Tribuna Sibiului, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)
1971-10-27 / nr. 1144
Anul IV, nr. 1144 ....- ------ . ~------------Tribuna Sibiului ..- . . .— * 1........ 1.1 Pagina 3 ^VWW'>».WVA^MAWUWWl.VWW%WWWWWWU^^WVl.a/^^ Locuinţele nu se încălzesc cu promisiuni A intrat în obişnuinţa gospodarilor ca pe lingă alte pregătiri pentru sezonul rece să se ocupe şi de asigurarea unor condiţii optime de locuit. Aşadar, se zugrăvesc apartamentele, se execută micile reparaţii la acoperişuri, la faţade, se verifică instalaţiile de încălzit şi iluminat etc. Preocupare pentru „iernatul“ locuinţelor se observă şi la Mediaş, unde, ţinîndu-se seama de defecţiunile înregistrate iarna trecută, de lipsurile semnalate cu ocazia recepţiilor la noile blocuri date în folosinţă, multe dintre deficienţe au fost remediate. Dar, deşi au fost înregistrate succese, există, totuşi, unele carenţe care creează nemulţumiri în rîndul locatarilor. Despre unele dintre ele am aflat cu ocazia unei investigaţii făcute zilele trecute într-unul din cele mai populate cartiere ale Mediaşului — Gura Cîmpului. In cvartalul din aleea Dr. Petru Groza, majoritatea blocurilor au fost date în folosinţă cu un an, doi sau numai cu cîteva luni în urmă. Era normal, deci, ca aici totul să fie pus la punct ţinînd seama mai ales de faptul că la vremea respectivă au fost recepţionate locuinţele iar constructorul a încasat costul lucrărilor terminate. Dar nu s-a întîmplat aşa. Din discuţiile avute cu mai mulţi locatari şi din cele constatate de noi la faţa locului reiese cu evidenţă că deficienţele, la unele blocuri se ţin lanţ. La blocul B2, de pildă, dat în folosinţă în luna iunie a.c. mai mulţi locatari, printre care şi cei de la apartamentele 4, 9, 14, reclamă faptul că multe calorifere curg, iar cei de la B2, blocurile 7, 8 etc. duc lipsa căldurii în apartamente. Aceasta în timp ce — după cum ne spunea unul dintre fochişti — centrala termică nr. 4 are capacitate de a furniza atît apă caldă cît şi căldura necesară tuturor blocurilor din acest cvartal. Cauza, desigur, trebuie căutată în slaba execuţie a instalaţiei din care motiv unele coloane nu funcţionează, ca de altfel nici elemenţii caloriferelor. Despre defecţiunile amintite a fost anunţat constructorul, care are obligaţia remedierii lor, înttrucît multe blocuri se află în termenul de garanţie. La acelaşi „regim“ sunt supuşi şi locatarii unor blocuri din aleea Feleac. „Din luna martie, de cînd ne-am mutat in noile apartamente nu ne amintim să fi funcţionat caloriferele“, ne declară mai mulţi locatari. Măsurile de remediere a defecţiunilor încă nu au fost luate. Ce-i drept, la apartamentul lui I. Călin s-a prezentat un instalator dar imediat după plecarea lui caloriferul „s-a încăpăţînat“ să mai furnizeze Căldură. Acum aşteaptă să apară un alt meseriaş, dar dacă acela va răspunde tot aşa de „prompt“ ca la savitarea lui Ambrozie Balint, de la ap. 3, înseamnă că şi la iarnă caloriferul va îngheţa. Tergiversările constructorului în a remedia defecţiunile nu se opresc însă aici. Locatarii blocului , proprietate personală, aflat în aceeaşi stradă, sunt purtaţi pe drumuri de peste un an de zile. Au făcut nenumărate petiţii dar rezolvarea lor a fost pasată de I.L.L. la constructor şi invers, în situaţia necesităţii remedierii unor defecţiuni a instalaţiilor de încălzire şi sanitare sunt şi blocurile 16, 17, 18 aflate în acelaşi cvartal, blocuri construite în anul 1968, care de fapt nici pînă în prezent nu au recepţia definitivă. „Dar celor construite în 1970 şi în acest an cînd le vine rîndul?