Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)
1971-11-02 / nr. 1149
I t ; PKOI !• I rar* i IN rOAlUiîiT UNITI-VAI -w. VV Sibiului ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I . Dezideratul major al activităţii în agricultură: Concentrarea tuturor forţelor pentru punerea urgentă la adăpost a producţiei şi încheierea însămînţărilor Căderea zăpezii creează condiţii deosebite pentru acei cooperatori şi mecanizatori care încă nu au încheiat lucrările agricole de sezon, recoltarea culturilor tîrzii, depozitarea producţiei, însămînţarea griului de toamnă. Deşi lucrătorii din agricultură au fost — în repetate rînduri — atenţionaţi asupra pericolului iminent al căderii zăpezii, în unele unităţi nu au fost luate din vreme măsuri eficiente pentru impulsionarea ritmului de executare a lucrărilor de campanie. Aşa se explică faptul că folosirea forţelor de lucru a fost — şi este încă — deficitară în cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat; în unele din aceste unităţi mari suprafeţe de terenuri mai sunt încă ocupate cu sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră, porumb ş.a., iar însămînţarea griului încă nu s-a terminat. In aceste zile este necesară o concentrare deosebită a tuturor eforturilor, pentru ca în cel mai scurt timp In toate unităţile să se încheie recoltarea culturilor tîrzii şi semănatul griului. în primul rînd, se impune efectuarea neîntîrziată a transportului din cîmp a tuturor produselor: cartofi, sfeclă de zahăr şi furajeră, porumb, legume, fructe etc. In acest sens, la nivelul fiecărei formaţii de lucru trebuie să fie luate măsuri concrete pentru folosirea eficientă a atelajelor, iar conducerile unităţilor să asigure utilizarea cu maximum de randament a autocamioanelor şi remorcilor. Fiecare mijloc de transport să fie exploatat cu maximum de eficienţă prin formarea unor echipe speciale de deservire a remorcilor şi autocamioanelor, a căror încărcare-descărcare să fie de maximă operativitate. Atenţie deosebită să se acorde transportului din cîmp al cartofilor şi sfeclei de zahăr. Depozitarea produselor să se facă în cele mai bune condiţii. Să nu se introducă în silozurile de cartofi sau sfeclă furajeră material atins de îngheţ, recomandîndu-se folosirea în furajarea imediată a acestor produse care nu se mai pot păstra. Să se acorde o mare atenţie însilozării acestor produse, cunoscîndu-se faptul că specialiştii sînt direct răspunzători de eventualele pagube înregistrate în acest sector. în al doilea rînd, toate forţele de muncă existente în unităţi să fie mobilizate la recoltarea culturilor tîrzii, pentru ca această acţiune să fie încheiată în cel mai scurt timp în toate unităţile. Atenţie deosebită trebuie să se acorde transportului producţiei secundare din cîmp. Ne referim la frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr şi furajeră , care constituie un excelent furaj, mai ales pentru vacile cu lapte, şi la cocenii de porumb, care trebuie tăiaţi, transportaţi, tocaţi şi însilozaţi integral în amestec cu saramură sau melasă. în al treilea rînd, toate mijloacele mecanice existente în unităţi trebuie (Continuare in pag. a Ill-a) l Transportul produselor agricole din cîmp este o necesitate stringentă. în această acţiune se cer a fi mobilizate toate mijloacele existente, pentru a fi impulsionat ritmul de încărcare şi descărcare a mijloacelor de transport, de depozitare a produselor. Conducătorii bazei de recepţionare a cerealelor de la Agnita acordă însă prea puţină importanţă îndeplinirii acestui deziderat major al campaniei agricole de toamnă. Aici stă, nefolosit, un transportor de mare capacitate, intrucit lipseşte cablul necesar, iar şeful bazei, Gheorghe Laţcu, afirmă că I.J.P.V.L.F., (director inginer