Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)
1971-12-01 / nr. 1174
Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotarît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnicoorganizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie, în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. la una din maşinile de canetat, produse de „Unirea“ Cluj, din secţia»reparaţia ţesătoriei a uzinei „Tîrnava“ Mediaş V Reamenajări la Muzeul de ştiinţe naturale De mai mult timp, Muzeul de ştiinţe naturale din Sibiu este închis pentru renovare. Pentru a da răspuns celor care se întreabă asupra duratei acestei lucrări, la o instituţie culturală de un atare prestigiu, am făcut recent o vizită în „şantierul" muzeului, cunoscînd la faţa locului o activitate care, în afară, se vede nu imediat,, ci într-o viziune de perspectivă, în 1968, au început aici reparaţii capitale şi de modernizare, pentru ca la sfîrşitul lui 1969 întreaga clădire să fie terminată, obţinîndu-se astfel un nou spaţiu util, la demisol. Perioada 1970- 1971 a fost consacrată organizării depozitelor şi a unor expoziţii temporare. Se estimează că, în trimestrul I al anului viitor, se va deschide definitiv expoziţia de bază, care încheie fericit un important capitol renovator în viaţa muzeului. Se va oglindi, aici, o sistematică a lumii animale, însoţită de ilustrări grafice, diapozitive sugerînd mediul, felul de viaţă al animalelor. Acest vast proces de reconsiderare ştiinţifică a patrimoniului a fost însoţit, în paralel, de o activitate de cercetare pe teren, cu scopul studiului teoretic şi al recoltării de animale, în urma eforturilor conjugate ale entuziastului şi laboriosului colectiv ştiinţific de aici, vom asista nu peste mult timp la redeschiderea acestei unităţi muzeale, ceamai mare sub raportul numărului de piese din acest domeniu, din țară. T. P. AV ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DE BIBLIOTECA,, ASTRA" SI B. . .........—PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI-VAI Cerinţă a agriculturii moderne Propaganda şi instruirea profesională, la nivelul exigentelor actuale Studiul individual si învăţămîntul 9 9 agrozootehnic de masă In actuala etapă a dezvoltării sociale progresele se pot obţine numai printr-o cunoaştere profundă a fenomenelor si prin acţionarea hotărîtă a oamenilor în direcţia cerinţelor fundamentale ale societăţii, pentru satisfacerea intr-o măsură cit mai mare a necesităţilor lor spirituale şi materiale. Intrucît principala funcţie internă a statului socialist este organizarea producţiei materiale şi spirituale, consolidarea şi dezvoltarea cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, se înţelege uşor importanţa deosebită a asigurării unor standarde cit mai ridicate în pregătirea complexă profesională a oamenilor muncii. In lumina documentelor de excepţională însemnătate teoretică şi inestimabilă utilitate practică ale plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c., a magistratului exemplu de înţelegere a aplicării creatoare a principiilor fundamentale ale marxism-leninismului la condiţiile concrete ale construirii socialismului în România, care este Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la recenta plenară a C.C. al P.C.R., semnificaţia măsurilor preconizate pentru pregătirea politică şi profesională a oamenilor muncii capătă valenţe noi, întrucît acest amplu program vizează atingerea unor obiective de esenţă ale vieţii spirituale în societatea socialistă multilateral dezvoltată. Bineînţeles, nu se mai pune problema demonstrării utilităţii organizării exemplare a circulaţiei eficiente a informaţiilor la toate nivelele sociale. Experienţa practică a dovedit că în oricare domeniu de activitate — materială sau spirituală — progresul social se realizează NUMAI prin continua pregătire politică şi profesională a oamenilor muncii. Existenţa unei baze unitare de construire a socialismului creează condiţii obiective dezvoltării tuturor sectoarelor activităţii sociale. Deci şi