“ — întrebăm pe unul dintre diriginţii de şantier, reprezentant al I.L.L. „Curîrid“ — mi se răspunde. Nu negăm faptul că în multe cazuri, constructorul (Şantierul Mediaş al întreprinderii judeţene de construcţii), prin promptitudinea şi calitatea lucrărilor executate şi-a cîştigat un bun renume, dar deficienţele arătate, precum şi altele de ordin organizatoric fac ca prestigiul acestui harniccolectiv să fie ştirbit. Deocamdată toamna mai este darnică cu zile frumoase, timp în care se pot luamăsuri de remediere a lipsurilor arătate. In curînd iarna va bate la ușă. Pînă atunci însă, atît I.L.L. cît și constructorul trebuie să treacă la fapte, întrucît locatarii nu se pot încălzi la iarnă cu promisiunile dumnealor... E. SANDU Carenţe serioase în recoltarea şi preluarea legumelor (Urmare din pas 1) în ceea ce priveşte lucrările de recoltare, cît mai ales, în privinţa preluării produselor de către centrele I.J.L.F. La Porumbacu de Jos, grădinarul Boris Kolef afirmă că nu îşi poate desfăşura activitatea în bune condiţiuni întrucît nu are asigurată forţa de muncă necesară. S-au recoltat şi livrat abia 19,5 tone varză din 50 tone, cît a fost prevăzut in contract, iar din 10 tone pătrunjel, o singură tonă, fără a mai aminti faptul că la păstîrnac nici n-a început recoltatul. ’ Discuţia purtată cu şefa fermei legumicole din Racoviţa, ing. Maria Petrovici, este edificatoare in acest sens. „Am tot amînat recoltatul legumelor, arăta tovarăşa ingineră, intrucît centrul Sibiu al I.J.L.F. nu vine să ridice la timp produsele. Din 12 tone ceapă uscată, prevăzută în contract, nu am reuşit să livrăm pînă în prezent decît 3,2 tone. Restul cantităţilor aşteaptă în cîmp de mai bine de două săptămini. La varză nu am fost prinşi în grafic pentru că I.J.L.F. afirmă că are prea multă în stoc. în zilele de 6 şi 7 octombrie am recoltat peste 5 tone ardei, produs pe care trebuia să-l ridice întreprinderea „Frigorifer“ Sibiu, conform contractului încheiat. Unitatea contractantă insă l-a refuzat. Cu altă ocazie se prezintă un delegat de la susamintita întreprindere cu un camion și ridică 725 kg ardei. După ce ardeiul stă două zile în curtea întreprinderii, îl aduce înapoi. Ne-au fost refuzate şi alte produse. Am dat zeci de telefoane să vină cineva ca să rezolvăm o dată problema. Până la urmă suntem autorizaţi, printr-un proces verbal, să valorificăm la alţi beneficiari ardeiul gras, gogoşarii şi morcovii. Şi aceasta după ce ni s-au stricat aproximativ 1,5 tone ardei şi gogoşari. Iată însă că în 25 octombrie, primim o nouă adresă. Ni se face cunoscut că, în cazul în care unitatea nu-şi va respecta obligaţiile contractuale, se va proceda la calcularea penalizărilor. Or, atunci cînd trebuia să fie onorat acest contract nu a venit nimeni să vadă marfa şi să o preia, iar cînd am trimis-o ne-a fost refuzată“. Asemănător stau lucrurile şi la cooperativa agricolă din Şelimbăr. Conducerea fermei a întreprins o serie de acţiuni pentru a recolta la timp legumele. Dar şi aici se intimpină aceleaşi greutăţi în privinţa ridicării produselor. De pe 3 din cele 6 hectare cultivate cu morcovi producţia a fost recoltată. Dar, din cantitatea rezultată de 34 tone, centrul Sibiu al I.J.L.F. nu a ridicat decît 19 tone. Ceapa uscată a fost recoltată încă la 8 octombrie. Același centru refuză s-o ridice. „Ne miră acest lucru cu atit mai mult — declară șefa fermei legumicole, ing. Viorica Neagu — cu cît șeful centrului, ing. Virgil Podar, ne-a asigurat, la fața locului, că ceapa va fi ridicată a doua zi. Spre surprinderea noastră, a doua zi, în loc de maşină, ne soseşte o telegramă prin care ni se face cunoscut faptul că ceapa trebuie sortată şi fasonată. Acelaşi lucru ni se întîmplă şi cu guliile de toamnă. Pentru 17 august a.c. aveam prins în grafic să livrăm 1 000 kg. Le-am pregătit şi cînd aşteptam să sosească maşina, primim din nou o telegramă în care se spune: „Conform contractului încheiat cu unitatea noastră, la produsul gulii, perioada de livrare este 1 octombrie şi nu 17 august. Vă rugăm să vă conformaţi contractului...