Dumitru Lăţea) trebuie să asigure acest material, intrucit această unitate este proprietarul acestui utilaj. In aceste condiții, descărcatul mijloacelor de transport si depozitarea produselor în pătule se face manual, deci intr-un ritm foarte scăzut Iată, în fotografie, transportorul — piesă de muzeu de la baza de recepţionare a cerealelor de la Agnita, iar alături, cooperatorii de la C.A.P. Vărd, descărcînd manual porumbul din remorcă. ki L In întreprinderile Cheltuielile neeconomicoase nu pot fi lichidate prin acţiuni şi măsuri sporadice! După nouă luni de activitate, întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme I.R.U.M. din Sibiu raportează noi şi însemnate succese în Îndeplinirea planului. Astfel, pe această perioadă, principalii indicatori de plan au fost realizaţi şi depăşiţi: la producţia marfă vîndută şi încasată în proporţie de 102 la sută, producţia globală, sută la sută, beneficiul 100,1 la sută etc. Ca urmare a reducerii cheltuielilor materiale şi băneşti cu aproape 5 lei la 1 000 de Iei producţie marfă fabricată, s-au obţinut economii peste plan a căror sumă depăşeşte 350 mii Iei. Cu toate acestea, o analiză mai atentă a volumului şi a structurii cheltuielilor materiale evidenţiază faptul că unele elemente de cheltuieli şi in mod special cheltuielile neeconomicoase prezintă încă rezerve care pot fi valorificate. Este tocmai ceea ce ne-am propus să evidenţiem în prezentul articol. Pornind de la considerentul că cheltuielile neeconomicoase reflectă existenţa unor deficienţe în gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, ele reprezentînd, prin însăşi natura lor, pierderi efective pentru economia naţională, nu ne putem declara întrutotul mulţumiţi cu realizările înregistrate de întreprinderea sibiană. Este adevărat că, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut cuantumul acestor cheltuieli a scăzut de la 119 mii Iei, la 98 mii Iei, în condiţiile în care volumul producţiei a crescut cu 25 milioane Iei. Tot aşa de adevărat este şi faptul că o asemenea cifră care reprezintă cheltuielile neeconomicoase, raportată la volumul producţiei, de ordinul zecilor de milioane, pare infimă. Insistăm totuşi asupra ei pentru că, aşa după cum a rezultat din discuţiile purtate cu specialişti ai întreprinderii, există reale posibilităţi de reducere, ceea ce facilitează, în ultimă instanţă, creşterea eficienţei economice a activităţii pe care o desfăşoară colectivul de aici. Nu putem ignora făptui că dacă în '71 rentabilitatea fabricii a crescut cu două procente faţă de anul trecut, în mare parte acest lucru se datoreşte şi diminuării cuantumului acestor cheltuieli. Analizînd elementele componente: rebuturi, locaţii, amenzi, penalizări, dobînzi pentru credite nerestituite în termen, casări de materiale şi utilaje, amortizări pentru utilaje inactive, observăm că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut valorile pe care acestea le înregistrează urmează o curbă sinusoidală. Bunăoară, dacă sumele afectate dobînzilor penalizatoare, locaţiilor şi altor penalizări cunosc o reducere destul de importantă, la poziţiile rebuturi şi casări şi declasări de materiale se observă creşteri substanţiale. Ce înseamnă acest lucru? în primul rînd ele au anihilat eforturile pe care unele compartimente ale fabricii le-au făcut în dorinţa de a-şi îmbunătăţi activitatea. Apoi, se poate vorbi de unele deficienţe ce au apărut între timp în cadrul secţiilor respective, deficienţe care, aparent minore, au dezorientat balanţa eficienţei activităţii pe care o prestează. Solicitînd explicaţiile de rigoare, iată ce ne-au spus unii factori cu munci de răspundere în întreprindere: Ion Roman, contabil şef: Desigur situaţia în care ne aflăm nu ne mulţumeşte. Rezultatele