indicaţiile con­ducerii ministerului nostru şi ale A­­cademiei de Ştiinţe Agricole şi Sil­vice, precum , şi experienţa noastră practică, 12 la sută din viitoarea cul­tură de grîu va urma după trifoliene şi leguminoase, 28 la sută — după (Continuare In pag. a IlI-a) Interviu realizat de GH. VÅLEANU Imagine cotidiană de intensă activitate pe şantierul de construcţii Sibiu , uzina „Balanţa“­­. Aici vor fi evacuate prin excavare, în total cca 20 000 metri cubi de pămînt. Joc în care se va ridica o nouă hală de producţie Foto: HORST BUCHFELNER In numărul de azi DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ: Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... Ştiri, informaţii, consemnări, publicitate. SPORT Coloana diverselor pag­­a­nea Forţa morală, mobilizatoare a colectivului Profiluri în lumină • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ­­__________ Indiscutabil, ediţia din această vară a Expoziţiei bunurilor de consum din judeţul Sibiu se si­tuează pe plan organizatoric în­­tr-o poziţie net superioară faţă de manifestările similare precedente. Se simt la tot pasul eforturile deosebite, investiţiile nelimitate de bun gust şi fantezie din partea organizatorilor, materializate în­­tr-o ambianţă plăcută, o distribui­re şi o ordine ireproşabilă. Evi­dent, mai presus de constatările pe care le poate face reporterul într-o trecere grăbită prin faţa standurilor, impresiile miilor de vizitatori din toate colţurile ţării sau de peste hotare completează mult mai sugestiv tabloul opinii­lor unanim admirative la adresa organizatorilor, a muncii şi mă­iestriei lucrătorilor din judeţul nostru. „Cartea de onoare" a expoziţiei este încărcată cu astfel de apre­cieri­ le vom dărui tiparului în­tocmai cum au fost scrise, în cli­pe de sinceră şi nemărginită ad­miraţie. Iată cîteva rînduri deasupra semnăturii profesorului Victor Iliescu: „Stimaţi tovarăşi! Admir munca voastră. Vin din Bucureşti şi vă transmit felicitări pentru hărnicia, frumuseţea, calitatea, in­ventivitatea lucrurilor pe care ni le-aţi prezentat“. In aceeaşi zi (18 august a.c.), o delegaţie din Cuba prietenă îşi exprima în cuvinte asemănătoare preţuirea faţă de munca oameni­lor muncii din îndeţ. Cu adevărat emoţionante sunt cuvintele Măriei Ghezela din Si­biu: „Vizitarea unei asemenea ex­poziţii te reconfortează. Iată, am 57 de ani şă o spun aici, atitea lucruri minunate strinse la un loc nu am mai văzut Aş vrea să mai trăiesc mulţi ani! Mă simt ferici­tă pentru frumuseţea lucrurilor ieşite din miinile oamenilor". Redăm în continuare un buchet de impresii ale unor grupuri de turişti din ţară şi de peste hotare: „Urăm poporului român succese şi mai mari in construcţia socia­lismului Trăiască prietenia dintre poporul chinez şi poporul români Delegaţia de turişti chinezi, 21 august". „Expoziţia este foarte interesan­tă, lucrurile sunt admirabile. Vă dorim succes la viitori" Un grup de turişti din Leipzig, 22 august". „Am vizitat cu mare plăcere expoziţia organizată de judeţul dv. şi ne-a plăcut foarte mult. Un grup de studenţi şi elevi din judeţul Olt". „La trecerea unui grup de fran­cezi prin România îndrăgostiţi de expoziţia voastră. Cu prietenie 18 august". ...Ne oprim aici, pentru că nu ne-am propus în nici un caz să cuprindem întreaga gamă de im­presii ce au inundat multe pagini ale Cărţii expoziţiei­ ar fi cu ne­putinţă de realizat. Spicuindu-te doar la Intîmplare am încercat să oferim o măsură a puternicului ecou pe care actuala expoziţie —o veritabilă vitrină a muncii entu­ziaste, creatoare de pe meleagurile sibiene — le-a stîrnit în sufletul vizitatorilor de pretutindeni. D. BUJOR „EXPO71“-im i MAI INIUI Dl IMPRISII (bi)VOTECA„ASTRA" SIBIU PROLETARI DE TOATE ! ARICE, CINTI­TA ! ORGAN !AE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU JAC P.C.R. $1 AC CONSILIULUI POPULAR1 JUDEŢEAN ANUL IV nr. 1096 Miercuri 1 septembrie 1971 4 pagini 30 Bani Utilizarea creditelor de mică mecanizare-mijloc eficient de sporire a potenţialului productiv După cum este cunoscut — măr­turie stau realizările obţinute pînă acum — acest prim an al actualului cincinal a