în agricultură sunt premise pentru o continuă instruire politică şi profesională a cooperatorilor, , mecanizatorilor şi specialiştilor, întrucât construirea socialismului a determinat schimbări radicale, modificări structurale şi în modul de înţelegere a rolului efortului constructiv al oamenilor din agricultură, după ce s-au operat vaste transformări în planul material al activităţilor cu caracter agricol. Cum funcţionează aparatura de propagandă şi instruire profesională a lucrătoarelor de pe ogoare, în contextul sporitelor exigenţe ale dezvoltării societăţii noastre? Trebuie să menţionăm că una din formele de bază ale acestei activităţi de mare însemnătate şi responsabilitate socială rămîne studiul individual, munca fiecărui om din agricultură cu sine însuşi pentru ridicarea continuă a pregătirii sale politice şi profesionale. In contextul actual al vieţii sociale, cind radioul, televiziunea, presa, publicaţiile politice şi profesionale, în tiraje de masă, pătrund in toate locurile unde trăiesc şi muncesc oamenii, în condiţiile cind societatea organizează atent şi competent formarea şi informarea oamenilor muncii, studiul individual, ca formă complexă de satisfacere a cerinţelor de ridicare a conştiinţei oamenilor, nu mai poate fi privit ca simplu efort individual, ci capătă valenţele unei activităţi precis conturate pe direcţiile fundamentale obiective ale dezvoltării sociale. „Este superficială şi fondată, pe unele prejudecăţi concepţia conform căreia specialistul ce lucrează la sat este* supus unei inevitabila j5mS*»rî în urmă din punct de vedere profesional, afirmă inginerul Ştefan Secuiu, care lucrează de aproape un deceniu la C.A.P. Bogatu Român, una din unităţile cele mai îndepărtate de centrul judeţean. Aici noi dispunem exact de aceleaşi mijloace de formare şi informare de care dispune orice specialist din Sibiu sau din Bucureşti. Numai că, de multe ori, noi consultăm mai des tratatele de specialitate, pentru că suntem puşi în imposibilitatea de a rezolva problemele complexe ale organizării muncii şi a producţiei dacă nu găsim şi nu aplicăm soluţiile cele mai eficiente. Or, aceste soluţii nu le putem afla dacă nu consultăm cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi practicii agricole. Este drept, intensitatea studiului individual depinde de fiecare dintre noi în parte, dar vrînd, nevrînd, toţi trebuie să ne aplecăm asupra cărţilor, asupra revistelor de specialitate, dacă dorim să fim ceea ce trebuie: constructori activi ai noii societăţi“. Am redat numai părerea specialistului de la Bogatu Român, dar aceasta sintetizează şi opiniile altor specialişti, cum sunt Constantin Ropotă, de la Miercurea Sibiului, Ilie Tărăşan, de la Avrig, Nicolae Ianusievici, de la Armeni, Horia David, de la Simnic, Neculce Sobieski, de la Brateiu şi a altora care activează de mulţi ani în cooperativele agricole, sau Erminiu Nicoară, de la I.A.S. Agnita, Zeno Ilieş, de la I.A.S. Mediaş, Ioan Truţă, de la I.A.S. Apoldu de Sus, Gheorghe Leonte, de la I.A.S. Dumbrăveni ş.a. Desigur, studiul individual nu poate rămîne doar un prerogativ al muncii specialiştilor. Nu puţini sunt mecanizatorii sau cooperatorii care îşi au biblioteca tehnică profesională, mai toţi lucrătorii de pe ogoare apelează zilnic la ziare, reviste de specialitate pentru găsirea răspunsurilor la unele probleme cu care sunt sau au fost confruntaţi în activitatea profesională sau politică. Cit priveşte urmărirea evenimentului politic sau a celui profesional sau actual la televiziune, este cunoscută capacitatea de penetraţie tot mai mare a acestei forme informaţionale în conştiinţa socială, deci şi în mediul rural. Se poate concluziona deci că studiul individual, departe de a rămîne izolat în sfera întîmplătorului şi a accidentalului, capătă în condiţiile moderne atributele plenare ale autoeducaţiei, ceea ce conferă acestei forme de instruire un foc de frunte. Din acest punct de vedere, se cere o mai (Continuare în pag. a TII-s) GH. GRĂDINARU ANUL IV nr. 1174 Miercuri - decembrie 1971 % pagini 30 bani în noul cadru organizatoric, favorabil afirmării şi adîncirii democraţiei Nu e suficient să fie cunoscute sarcinile; este necesar ca ele să fie realizate w www. Conform Legii privind adoptarea planului de dezvoltare economicosocială pe anii 1971—1975, votată de Marea Adunare Naţională, industria uşoară va trebui să-şi organizeze astfel activitatea incit să răspundă în tot mai mare măsură cerinţelor şi exigenţelor sporite ale populaţiei. Este un deziderat de prim ordin, subliniat nu o dată de conducerea noastră de partid şi de stat, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. înfăptuirea lui însă presupune materializarea unui lung şir de măsuri din care nu pot lipsi cele legate de introducerea de noi tehnologii, întărirea sectoarelor de creaţie, a controlului fabricaţiei şi multe altele. Se pune, firesc, întrebarea: în cit timp vor reuşi colectivele de muncă ce-şi desfăşoară activitatea în această ramură să traducă ideea în faptă? Oare sunt ele pregătite şi există posibilitatea ca drumul ce-l au de parcurs să fie cit mai scurt? In dorinţa de a afla răspunsul, ne-am stabilit ca arie a investigaţiilor noastre una din întreprinderile de industrie uşoară din municipiul Sibiu — puternic centru al acestei ramuri, cu vechi tradiţii în acest domeniu. E Este vorba de fabrica de tricotaje „Drapelul roşu“, pornindu-se de la principiul că orice om al muncii este în acelaşi timp proprietarul mijloacelor de producţie şi producător, comitetul oamenilor muncii a căutat să menţină în permanenţă legătură cu salariaţii fabricii, cu întregul colectiv. Există aici o practică sănătoasă, dar nu suficient de bine pusă la punct, în a munci cu oamenii. In primul rînd nu se pierde din vedere necesitatea ca in orice moment, fiecare membru al colectivului de salariaţi al fabricii să cunoască sarcinile care stau în faţa întregii unităţi şi apoi cele ce-i revin lui. „Numai astfel vom reuşi să-i mobilizăm pe toţi la înfăptuirea sarcinilor, obţinînd rezultate superioare de la o perioadă la alta“ , ne spune Silvia Cacoveanu, preşedinta comitetului sindical al fabricii. Şi, intr-adevăr, cifrele oglindesc acest lucru. Este suficient să amintim că pe 11 luni de activitate planul de producţie a fost realizat în proporţie de 102,4, faţă de 100,5 procente cit reprezentau realizările pe aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi aceasta în condiţiile creşterii volumului de producţie, faţă de 1970, cu 17,4 la sută. Din discuţiile purtate cudiverşi salariaţi s-a desprins ideea că nu este suficient numai să fie informaţi asupra celor ce le au de făcut ei, periodic, să li se aducă la cunoştinţă şi realizările. Spunem acest lucru deoarece s-a constatat că deşi de la o lună la alta planul capătă contur, in realitate imense rezerve rămin nevalorificate şi tocmai acolo unde te aştepţi mai puţin. Iată un exemplu: conform unei practici încetăţenite în fabrică, trimestrial, pe baza rezultatelor înregistrate, se declară „secţia evidenţiată". Anul acesta, pe cele trei trimestre ce au trecut, locul fruntaş l-a deţinut, de două ori la rînd, secţia tricotaje IX, condusă de maistrul Gheorghe Moldovan (pe trim. II şi III) şi numai o singură dată secţia tricotaje III (în trim. X). Ceea ce surprinde, însă, este faptul că din cei trei reprezentanţi ai salariaţilor cu are fabrica în comitetul oamenilor muncii — aceştia provenind din diferite sectoare de activitate — nici unul (Continuare în pag. a IlI-a) V. BARBU Cine nu cunoaşte rezultatele bune pe care harnicul colectiv de aici le dobîndeşte an de an în realizarea indicatorilor de plan , atît sub aspect cantitativ, cit, mai ales, calitativ? Şi totuşi, în urma indicaţiilor şi sarcinilor trasate de conducerea de partid şi de stat, comuniştii fabricii, salariaţii ei şi-au dat seama că a răspunde cu promptitudine unei astfel de chemări înseamnă a-ţi îmbunătăţi stilul de muncă, a căuta căi noi, mai eficace, care să permită obţinerea unor rezultate superioare, și cum era firesc. E LA