puteau fi mult mai bune dacă de la început aplicam metoda pe care în ultima vreme am adoptat-o la încărcatul şi descărcatul vagoanelor, sau dacă am fi reuşit să desfăşurăm o activitate productivă ritmică, ceea ce ne-ar fi permis să şi efectuăm vînzările în termen. în felul acesta se crea şi posibilitatea vărsării la buget a cotei de beneficiu și a amortizărilor planificate, evitîndu-se plata unor penalizări. Gheorghe Ispas, maistru, secretarul comitetului de partid al întreprinderii: Intr-adevăr ar fi mai bine dacă sumele ce reprezintă aceste cheltuieli ar intra la buget sau în beneficiile noastre. Ne dăm seama că am făcut prea puţin pentru a le reduce şi mai mult. Totuşi aş dori să arăt că într-o şedinţa de partid, analizînd calitatea necorespunzătoare a unor produse, ne-am oprit mai îndelung asupra cauzelor care generează rebuturi. Discuţiile au fost extinse apoi şi în cadrul organizaţiei de tineret. Cert este că prin popularizarea la gazeta de perete, staţia de radioamplificare, prin discuţiile pe care le-am purtat de la om la om cu cei care se făceau vinovaţi de o asemenea situaţie, am reuşit — şi cu siguranţă că acest lucru se va resimţi în scripte — să îmbunătăţim situaţia. Ion Trifan, preşedintele comitetului sindicatului şi maistru la secţia piese de schimb. Completîndu-l pe tovarăşul Gh. Ispas, aş spune că rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Tineri ca Gh. Ciurbe şi Vasile Lupeanu, ambii frezori, dacă la început dădeau multe rebuturi, acum fac numai lucru de calitate. De altfel, recent am trecut la o nouă repartizare a muncitorilor tineri (cei care au absolvit de curînd cursurile de caiifiece), punîndu-i în echipe cu muncitori mai vîrstnici, cu experienţă ?La bine pregătit! profesional, car® , răspund atît de lucrat respectiv cit şi de comportarea lor. Aşadar, în concluzie, se poate spune că există posibilitatea înregistrării unor rezultate mai favorabile la sfîrşitul anului. Totuşi,atragem atenţia în mod special asupra următoarelor: concentrarea tuturor eforturilor întreprinderii asupra noii secţii de scule placate care, fiind la început de drum, oamenii încă n-au suficientă experienţă în executarea lor. Aici accentul, îndeosebi, trebuie pus pe ridicarea calificării muncitorilor, secţia fiind „fruntaşă“ în domeniul... rebuturilor. Apoi, se impune găsirea unor mijloace mai eficace din partea forului tutelar de a redistribui utilajele date disponibile de întreprindere. Altminteri, cota amortizărilor aferente lor vor încărca nejustificat prețul de cost. Totodată, trebuie reglementată situaţia stocurilor supranormative la materialele din import care au încetinit viteza de rotaţie a mijloacelor circulante ale întreprinderii cu 4 zile. Dacă la toate acestea, comitetul de partid, toţi comuniştii din fabrică ar acţiona mai amărît pe linia muncii de lămurire atunci cu siguranţă cuantumul cheltuielilor neeconomicoase se va face tot mai puţin simţit în balanţa eficienţei . V. BARBU » PRODUCTIVITATEA MUNCII PE SALARIAT , în industriex Promovarea neabătută a tehnicii noi, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, îmbunătăţirea organizării, ridicarea nivelului de calificare a oamenilor muncii sunt factori primordiali ai atingerii unui înalt ritm de creştere a productivităţii muncii, factori asupra cărora unitățile economice au datoria să acționeze continuu. ANUL IV nr. 1149 Marti 2 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani 1 5 timiiiiiiiînniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiînnnv . »1 li DIN SUMAR • DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ fiM I • Rubrica de informaţii AZI... AZI... I • Sport I • Publicitate pag. a 2-a• Viaţa de partid — A jj dunarea organizaţiei de partid — şcoală