“. Ne-am conformat, dar nici până astăzi centrul Sibiu nu a ridicat guliile, cu toate că ne aflăm la 25 octombrie. O parte din gulii a trebuit să le dăm în furajarea animalelor, iar cealaltă parte se mai află în cîmp, recoltate. Cert este că ferma noastră a pierdut prin această „mică neînţelegere“ cca. 30 000 lei. Pentru lunile septembrie şi octombrie aveam prevăzut să livrăm 229 tone varză de toamnă, iar pînă la ora actuală au fost ridicate abia 51 de tone. Spre exemplu, pe săptămina de la 18 la 23 octombrie am fost prinşi in grafic cu 60 tone varză din care însă nu s-au ridicat decit 24 tone“. Este cazul ca acestor situaţii necorespunzătoare să li se pună capăt cît mai urgent. Conducerile unităţilor producătoare de legume trebuie să ia de urgenţă măsuri pentru a strînge în timpul cel mai scurt întreaga producţie. în acelaşi timp unităţile contractante trebuie să trateze cu toată răspunderea problema preluării legumelor. Evident, nu cere nimeni să se facă concesii la calitate. Normele în vigoare trebuie respectate atît de furnizori, cît și de beneficiari. Să fie intensificat ritmai recoltării porumbului pentru boabe! (Urmare din pag 1) celor întocmite. Este necesar să se organizeze munca în flux continuu, imediat după strîngerea ştiuletilor să se execute tăiatul cocenilor şi eliberarea terenurilor, pentru a crea front de lucru tractoarelor în vederea pregătirii patului germinativ şi însămînţării griului, în fermele întreprinderilor agricole de stat să se acorde mai multă atenţie folosirii forţei de muncă şi mijloacelor mecanice, să se întocmească grafice zilnice de lucru pe formaţii, urmărindu-se în mod sistematic îndeplinirea sarcinilor. Conducerile LA.S. să ajute efectiv şefii de ferme, pentru ca timpul prielnic lucrului în cîmp să fie folosit cu maximum de randament. Atenţie deosebită trebuie acordată transportului producţiei principale şi secundare, însilozării întregii cantităţi de coceni, pentru a se asigura realizarea în bune condiţii a producţiei antieraliere. Organele şi organizaţiile de partid au îndatorirea de a sprijini mai intens conducerile tehnicoadministrative ale unităţilor în organizarea muncii în această perioadă pentru ca prin eforturile conjugate ale tuturora, să se îndeplinească exemplar complexele sarcini de producție. Cadru din noul laborator audio-vizual pentru limbi străine (42 locuri) al Liceului „Gaeorghe Lazăr“ din Sibiu, construit in anul școlar 1970—1971,4%fuemnăt"L Păgubaşul se cunoaşte. Dar cine-i hoţul? Incredibil, dar s-a constatat, totuşi, că unii cetăţeni aveau dreptate atunci cînd reclamau că le-au dispărut unele obiecte din bagajele încredinţate magaziei de bagaje de mină din staţia C.F.R. Sibiu. Aceste reclamaţii n-au fost luate în considerare pe motivul că nu se face un inventar (nu se numără bucată cu bucată) şi ca atare la scoatere se primeşte doar bagajul depus. Şi totuşi, de curînd s-a stabilit cu certitudine că unii călători aveau dreptate atunci cînd au pretins dispariţia unor obiecte din bagajele lor. Ca să explicăm cum s-a stabilit cu precizie că la magazia de mină din staţia C.F.R. Sibiu se fură, trebuie să începem povestea cu o lună în urmă... In data de 16 septembrie a.c. un călător, constatînd în ultimul moment că a greşit garnitura urcîndu-se în trenul de Sibiu—Miercurea, coborînd în grabă și a uitat o sacoşă. Personalul trenului, după ce s-a înapoiat de la Miercurea a depus-o la magazia de bagaje. Dar nu