SANTIAGO DE CHILE a avut loc alegerea noii conduceri a Institutului de cultură chilianoromân. In funcţia de preşedinte a fost desemnat cunoscutul pictor chilian, Nemesio Antunez, directorul Muzeului „Bellas Artes“. ■ FURTUNILE violente şi PLOILE TORENŢIALE care s-au abătut in ultimele 24 de ore asupra unor regiuni din Italia au provocat inundarea unor mari suprafeţe agricole. De asemenea, un important număr de ferme agricole au suferit avarii. In regiunile muntoase ale Italiei, circulaţia, a devenit periculoasă, din cauza căderilor masive de zăpada şi a îngheţului. STATELE UNITE NU-ŞI VOR ASUMA NICI UN ANGAJAMENT privind devalorizarea dolarului şi suprimarea suprataxei de 10 la sută, impusă importurilor lor la 15 august a.c., înainte ca preşedintele Nixon să-şi fi încheiat seria de întilniri cu şefii unor state occidentale industrializate, TilEX s-a precizat la Washington. In ajunul deschiderii la Roma a reuniunii monetare a „grupului celor zece“, PE DOUA PORTIUNI ALE AUTOSTRĂZII LONDRA ȘIUTON s-au înregistrat luni, la intervale diferite, ciocniri în lanț a peste 100 de automobile, soldate cu 7 morţi şi 51 de răniţi, dintre care mai mulţi se află în stare gravă. Ciocnirile au fost determinate de vizibilitatea extrem de redusă, din cauza ceţii. UN VIOLENT CUTREMUR DE PAMINT a fost înregistrat luni la Lima, capitala Republicii Peru. Deşi nu au fost înregistrate victime, cutremurul a provocat panică în rîndul populaţiei de pe întreaga coastă peruană a Pacificului şi importante pagube materiale. Numeroase clădiri au suferit degradări. In cercurile, specialiştilor se apreciază că acest seism ar fi o consecinţă a recentelor experienţe nucleare efectuate de către S.U.A. în zona Pacificului. Agenţiile de presă amintesc, cu acest prilej, de puternicul cutremur care s-a produs în Peru, în mai, anul trecut, în urma căruia 60 000 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva sute de mii au rămas fără adăpost. Activitatea productivă intre deziderat şi împlinire Măsurile stabilte de partid privitoare la practica şcolară sunt de o importanţă covîrşitoare pentru perfecţionarea învăţămîntului nostru. Prin aplicarea acestora procesul instructiv-educativ îşi sudează, superior, cele două laturi ale sale, cîştigă esenţial în posibilităţile de cunoaştere a realităţii; teoria şi practica de nivel şcolar se completează şi se verifică reciproc in ambianţa socială a uzinelor, întreprinderii agricole, atelierelor şcolare. încă înainte de începerea anului şcolar, pulsul preocupărilor destinate bunei organizări şi desfăşurări a activităţilor tehnico-productive s-a intensificat, căpătînd, în actualul context al educării socialiste a tuturor oamenilor muncii, sensuri noi, mai adinei. Viaţa şi şcoala contemporană sunt privite în unitatea lor dialectică, şcoala pregăteşte tinerii pentru viaţă, iar viaţa, viaţa socială , pentru şcoală, pentru cunoaşterea teoretică de perspectivă. In realizarea sarcinilor din acest compartiment al procesului instructiveducativ au fost luate, la nivelul Comitetului judeţean de partid, măsuri menite să ducă la promovarea în act a unui învăţămînt tehnico-productiv de calitate, la stimularea funcţională a practicii elevilor. Atelerele-şcoală, obiective de importanţă majoră pentru actuala etapă a învăţămîntului nostru, încep, de pe acum să-şi arate roadele. Vizita întreprinsă în citeva unităţi şcolare din judeţ confirmă afirmaţia de mai sus. Liceul nr. 2 Sibiu dispune de două ateliere — croitorie şi lăcătuşerie dotate,, deocamdată, cu strictul necesar pentru efectuarea corespunzătoare (subliniem: deocamdată, a orelor destinate, prin programă, practicii elevilor. Baza materială — materie primă, maşini şi unelte simple — este asigurată. Cei şase maiştri-instructori îşi pot, aşadar, desfăşura activitatea ce le este încredinţată. Subliniem că întreaga practică efectuată aici este îndreptată spre executarea unor lucrări utile, destinate, in primul rînd, autodotării. Bunăoară, elevele de la croitorie îşi confecţionează halatele