demarat în condiţii deo­sebit de bune. Colectivele de muncă din unităţile economice s-au străduit să traducă în fapt sarcinile impor­tante ce au rezultat din directivele Congresului al X-lea, din preţioase­le documente de partid ulterioare, sarcini a căror realizare are meni­rea să ridice economia noastră naţio­­nală la un nou nivel de dezvoltare, nivel de care depinde înfăptuirea po­liticii consecvente a partidului nos­tru de ridicare necontenită a nive­lului de trai al întregului popor. Spuneam că rezultatele de pînă a­­cum dovedesc o entuziastă partici­pare la îndeplinirea planului pe anul în curs, o mobilizare de forță pen­tru înfăptuirea angajamentelor asu­mate. Numeroase au fost colectivele care au raportat, încă în preajma zi­lei de 23­ August, îndeplinirea inte­grală a angajamentelor anuale. In­tre acestea s-au înscris şi cele din judeţul nostru, care lună de lună au reuşit să încheie înainte de termen sarcinile de plan, să ridice neconte­nit nivelul calitativ al producţiei, pentru aceasta preocupîndu-se în mod special de îmbunătăţirea patri­moniului tehnic din dotarea între­prinderilor, de ridicarea nivelului de pregătire profesională, în înaltul lor for de conducere co­lectivă — adunările generale ale sa­lariaţilor — cele mai multe între­prinderi şi-au propus, încă de la în­ceputul anului, să rezolve o serie de probleme privind mărirea capaci­tăţii de producţie, creşterea produc­tivităţii utilajelor, îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă, cu mijloace pro­prii sau din credite de mică meca­nizare, fără să apeleze la fondul cen­tralizat al statului. Ca urmare, pen­tru realizarea unora dintre obiecti­vele din planurile M.T.O., conduce­rile celor mai multe întreprinderi s-au orientat spre executarea lor din fonduri de mică mecanizare. Bazate pe eficienţa economică ce rezultă din executarea şi punerea în func­ţiune a acestor lucrări şi care per­mite rambursarea în termen foarte scurt a creditelor, întreprinderile ju­deţului nostru şi-au propus realiza­rea unui număr însemnat de lucrări de mică mecanizare. Astfel, la finele primului semestru a rezultat că s-au aprobat 105 lucrări în valoare de peste 14 milioane lei, a căror efi­ciență economică anuală, antecalcu­­lată, se ridică la 8,7 milioane lei. Pî­nă la acea dată a Început — iar la un număr suficient de mare s-a și Încheiat — finanţarea din credite de mică mecanizare pentru 102 lucrări. Ce se poate desprinde din aceste cifre? In primul rînd faptul că se continuă acea experienţă bună pe (Continuare in pag a III a) CORNELIU DAN Păpuşarii, în febra pregăti­rilor Intre multiplele manifestări ar­tistice pe care actuala ediţie a festivalului „Cibinium“ le pregă­teşte pentru publicul din Sibiu şî din judeţ, un interes aparte stîr­­nesc spectacolele Teatrului de pă­puşi. Aici, reluîndu-se vechi tra­diţii ale spectacolului de păpuşi în decor natural, s-au depus stră­danii pentru înscrierea acestui tip de spectacol în viaţa curentă a teatrului. După primele încercări făcute în ediţia a doua a festiva­lului, cînd Hans Schuschnig a montat în decorul natural al Pie­ţei aurarilor piesa Frumoasa Ele­na. Teatrul de păpuşi reia în edi­ţia aceasta ideea, montînd în Piaţa 6 Martie din Sibiu două spectacole care par a întruni ca­racteristicile actului artistic de ţi­­­­nută. Păpuşarii sibieni valorifică­­ astfel şi experienţa doblndită cu prilejul numeroaselor spectacole în aer liber, jucate în taberele de pionieri din ţară şi de peste ho­tare. Unul dintre spectacole aduse In „Cibinium“, Pui de om, are la ba­ză piesa preţuitului om de cultu­ră, academicianul Victor Eftimiu, un text de excelenta cursivitate a versului şî de fascinantă frumu­seţe a limbii. Pus In scenă de re­gizorul Ion Hîndoreanu, specta­colul se înscrie ca o izbîndă a Teatrului de păpuşi din Sibiu In ultimele stagiuni, fapt confirmat şi de recentul turneu făcut în mai multe localităţi din Republica De­mocrată Germană. Invitat în acest turneu de directorul Teatrului de păpuşi din Gera, spectacolul a fost apreciat în presa din această localitate drept „un mare succes al teatrului de păpuşi din Româ­nia“. Acum, povestea