oricum. S-a făcut inventar, evidențiindu-se fiecare obiect. Exact după 10 zile păgubașul, revenit în Sibiu, a încercat regăsirea bagajului pierdut. După ce se fac identificările de rigoare i se predă sacoşa şi, in prezenţa salariatului magaziei de bagaje, se verifică conţinutul. Acum nu mai răspundeau la apel cămăşi, ciorapi, maieuri şi alte articole de lenjerie, faţă de inventarul făcut. A rămas să se constate cine a drămuit conţinutul sacoşei. Sarcină ce revine postului de miliţie al staţiei. Nu numai din curiozitate am dorit să aflăm cine este hoţul, ci — şi mai ales — să-i înfierăm gestul antisocial, să-i publicăm numele. G. S. Respectarea riguroasă a termenelor de punere in funcţiune (Urmare din pag. I) în circuitul productiv aduce prejudicii însemnate economiei judeţului nostruşi, implicit, economiei nationale? Se pare că da, avînd în vedere faptul că asemenea restante se întrevăd de pe acum in activitatea tuturor unităţilor de construcţii. I.C.M.J. Sibiu afirmă acum, in al 12-lea ceas că nu va putea realiza sarcinile de punere în funcţiune a fabricii de băuturi răcoritoare, a treptei biologice de la staţia de epurare a apelor Sibiu şi a hidroforului pentru cartierul Hipodrom. In acelaşi timp se înregistrează rămîneri în urmă îngrijorătoare în finalizarea centralei termice ce va deservi Hipodromul II şi a unor blocuri (T 11, T 8 etc.) care se află abia la fundaţie, în ciuda faptului că au termene de predare în acest an. întreprinderea de reparate şi construct« Sibiu prezintă, în general, aceleaşi „simptome". Valoric, realizările de plan se situează la o cotă mulţumitoare. Este greu de explicat totuşi cum din cele 29 de obiective ce urmează să le finalizeze în acest an, au fost predate pînă în prezent doar 8, şi mai ales e dificil de întrevăzut care va fi soarta celorlalte. Şantierul de construcţi industriale Copşa Mică are prevăzut pentru acest an două puneri in funcţiune , la Fabrica de geamuri şi „Vitrometan“ Mediaş. Deşi afirmaţiile constructorilor şi beneficiarilor sunt optimiste, unele dereglări produse în corelarea realizării fizice a obiectivului cu procurarea utilajelor necesare, fac ca în continuare să planeze anumite incertitudini. In fine, șantierul I.C.M.I.A. Sibiu, singurul din judeţ care nu s-a încadrat în sarcina de plan pe 9 luni, prezintă îngrijorătoare rămîneri în urmă la toate obiectivele in execuţie. La Fabrica de bere Sibiu nu s-a respectat nici termenul de 30 IX 1971 (ultimul, după numeroase amînări) de punere în funcţiune a capacităţii, în ultima şedinţă de comandament întocmindu-se o listă din care reiese că au mai rămas de executat... 24 lucrări restante. Cauzele acestor rămîneri în urmă sunt în general cunoscute. Ziarul nostru le-a analizat in detaliu cu alte prilejuri. O recentă consfătuire de lucru convocată de Biroul Comitetului judeţean de partid la care au participat constructori şi beneficiari angrenaţi in realizarea obiectivelor economice din perimetrul judeţului, a făcut o nouă şi amplă analiză a deficienţelor semnalate, stabilind măsuri energice pentru înlăturarea lor neîntîrziată şi instaurarea în relaţiile constructor-beneficiar a unui climat favorabil îndeplinirii sarcinilor din acest an. Este remarcabil faptul că problemele au fost abordate deschis, în spiritul unei înalte răspunderi, stabilindu-se cu acest prilej angajamente ferme, date precise la care va fi finalizat un obiectiv sau altul. Ne exprimăm convingerea că angajamentele vor ieşi de astă dată din tiparul promisiunilor neonorate, urmărind identificarea unor resurse reale de accelerare a ritmului de execuţie a investiţiilor. Considerăm în acelaşi timp util să fim prezent la termenele scadente stabilite prin