necesare activităţii din atelier, modele de croi etc. Băieţii execută scule simple pentru atelierul de lăcătuşerie, cîrnige pentru hărţi şi planşe, instalaţii pentru laboratorul de chimie, o staţie de amplificare şi sonerii necesare şcolii, lămpi forjate etc. In ceea ce priveşte asigurarea bazei materiale, prof. Edda Gross, director al Liceului nr. 2, sublinia că un aport deosebit şi-au adus întreprinderea AMET, care patnmnează acest liceu, şi comitetul de părinţi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre întreprinderea „Libertatea" (al doilea „patron“ al liceului), care a rămas în faza promisiunilor. Ajutorul practic al acesteia nu se vede, pînă acum, sub nici o formă. Relevant este şi faptul că, la acest liceu, maiştri-instructori, organizaţi într-o „catedră de pregătire tehnicoproductivă“, au un plan de muncă structurat pe obiective, din care nu lipseşte pregătirea proprie, metodică şi de specialitate. Mai sesizăm „cooperarea“ între acest liceu şi şcolile generale nr. 1 şi nr. 2, pentru lucrări de tâmplărie şi gospodărie. Prin aceasta se evită unilateralitatea pregătirii practice a elevilor; totodată, baza materială — spaţiu, maşini, unelte — a şcolilor dinmunicipiu este folosită intensiv, prin programări comune. In afara atelierelor şcolare despre care am vorbit, elevii liceului (cl. a X-a generală şi anul III de liceu — fete) efectuează practică direct în producţie, la întreprinderea „Libertatea“ (croitorie şi ţesătorie). O parte din elevele claselor liceale execută, pe lingă lucrări de croitorie, şi obiecte de artizanat (cusături, casete ornamentate etc.) ce urmează a fi valorificate. O situaţie mai mult decit satisfăcătoare am găsit la Şcoala generală nr. 2 Sibiu. Prof. Matei Möss, directorul şcolii, se declară, pentru început, mulţumit de felul cum lucrează cele două ateliere — de lăcătuşerie şi gospodărie — unde cei 249 elevi prestează orele de practică., „Un mare ajutor, — ne spune dînsul — primim din partea comitetului de părinţi şi a întreprinderilor ce ne patronează, AMET şi Uzina mecanică. Preconizăm un contract permanent,prin Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, privind valorificarea produselor noastre de atelier — lucrări în metal, obiecte da uz casnic etc. Ceea ce se realizează la orele de gospodărie — complete, prăjituri — valorificăm prin vînzare elevilor lrm pauzele dintre ore. Cubanii obţinuţi procurăm, pentru acelaşi atelier, —gospodărie, materie primă (făină, zahăr, ulei, unt etc.)“. Pentru a ne completa imaginea asupra posibilităţilor atelierelor şcoală amintim faptul că la Şcoala generală nr. 2 au fost confecţionate şase costume naţionale româneşti care sunt folosite de către echipa de dansuri a şcolii. Importanţă şi mai mare credem că are un alt aspect: practica productivă efectuată direct în întreprinderi. O grupă de fete de la această şcoală lucrează, acum în al doilea an, sub îndrumarea ing. Ioan Gojineţchi, la întreprinderea „Flamura roşie“ Sibiu.Parte dintre acestea sunt în prag de a se decide ca, după terminarea şcolii, să se angajeze aici. E nevoie oare să mai insistăm, după ce am amintit aceste lucruri, asupra valenţelor instructiv-educative ale practicii şcolare productive? ! Demne de scos în relef, pentru sugestiile pe care Ie implică, sint unele aspecte întâlnite la Şcoala generală nr. 4 Mediaş. Şcoala dispune de un atelier de lăcătuşerie avind 10 bancuri cu 15 menghine, o maşină electrică de găurit, o forjă, un polizor, scule şi, în perspectivă, un strung şi un aparat de sudură (de la „Fabrica de şuruburi“, care patronează şcoala). Sprijin, cu scule, aparatură pentru laboratorul de chimie (care va lua fiinţă), materiale şi materii prime (Continuare în pag. a III-a) TRAIAN SUCIU Dispunînd de utilaje moderne, elevii Şcolii profesionale din cadrul Grupului şcolar al M.I.U. realizează zi de zi produse de o calitate apreciabilă. Aici poposesc adesea „curioşii“ de la şcolile generale ajunşi în pragul alegerii unei profesiuni şi pleacă entuziasmaţi Foto: HORST BUCH FERNER