a edu- caţiei comuniste Tribuna experienţei înaintate — în perime- trul producţiei, activi- tatea de invenţii, ino- jjj vaţii şi raţionalizări a- \ duce un suflu nou ■■ pag. a 3-a • ! • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ 1 pag. a 4-a : EXPUNERE In cadrul programului comunicărilor şi expunerilor susţinute de către Centrul de studii din Sibiu al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S. România la sala „Ilie Pintilie“ a Casei municipale de cultură din Sibiu, în ziua de 5 noiembrie, la ora 18:30, Vasile Ciobanu, cercetător, va vorbi despre „Însemnătatea istorică a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie". Consemnări Alte daruri pentru copiii Sibiului Dacă aş susţine că Sibiul ultimilor doi-trei ani „zburdă“ spre o personalitate distinctă, spre o altă personalitate decit cea conferită cîndva (şi încă) de situaţia sa (arhitectonică mai ales,) de vechi burg medieval mi s-ar putea reproşa ori truismul ori fragilitatea supoziţiei... Contraargumente pentru o eventuală a doua variantă ne-ar fi lesne de găsit. Am aduna, simplu, pur şi simplu, cvartalurile noi, obiectivele social-culturale noi (inclusiv pe cele în stadii mai mult ori mai puţin avansate), îmbunătăţirile gospodăreşti, am avea în vedere inclusiv proiectele şi v-am ruga să decideţi. Dar, în fapt, avem, acum, în vedere alt aspect al aceleiaşi probleme, între obiectivele noi, un loc de frunte îl ocupă cele destinate micilor sibieni, în Hipodrom doar, sunt două şcoli generale noi, a căror înfăţişare — fie-ne permisă asociaţia — sunt două bijuterii. în Hipodrom există de peste un an o creşă cu 100 de locuri, despre a cărei înfăţişare nu se poate spune decit că-i o reuşită deplină. In Terezian, aşijderi. Şcoală nouă, creşă nouă, de aceeaşi factură. Adică certe reuşite arhitectonice şi funcţionale. Ieri, în acelaşi Hipodrom, copiii au trecut prima dată pragul unui nou edificiu destinat să le găzduiască zbenguiala copilărească dar şi sîrguinţa pe aripile cunoaşterii nemaiauzitelor secrete ale lumii. Un cămin de zi, cu 120 de locuri, o clădire „alcătuită" parcă pe seama fanteziei debordante a celor mici. Lumină multă, spaţii bine orînduite, camere de joacă, bucătărie, dormitoare... Mă rog, tot confortul. 7 educatoare le vor asigura puştanilor şi fetiţelor un program atractiv, în timpul cit părinţii sunt la serviciu. Pe strada Dealului, în localul fostei Şcoli ajutătoare — un nou loc pentru sibienii care au virsta intre... 3 luni şi 3 ani. O creşă încăpătoare în locul altor două, neîncăpătoare, o creşă dispunînd de condiţii optime pentru a fi o creşă model. Şi aceasta, abia amenajată. Iată, aşadar, două cadouri recente, două daruri care se adaugă altora — din Sibiu, din Mediaş, din Cisnădie, din Agnita, din alte locuri — făcute celor mai mici concetăţeni ai noştri. Să le spunem să le folosească bine, să se simtă bine acolo, să le urăm „simţiţi-vă ca acasă!“ şi să le mai spunem să nu uite o clipă cui datorează toate aceste condiţii de viaţă, de învăţătură, de joacă. (V. D.) Succese ale constructorilor sibieni Colectivul de muncă al Şantierului de construcţii industriale din Sibiu a anunţat încă din prima zi a lui noiembrie îndeplinirea planului pe 11 luni. în perioada care a trecut de la începutul anului, constructorii de la această unitate au predat în avans faţă de prevederi un număr de 5 capacităţi de producţie, puse în funcţiune, fiecare, cu mai bine de trei luni înaintea termenelor stabilite, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului să predea beneficiarilor, de asemenea în avans faţă de plan, alte 5 obiective. Potrivit datelor furnizate de inginerul Vasile Vlad, șeful șantierului, colectivul de muncă pe care îl conduce va încheia primul an al acestui cincinal