ultimele angajamente, pentru a constata în ce măsură se reliefează roadele colaborării dintre constructor și beneficiari în cadrul stabilit de recenta consfătuire, colaborare asupra căreia în scurta perioadă ce ne mai desparte de încheierea anului va trebui să se concentreze întreaga atenţie a organelor de partid, a factorilor din judeţ cu responsabilităţi în domeniul investiţiilor. Din nou despre transportul în comun... (Urmare din pag. I) — uneori de cîte 40 de minute. Faptul s-a confirmat într-o oarecare măsură și sîmbătă, pentru traseul 12, cu sensul spre Hipodrom: de la ora 6,12 pînă la ora 6,45 n-a trecut decît un autobuz! In sfîrşit, o notă bună pentru şoferii şi autobuzele de pe traseul 9, traseu care duce la sectorul U.P.A.S. traversînd noua platformă industrială a Sibiului. Sîmbătă, în ziua raidului, maşinile au circulat corect. (Intîrzierile au fost derizorii). Ca urmare, din totalul salariaţilor care lucrează in acest sector al U.P.A.S. doar 3 au intîrziat. (Faptul credem că se datorează şi fermităţii conducerii întreprinderii, care a hotărît să fie declaraţi absenţi nemotivaţi cei care intirzie). ... Aceeaşi dată, dimineaţa, linia 3: Hipodrom — str. Cîmpului. Circulaţie fluentă, din 10 în 10 minute. Şi dublurile îşi fac datoria. Nu sunt motive de nemulţumire. O singură idee am vrea s-o punem în atenţia diriguitorilor transportului în comun: maşinile care dublează ar trebui mai judicios folosite. Se întîmplă ca in unele ore de vîrf (6,30, 6,40, chiar 7,30) acestea să lipsească. Consecinţa este supraaglomerarea maşinilor, încărcarea acestora în primele două-trei staţii şi imposibilitatea unor călători de a mai urca. Ceea ce are drept efect nemulţumirea celor în cauză. Ar trebui văzut exact care sunt cursele cele mai solicitate şi avut grijă ca în orele respective să nu lipsească „dublura“, în afara orelor de vîrf se pare că mașinile nu circulă tocmai corect. Un exemplu dintr-una din zile — la ora 9 soseau la capătul liniei 3, în Hipodrom, concomitent, două autobuze. La întrebare, șoferul răspunde că avea sosirea la ora 9 și 10 — dar că s-a grăbit. Cică voia... să vină împreună cu antemergătorul. Exemplul nu trebuie decît să ne atragă atenţia asupra faptului că în restul orelor mai intră pe trasee subiectivitatea... Şi încă o chestiune asupra căreia dorim să insistăm aici. Nu ştim care este poziţia conducerii I.T.S. dar ni se pare potrivit să atragem din nou atenţia asupra unui aspect încă nerezolvat, acela al retragerii maşinilor, de pe traseu. Am propus şi revenim cu propunerea ca autobuzele, la retragere, să ia călătorii pînă în punctul din care urmează să schimbe traseul. In capul traseului 3, acest punct poate fi Bulevardul sau chiar complexul din Gh. Gheorghiu-Dej. Dar acest lucru se cere să fie transformat in obligaţie generală. Pentru că la ora actuală se află la latitudinea bunăvoinţei conducătorului auto! Am înserat cîteva constatări, neavînd pretenţia unei priviri exhaustive. Multe dintre cele semnalate sunt chestiuni de amănunt, care nu cer eforturi deosebite. Doar receptivitate! mmmmmmmmmummmmmmmmmm ■■■■■■■■■ iii imiHioiHieiai iibiiiiiihii 0 îndatorire de prim ordin. GRIJA FAȚĂ DE AVUTUL OBȘTESC Recent, Consiliul judeţean al sindicatelor a organizat o dezbatere avind drept scop generalizarea mijloacelor folosite în combaterea manifestărilor negative, antisociale prin care se atentează la bunurile obşteşti, la proprietatea socialistă. La discuţii au participat preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din 15 unităţi economice şi instituţii din municipiul Sibiu, Teodor Bucur — procuror, Dumitru Nicolaescu — judecător, lt. col. Nicolae Micu, comandantul Miliţiei municipiului