neînfricatu­lui viteaz, care se bate cu forţele răului, în spiritul unei tradiţii a­­dînc impregnate în osatura folclo­rului românesc, va fi evocată de păpuşarii sibieni într-un spectacol construit în decorul Pieţii 6 Mar­tie, pe fundalul impunător al Ca­sei artelor. Spectacolul, progra­mat pentru vinerea viitoare (10 septembrie), la ora 20, beneficia­ză de decorurile semnate de Lidia Schuster şi de interpretarea ac­torilor secţiei române a Teatrului de păpuşi. înainte de aceasta, miercurea ce vine (8 septembrie), spectacolul va fi prezentat la Cas­­­sa de cultură din Agnita (ora 20),­­ în limba germană, prin traducerea­­ lui Christian Maurer. Al doilea moment al prezen­ţei­e Teatrului de păpuşi în ediţia de­­ săptămîna viitoare a „Cibiniumu- u lui“ 11 constituie spectacolul III- g d­orul lui Vasilache, montat de g Zoe Anghel Stanca, de la Institu­tul de artă teatrală din Bucureşti. Textul spectacolului, scris de au­tor la solicitarea expresă a Tea­trului de păpuşi din Sibiu, este o evocare a vechiului teatru de pă­puşi românesc, din care sunt rea­duse în circulaţie cîteva persona­je pitoreşti, cum ar fi Vasilache şi Marioara, Păcală şi Tîndală, coana Chiriţa etc. Interesant de remarcat ni se pare şî amănuntul că piesa, jucată aici în premieră absolută, conţine referinţe nume­roase tocmai la festivalul „Cibi­nium“ şi la tîrgul olarilor, în care urmează să se joace. Spectacolul,­­ montat în scenografia lui Febus , Viorel Ştefănescu, pe acelaşi fun- ^ dal al Casei artelor din Piaţa 6 Martie din Sibiu, va fi prezentat publicului duminică dimineaţa, imediat după deschiderea tîrgului olarilor. Atît rîvna cu care lu­crează în aceste zile colectivul de realizatori, cit şi semnătura Zoea Anghel Stanca la compartimentul regizoral (ea a montat la Teatrul de stat din Sibiu, cu ciţiva ani In urmă, un excelent spectacol liric — Nocturna de Chopin) ni se par­e garanții ale unei bune realizări ^ artistice. ION ITD I C l •tt ^ £EST­IVAL CULTURAL^ tfl Fh NO FLSTlVALCWimAL PROFESIONIŞTI ŞI AMA­TORI, SAU TENTAŢIA SPECIFICITĂŢII Frecvent dezbătută, problema rela­ţiilor dintre instituţiile profesioniste şi mişcarea artistică de amatori ră­­mîne una de deosebită importanţă pentru cultura de masă, iar impor­tanţa ei rezidă, in principal, în sporul de calitate pe care factorul institu­­ţionalizat îl poate şi trebuie să-l dea unor manifestări cu o bogată tradiţie şi cu un mai mult decît remarcabil palmares. Succesele repurtate de u­­nele formaţii de amatori nu se ex­plică, fără îndoială, exclusiv prin co­laborarea cu profesioniştii, dar acest sprijin nu este de loc neglijabil. Trebuie spus, însă, că — de multe ori — natura acestor relaţii, „schema“ după care se stabilesc şi modalitatea în care evoluează se înscriu pe orbite oarecum manieriste, şablonizate, „în­gheţate“. Am cîştigat anumite deprin­deri şi parcă se e greu să gîndim sau să acceptăm şi altele. Profesionişti sau amatori, deopotrivă, medităm parcă mai puţin la „ceva în plus*, aşteptînd — în cel mai bun caz — ca acest „ceva în plus" să ne fie in­dicat. Vom încerca în cele ce urmează să sugerăm unele... iniţiative, spe­răm posibile, necesare şi eficiente. Se crede, îndeobşte,­­că relaţiile în­tre instituţiile de spectacole şi for­maţiile de amatori se pot concretiza doar în două direcţii» — solicitarea unor artişti profesio­nişti (regizori, scenografi, actori) pen­tru punerea în scenă a unor specta­cole sau pentru finisarea lor, şi — împrumutarea sau transferarea unor elemente de decor, costumaţie, recuzită etc. de la instituţiile profe­sioniste la căminele culturale sau ca­sele de cultură. Vom recunoaşte că aceste două for­me de colaborare şi-au avut şi îşi au eficienţa lor. Mulţi actori ai Teatru­lui de stat din Sibiu, de pildă, şi-au dus echipele în faze de concurs ju­deţene, interjudeţene şi chiar finale. Multe decoruri şi costume, aparataje şi elemente de scenă, în valoare de zeci de mii de lei, au luat drumul spre numeroase cămine culturale nu­mai in acest an. Dar, pe această re­ţea, apar nu o dată dificultăţi ade­sea de nerezolvat. In primul rînd, o instituţie artistică de