cu o depăşire de 15 milioane lei a planului valoric, ceea ce înseamnă de 2,5 ori mai mult decit prevedeau angajamentele asumate în întrecerea socialistă. La baza acestor succese stă, în primul rînd, creşterea productivităţii muncii, indicator realizat pînă în prezent în proporţie de 120 la sută. Rezultate remarcabile au obţinut în această perioadă şi celelalte unităţi de construcţii din judeţul nostru. Astfel, colectivul Şantierului de construcţii din Copşa Mică a reuşit, prin extinderea mecanizării unor peraţiuni, folosirea în mai mare măsură a prefabricatelor grele, aplicarea unor măsuri vizind mai buna organizare a muncii, să încheie, pe cele II luni ale anului, un bilanţ cu un activ de aproape 1 milion lei producţie globală peste plan. La rîndul ei, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj a realizat, în perioada care a trecut de la începutul anului pînă în prezent, lucrări în valoare de cea 5 milioane lei peste plan. Sporurile de producţie se vor materializa pînă la sfîrşitul anului în 300 de apartamente şi un volum suplimentar de lucrări la o serie de obiective edilitare. Stadiul lucrărilor executate pînă în prezent de constructori creează premisele ca cele trei unităţi specializate din judeţ să realizeze pînă la 31 decembrie lucrări în valoare de aproape 25 milioane lei peste plan, reprezentând mai mult decit dublul angajamentelor anuale. V. F. 2 I li V *N v ■ Antropologul Peruvian Cesar I Vivanco a descoperit în jungla S din sud-estul ţării un trib de in- Idieni necunoscut pînă acum, care N trăieşte încă în epoca de piatră. I Tribul, care aparţine indienilor J „Caupucuris“, este compus din 1 700 de persoane trăind in grupuri I de cite 10—20 familii, în mici co- 4 fibe din lemn. „Caupucuris“ au I pielea brună şi pomeţii proemi- nenţi şi se hrănesc cu manioc cultivat cu ajutorul uneltelor rudimentare din piatră. In rest, alimentaţia lor se mai compune din carne de maimuţă sau păsări şi banane. în portul Offenbach s-a de-I etanșat un incendiu la bordul Stancului petrolier „Meintank-5“, încărcat cu peste 400 000 litri de I ^ benzină specială. In urma explo- I ziei provocate de incendiu, trei persoane și-au pierdut viata, iar în corpul navei s-a produs I spărtură de 10 metri. Pe o rază de 1 km în jurul portului, din cauza exploziei, au fost toate geamurile. ■ Cea mai masivă captură de stupefiante din istoria statului nord-american Ohio a avut loc în ultima zi a lui octombrie în localitatea Toledo unde o echipă specială anti-drog a poliției a izbutit să certiste peste 5 kilograme de heroină pură și circa 2 kilograme de cocaină, evaluate la peste 10 milioane de dolari la bursa ilegală a drogurilor. Captura, combinată cu arestarea a trei persoane, a fost rezultatul unei pînde îndelungate organizate la casa de bagaje a unei gări din localitate, în urma semnalării, unei valize suspecte. ■ Australianul Dennis Wickham, în vîrstă de 26 de ani, a terminat la 1 noiembrie călătoria pe care a făcut-o pe o bicicletă veche de 99 de ani de la Londra la localitatea australiană Brisbane. Traseul, care a totalizat 15 000 de mile, a fost parcurs în 19 luni. Chestionat la sosire asupra costului neobişnuitului turneu, temerarul ciclist s-a mulţumit să afirme că un bilet de avion ar fi revenit mult mai, ieftin! O gospodină londoneză, în virstă de 64 de ani, Marie Prosser, a cîştigat la loterie suma de 251 000 fire sterline (627 000 dolari). „De obicei —, a relatat ea felul în care a „ghicit“ numerele cîștigătoare — joc cifrele datei nașterii. De această dată însă nu am avut ochelarii la tndemînă și am parcurs lista numerelor cu degetul, făcînd, din loc un joc, la înttmpîare, cîte un semn*. s * flX* PE GLOB* TELEX «PE GLOB sparte II V IV IV5 IIs IV V51! »V î s IV ns *