Sibiu. Constantin Bota — preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor. Viorel Ocoş — secretarul Consiliului municipal al sindicatelor. Teodor Oprean — jurisconsult la Consiliul judeţean al sindicatelor, activişti de partid şi de Stat, activişti sindicali. Participanţilor li s-au pus întrebările: I. PRIN CE MIJLOACE ACŢIONAŢI PENTRU ÎNLĂTURAREA RISIPEI DE MATERIALE ŞI ÎMPOTRIVA CELOR CE ATENTEAZA LA AVUTUL OBŞTESC? II. CUM DETERMINAŢI CREŞTEREA GRADULUI DE RESPONSABILITATE FAŢA DE MIJLOACELE DE PRODUCŢIE? I AU răspuns: SILVIA CACOVEANU, preşedinta comitetului sindicatului de la fabrica „Drapelul roşu“. I. In adunările generale ale celor 30 de grupe sindicale care activează în unitatea noastră, lunar sunt dezbătute, pe lingă problemele curente ale producţiei, toate cazurile ce vizează proasta gospodărire a materiei prime — în cazul nostru foarte costisitoare. Prin consecvenţa cu care tratăm această problemă, de ani de zile, am determinat o anumită opinie împotriva risipei, întrucît la noi mai există cazuri de sustrageri din avutul obştesc, am luat şi luăm măsuri împotriva unor asemenea fenomene negative şi pentru preîntîmpinarea lor. In acest scop procedăm prin mai multe mijloace, urmărind ca toţi salariaţii noştri să cunoască legislaţia muncii, normativele care vizează într-un fel sau altul păstrarea bunurilor obşteşti. Facem, acest lucru cu sprijinul jurisconsultului şi prin intermediul staţiei de radioficare în pauzele de masă, sau prin discuţii directe în adunările de grupă ale salariaţilor. Fără să aşteptăm adunările de grupă lunare, cazurile de proastă gospodărire a firelor, ca să nu mai vorbesc de sustrageri, le prelucrăm operativ cu toţi componenţii atelierului sau secţiei în care apar asemenea cazuri. II. Calificarea — creşterea neîncetată a cunoştinţelor profesionale — constituie un mijloc sigur pentru întreţinerea în perfectă stare a mijloacelor de producţie. Pe această linie acţionăm prin cursuri de ridicare a calificării, prin unele forme ale muncii politice de masă , gazetele de perete şi satirice, panouri şi lozinci. IOAN OPRESCU, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Independenţa“. I. Metalul — această materie primă valoroasă — a găsit în cadrul uzinei noastre nenumărate canale de scurgere, acoperite cu diverse motivări care variază între nepricepere şi sustrageri. Pentru toate cazurile am considerat util să acţionăm mai întâi prin păstrarea mai bună a metalului în magazii şi depozite. Cît priveşte folosirea metalului pentru confecţionarea unor obiecte proprietate personală, forţa opiniei colectivului nostru este pe cale să lichideze această practică. De o mare putere moralizatoare s-a dovedit „expoziţia“ pe care am organizat-o nu de mult cu astfel de obiecte executate în uzină. Exponatele au fost etichetate cu numele autorilor şi locul lor de muncă. ÎI. Pe lingă faptul că maşinile şi utilajele sunt predate celor care le manipulează, pe bază de inventar, act care sporeşte obligaţia muncitorului de a folosi atent şi de a preda maşina încredinţată în condiţii de funcţionare, la noi, instalaţiile şi agregatele valoroase au fost atribuite celor mai buni muncitori, în majoritatea cazurilor comunişti. Analizele pe care le întreprindem periodic urmăresc modul în care sunt aplicate prescripţiile de curăţire, ungere, reparaţie a utilajelor, respectarea perioadei de funcţionare între două reparaţii. In echipele de reparaţii sunt cooptaţi şi muncitorii care mînuiesc maşina respectivă, fapt ce ajută la cunoaşterea perfectă a mecanismelor maşinii de către muncitori. Apoi, echipele de la întreţinere, pentru orice defecţiune remediată, încheie un proces verbal de constatare în care sunt