spectacole are propriul ei plan cultural-financiar, uneori cu Indici foarte ridicaţi, şi realizarea acestuia trebuie s-o urmărească în perma­nenţă. Ea are un plan de premiere­, un plan de spectacole (la sediu şi în deplasare), un plan de spectatori, un plan de încasări etc. Perturbarea a­­cestui plan general, care nu trebuie bagatelizat, atrage cu sine cheltuieli şi eforturi sporite, nerealizarea unuia sau a mai multor indici etc. Situaţia devine şi mai complicată dacă insti­tuţia are un număr mic de actori şi­ ­s­unete­ de vedere regizori) aceştia ar fi antrenaţi zilnic, permanent în activitatea instituţiei. Rezultă că artiştii profesionişti nu-şi vor putea consacra un timp îndelun­gat instruirii unor formaţii, iar atunci cînd totuşi o fac — şi o fac dintr-o dorinţă sinceră, cu pasiune şi interes — se îndreaptă spre echipe care dacă nu activează chiar în raza oraşului unde teatrul îşi are sediul, măcar la o mică distanţă. Dimineaţa — repe­tiţii, seara — spectacol... E greu să asiguri, în asemenea condiţii, o deplasare zilnică, după-amiaza, la 30—40 km. A doua latură amintită mai înainte, cea a împrumutului sau transferului de materiale, nu iese nici ea din zona relativului. Ca orice altă întreprin­dere, şi teatrele caută a valorifica re­zervele internet adică, printre altele, transformarea decorurilor și a costu­melor. Practicabilele, de pildă con­struite pentru un anumit spectacol, vor fi folosite — poate —în alte spec­tacole, pînă la distrugerea lor. Un costum, la rîndul său, poate fi trans­format chiar de 4—5 ori. Aceasta în­seamnă că, deşi un spectacol este epuizat, materialele folosite în el nu vor fi scoase din inventarul teatrului, decît atunci cînd există certitudinea absolută a inutilităţii lor viitoare. De asemenea, au trebuie uitat că mate­rialele din spectacolele curente, adică din cele programate a fi prezentate publicului, nu pot ieşi — cum e şi logic — din incinta instituţiei. Am făcut toate aceste precizări de detaliu tocmai pentru a releva mai clar importanţa pe care o capătă ce­lelalte aspecte ale relaţiilor dintre ar­tiştii amatori şi cei profesionişti. Fi­indcă nu trebuie să uităm, şi acest lucru e esenţial şi caracteristic, că mişcarea artistică de amatori nu are la bază aportul profesioniştilor, nu profesioniştii sunt diriguitorii şi con­ducătorii ei; nu spre ei trebuie să ne îndreptăm ca spre un miracol salva­tor, altfel mişcării nu i-ar mai spune „DE AMATORI“. Toate forţele sunt în interiorul mişcării, proprii şi ex­clusive ei. Formaţia de amatori are viaţa ei aparte, specificul ei, eficienţa ei, structura şi mobilurile ei deose­bite, de multe ori învecinate, dar niciodată suprapuse celor ale forma­ţiei profesioniste. Sunt domenii cu „regimuri* şi­­ „statut* diferite, fapt de care nu s-a ţinut întotdeauna cont, tinzîndu-se spre concurenţă. Aceasta (Continuare în pag. I II-a) MIRCEA BRAGA ■ 34 DE PERSOANE UCISE, 1 000 DE LOCUINŢE DISTRUSE, IAR ALTE 39 000 AVARIATE reprezintă, în momentul de faţă, bilanţul parţial al ravagiilor pro­vocate de taifunul Trix, unul d­in cele mai puternice care s-au abătut in ultimii ani asupra Ja­poniei. Ploile torenţiale şi vîntul care depăşea viteza de 128 kilo­metri pe oră au afectat, îndeo­sebi, regiunea Miyazaki, în regiu­nea sudică a insulei Kyushyu, unde traficul aerian, feroviar şi rutier a fost complet perturbat. După direcţia sa de deplasare, taifunul ameninţă capitala nipo­nă, precum şi zona industrială şi dens populată a marelui oraş­­port Osaka. ■ POTRIVIT UNUI NOU CO­MUNICAT publicat luni seara de către căpitănia portului Brin­disi, incendiul de pe vasul grec „Helleanna“ a provocat moartea a 24 de persoane. Numărul celor saltați se ridică la­­ 150. ■ O PICTURA DE O DEOSE­BITA VALOARE ARTISTICA, datind din secolul al XIV-lea, a fost furată din biserica Santissi­­ma Annunziata, din localitatea italiană Santa Lucia di Mela (în apropiere de Messina). Tabloul este atribuit elevilor lui Duccio di Boninsegna, precursorul „noii școli sieneze” de pictură. Acesta este cel de-al 77-lea furt de lu­crări de artă comis în bisericile din Italia de la începutul anului în curs.

Next