consemnate cauzele defecţiunii, modul în care a fost întreţinută maşina. Acestea sunt prelucrate în adunările lunare ale grupelor sindicale. Am întreprins, totodată, o acţiune pentru depistarea utilajelor care, nefiind folosite, sunt, practic, sustrase circuitului naţional de valori. Pe această cale am pus la dispoziţia altor unităţi maşini şi instalaţii de peste 9 milioane lei. IOAN FOSA, preşedintele comitetului sindicatului de la Autobaza T.A. I. în adunările de grupă lunare ale salariaţilor am prelucrat toate cazurile care se referă la delapidări şi falsuri de bilete. Gh. Pătraşcu (care a fost găsit cu 12 călători fără bilet pe traseul Sibiu—Cisnădie), Dumitru Stoica şi M. Paştiu (care au eliberat bilete în alb) au constituit subiecte de dezbateri, de încriminare la gazetele satirice. Şi nu numai atît. Am invitat soţiile acestor şoferi şi taxatori la sediul întreprinderii, explicindu-le la ce pericol se expun soţii lor. Procedeul acesta a dat rezultate neaşteptat de bune. II. In privinţa întreţinerii în bune condiţii a parcului de maşini, o formă de combatere a reparaţiilor de mîntuială o constituie raidurile-anchetă întreprinse cu magnetofonul în rîndul mecanicilor. In acelaşi timp, popularizăm, prin diferite forme (gazeta de perete, agitatori, staţia de radioamplificare) rezultatele bune dobîndite în exploatarea autobuzelor. GEORGETA KAUFMANN, preşedinta comitetului sindicatului de la fabrica „7 Noiembrie“: 1. In planurile noastre de muncă ne-am prevăzut, în vederea combaterii sustragerilor de produse, o largă şi permanentă acţiune de popularizare a legislaţiei care apără proprietatea obştească. Au fost organizate şi unele procese în cadrul unităţii, iar comisia de judecată, în astfel de cazuri, îşi desfăşoară lucrările în faţa grupei sindicale din care face parte cel în cauză. Toţi salariaţii au tras concluziile fireşti din cazul Victoriei Henteş, care, sustrăgînd o pereche de ciorapi, a fost condamnată. Trebuie să recunosc însă că la multe din acţiunile educative pe care Ie iniţiem nu participă tocmai cei cărora le sunt adresate. II. Maşinilor de tricotat li se acordă toată atenţia, începînd cu muncitorii şi terminind cu personalul tehnic administrativ, practic, nu avem probleme în acest domeniu decît poate din întîmplare. TRAIAN BUCŞE, preşedintele comitetului sindicatului de la I.C.S. Alimentara: I. Problema la ordinea zilei în comerţ o constituie forţa educativă a opiniei publice. Mă refer mai ales la unităţile cu autoservire, care se înmulţesc de la o zi la alta. Cazurile de sustrageri din aceste unităţi, soluţionate în instanţă, nu au forţă educativă, moralizatoare. Se judecă, se condamnă şi totul rămâne îngropat în dosare, în arhivele tribunalului. Presa ar putea face mai mult în această direcţie, ajutându-ne să încriminăm cazurile de furt din magazine. O muncă asiduă desfăşurăm şi pe linia extirpării lipsurilor în gestiune. Munca politică şi educativă, pentru creşterea conştiinţei lucrătorilor din comerţ, o desfăşurăm în forme variate — conferinţe, expuneri, popularizarea normelor generale de comerţ ca şi prin forţa educativă a colectivului. HEDWIG HINTZ, preşedinta comitetului sindicatului de la I.C.S. Textile-încălţăminte: I. La noi s-a dezbătut în luna trecută, în cele 52 grupe sindicale, starea infracţională. La data actuală se constată un minus de 114 000 lei din gestiunile noastre şi plusuri de 120 000 lei, împreună cu jurisconsultul am participat la toate dezbaterile, expunînd salariaţilor prevederile legii. De obicei, prezentăm în acest cadru o serie de materiale cu caracter educativ în scopul întăririi răspunderii personale faţă de avutul obştesc, pentru formarea unei conduite demne faţă de cumpărători. Există totuşi unele anomalii greu de înlăturat, dar pe care sperăm să le înlăturăm treptat. MARIA SUCIU, preşedinta comitetului sindicatului de la U.L. I. Cu toate că la prima vedere se pare că în unitatea noastră, practic, nu ar fi posibile sustragerile, totuşi din cele cîteva cazuri petrecute am tras multe învăţăminte pentru activitatea de viitor. In urmă cu cîteva zile s-a dezbătut in adunarea generală a salariaţilor cazul a patru tinichigii care au sustras şi valorificat tablă în valoare de mii de lei. Cu acest prilej au fost discutate şi alte cazuri de sustrageri. Este semnificativ că în toate situaţiile controlul financiar intern nu a putut identifica lipsuri în gestiuni (!) In această situaţie ne-am propus cîteva acţiuni educative cu ajutorul jurisconsultului, al altor mijloace de popularizare vizuală sau auditivă. VIORICA COLDEA, preşedinta comitetului sindicatului de la fabrica „Victoria“. I. Lunar, gestionarii materiilor prime — ca şi ai produselor finite — sunt supuşi unei examinări în vederea aprofundării cunoaşterii îndatoririlor ce le au. Cu toate acestea, am avut şi surprize: la recomandarea contabilului şef, a fost angajat un oarecare Ion Florescu, care, în calitatea sa de gestionar, a sustras încă din a doua zi o ladă cu 700 de ouă. De aceea, ne-am propus să fim mai vigilenţi cu angajarea noilor muncitori, să vedem de unde provin, dacă au sau nu antecedente penale etc. In secţiile de producţie, grupele sindicale au înscris ca obiectiv al întrecerii şi o asemenea prevedere care se referă la buna gospodărire a materiilor prime şi materialelor. S-a creat pe această bază o opinie împotriva celor care au intenţia să sustragă produse. MIHAI OPRIŞCAN, preşedintele comitetului sindicatului de la U.P.A.S. I: Consider că la noi nu sunt create condiţii pentru păstrarea materialelor. Depozitele sunt dispersate şi, în general, lipseşte spiritul gospodăresc. Din această cauză apare posibilitatea de a se sustrage o serie de materii prime şi chiar produse finite, în special amortizoare. Deşi în prezent se investesc sume importante pentru construirea de magazii şi depozite, ele sunt neîndestulătoare. II. Pentru a întreţine în bune condiţii valoroasele utilaje din dotare am organizat discuţii deschise sub forma unor schimburi de păreri între strungari şi mecanicii de întreţinere, care au dus, în ultimă instanţă, la creşterea indicelui de utilizare a fiecărui utilaj. •* Din răspunsurile consemnate se poate trage concluzia că în general toţi factorii responsabili din unităţile şi instituţiile sibiene, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, acţionează pe multiple planuri şi în forme variate pentru creşterea gradului de responsabilitate faţă de bunurile obşteşti. Este util ca această activitate, la care o contribuţie meritorie o au sindicatele, să colaţioneze într-un program unitar, bine fundamentat, eforturile întreprinse de celelalte organizaţii de masă în aşa măsură încît munca educativă să-şi atingă pe deplin scopul. In acest sens, surprinderea faptului infracţional trebuie să devină imperativul tuturor salariaţilor, în vederea formării convingerii unanime că singura cale de creştere a bunei stări materiale o constituie munca cinstită. Conducînd munca sindicatelor în acest important domeniu de înrîurire a conştiinţei socialiste a maselor, organele şi organizaţiile de partid au sarcina de a stimula acele forme şi mijloace ale muncii politice de masă care şi-au dovedit viabilitatea, care au aderenţă la un public larg şi sunt capabile să creeze o atitudine înaintată faţă de muncă, intransigenţă faţă de abaterile dela normele eticii şi moralei socialiste. I. NISTOR AL. CONSTANTINESCU ,