Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-04 / nr. 1201

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN umili I l"f H.fc'' iri îmi TiHW*”—"—1" in'JwmnE^s.m-a'BHMWBasaBWWMMEaMMMWMBWBgiBWMBHermia»« VWiW.V.'W/'AV.Vi*«VW»W‘^W"i(V‘«*V ' t Clipa cea dintîi La hotarul dintre ani, clipa dinții și-a croit drum ca un flu­ture îmbătat de sbor jucăuş. In rubiniul licorilor scurse din soarele darnicului an ce s-a dus, ochi de femei şi de bărbaţi ti­neri, de-o tinereţe nevămuită, şi-au privit chipul, s-au privit şi, de drag mult, au murmurat faustic: „Opreşte-te clipă, că eşti atîta de, frumoasă“ ... In lumina miilor de volţi strinşi intre ramele televizoare­lor, un bărbat cunoscut, Bărba­tul dinţii al Ţării, ne-a spus: Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii in activitatea socială şi in viaţa personală! Multă sănătate şi fericire! Ce-a fost, oare, primul gînd al nostru, al celor ce-am urmat in istoric lui Ştefan, lui Mihai, lui Tudor, lui Bălc­escu? La ce s-a gîndit fratele nostru oţelarul, prietenul nostru meca­nicul unui tren care brăzda ţara legînd oraşe şi comune, telefo­nista ale cărei căşti stringeau din eter nenumăratele fire ale co­municărilor? La ce anume or fi gîndit ei, şi alţii care, asemeni lor, au primit clipa aceea cu semn de veghe?­­ Dar noi, ceilalţi, cei care, intre prieteni şi dragi, am ridicat pa­harul pentru tradiţionale urări in numele omeniei care ne lea­gă? Uşor mi-ar­­fi să idei din­­tr-un noian de gînduri este unul pe care să-l atribui lui, celuilalt, ţie, vouă. Sînt, însă, gînduri care­ ne privesc şi ne adună în această minunată comuniune a anilor de­ tinăr prestigiu al patriei; sínt, insă, gînduri cărora le dăltuim distincţia prin opera ce-o făurim noi cei de azi, în numele nostru şi al viitorului. Al unui viitor care ne priveşte, din a cărui che­mare ştim să facem stindard şi flamură. Clipa dintîi a noului an am trăit-o cu intensitatea pe ca­re ne-o pot dărui doar credinţa adincă, convingerea, mindria de a fi noi cei de acum şi noi cei de aici. S-a spus: in salba anilor de socialistă fervoare, cel trecut, intîiul pe răbojul unui nou CIN­CINAL, a fost primul din seria de stirpe aleasă a anilor-vectori cu sens: socialismul ,multilateral. „An bun“ — am spus privind holdele doldora; An bun am zis, privind noile forme ale prezenţei industriale. An buni — spunem, gîndind la locul de cinste pe ca­re plaiurile Mioriţei îl au rezer­vat între naţiunile lumii. An bun — am spus, ştiind, cit de multe ne-au umplut­­ inima. Şi, cit de frumoase ... Aşa ne-a prins clipa primă, ca­re-a filfiit doar şi s-a stins în istoria nouă, adăugîndu-se, pică­tură, în oceanul bucuriei unui­ popor sigur de­ credinţele şi de hotărîrile sale comuniste. Oare, dacă am adăuga, una lingă alta, 20 de milioane de bucurii, două­zeci de­ milioane de dorinţi, două­zeci de milioane de certitudini, atunci, atunci cum ar arăta clipa dinţii a lui ’72, clipa care le-a iscat? Noi cei de­ aici, noi cei de a­­­cum vrem! Ştim exact că vrem, ştim exact că dorinţele sunt rea­lizabile, ştim exact încotro ne-n­­dreptăm, ştim exact cum vom a­­junge şi cum vom arăta! Vom face din tine, 1972, vom face din tine, cel a cărui primă clipă încercăm s-o alăsurăm, vadul certitudinilor noastre. Şi, prima certitudine a zborului de azi se cheamă simplu: partid. De aceea şi nu de altceva, noi, cei 20 de milioane i-am spus Anului Nou: bine ai venit! Clipă, tu cea mai­ tinără, clipă a tine­reţii noi, nou dimensionate de planurile mari ale anilor pe care vrem să-i parcurgem victorios iţi spunem că ne-ai găsit pregătiţi pentru zborul înalt. Bine, amplu, integral pregătiţi. VICTOR DOMŞA Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU) ş­i rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul­­Inului Ion Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai României socialiste, A devenit o tradiţie ca de Anul Nou să tre­cem în revistă munca pe care am desfăşurat-o, cu roadele şi bucuriile ei, împlinirile şi nea­junsurile din anul încheiat şi, totodată, să scrutăm viitorul cu hotărîrea de a trăi şi munci şi mai bine, de a da viaţă altor şi altor năzuinţe de progres şi prosperitate. Anul pe care îl vom încheia peste cîteva mi­nute va răm­ine în istoria patriei ca anul în care am intrat într-o nouă etapă a revoluţiei noastre economico-sociale — etapa făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Prevederile pri­mului an al cincinalului 1971—1975 au fost în­deplinite şi depăşite. Producţia industrială a con­tinuat să se dezvolte în ritm înalt, cunoscînd o puternică diversificare şi modernizare. Agricul­tura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă de cereale din istoria ţării. Au fost luate noi măsuri pentru dezvoltarea învăţămin­­tului, ştiinţei şi culturii , factori de seamă ai făuririi noii civilizaţii socialiste în România. Dez­voltarea ascendentă a economiei noastre se re­flectă sintetic în creşterea venitului naţional — care in acest an este cu circa 12 la sută mai mare decit în 1970 — ceea ce a permis trecerea la realizarea hotărîrilor Congresului al X-lea privind ridicarea nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Anul care a trecut s-a caracterizat printr-o intensă şi multilaterală activitate de perfecţio­nare a relaţiilor socialiste de producţie, a orga­nizării societăţii. S-a amplificat şi s-a îmbună­tăţit cadrul instituţional care permite participa­rea tot mai activă a maselor de muncitori, ţă­rani şi intelectuali la conducerea întreprinde­rilor şi instituţiilor, a întregii ţări. A fost adop­tat un şir de noi legi menite să reglementeze mai bine normele de bază ale activităţii econo­mice şi sociale, drepturile şi îndatoririle oame­n-ii-U »* id-c .’ . -. *• Li -? - %‚•*■ .If. A ¦/w* ‚j' proprietari ai mijloacelor de producţie, de mem­bri ai societăţii socialiste, să întărească ordinea şi legalitatea în întreaga noastră viaţă publică. Programul adoptat de plenara din 3—5 noiem­brie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cunoaşterii şi îm­bunătăţirii educaţiei socialiste a maselor, for­mării omului nou, afirmării eticii şi echităţii so­cialiste în întreaga viaţă socială, deschizind o perspectivă largă de participare tot mai activă, conştientă, a întregului popor la făurirea pro­priei sale istorii, a destinului său luminos. Marile succese obţinute in realizarea grandio­sului program elaborat de Congresul al X-lea constituie o noua confirmare a justeţei politicii creatoare marxist-leniniste a Partidului Comunist Român — al cărui semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor — a consecvenţei şi capacităţii cu care el îşi înde­plineşte rolul de forţă politică conducătoare a societăţii, a tuturor domeniilor activităţii econo­mice şi sociale. Aceste realizări sunt rodul mun­cii pline de eroism şi abnegaţie a clasei munci­toare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care traduc în viaţă cu fermitate politica parti­dului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale întregii naţiuni. Acum, la sfirşitul unui nou an de avintată construcţie economică şi socială, care a ridicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez, in numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, cele mai calde felicitări cetăţeni­lor Republicii Socialiste România. Intrăm în noul an cu un program precis con­turat, care deschide orizonturi largi de muncă de creaţie, de noi şi mari înfăptuiri pe calea dezvoltării economice, sociale şi culturale a României, pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale tuturor celor ce muncesc. Planul pe 1972 prevede continuarea ln ritm înalt a industrializării, diversificarea şi mo­dernizarea şi mai accentuată a producţiei, creş­terea eficienţei economice, ridicarea calităţii pro­duselor şi sporirea productivităţii muncii. Se pre­vede, de asemenea, întărirea bazei tehnico-mate­­riale a agriculturii, îmbunătăţirea organizării mun­cii în vederea dezvoltării intensive a producţiei, în special a zootehniei. Va trebui să se intensifice participarea activă a oamenilor muncii în gospo­dărirea avutului socialist, la conducerea unităţi­lor economice şi a instituţiilor, la efortul pentru întărirea ordinii şi disciplinei in producţie. Va continua dezvoltarea ascendentă, pe toate planu­rile a orînduirii noastre, se vor perfecţiona pla­nificarea şi conducerea vieţii sociale, se vor a­­firma tot mai puternic principiile socialismului în întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale ale maselor. Realizarea planului in anul care vine­­­a avea un rol hotărîtor pentru înfăptuirea a suc­ces a întregului cincinal. îndeplinirea prevede­rilor sale cere din partea noastră, a tuturor, e­­forturî sporite, o înaltă conştiinţă revoluţionară, patriotică, un profund spirit de răspundere in realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia in postul, in locul de muncă pe care ni l-a încre­dinţat partidul, societatea. Dispunem de toate condiţiile necesare pentru a obţine in anul ce vine noi şi importante progrese în toate dome­niile de activitate. Sunt pe deplin convins că bravul nostru popor, sub conducerea încercata a partidului comunist, va merge neabătut înainte, va face ca anul 1972 să inscrie in cronica con­temporană a României noi şi mari victorii pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dragi tovarăşi, In anul 1971 s-au produs noi şi profunde schimbări în viaţa internaţională, in raportul de forţe mondial. Politica imperialistă de forţă şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor popoare a suferit noi eşecuri. S-a afirmat cu tot mai m­ultă putere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor bogăţii naţionale, pe ro­dul muncii lor, de a-şi asigura dezvoltarea de sine stătătoare pe calea progresului material şi social. Anul care a trecut a adus noi confirmări jus­teţei politicii marxist-leniniste promovate de partidul şi statul nostru pe arena internaţională, a înregistrat o nouă şi puternică afirmare a României în lupta pentru progres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate me­ridianele globului. S-au dezvoltat şi adincit colaborarea multilate­rală şi prietenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a întărit solidaritatea internaţională a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-au intensificat contactele, schimburile şi con­vorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţională, ai forţelor politice democratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lumii, fără deosebire de orinduire socială, a con­lucrării sale cu toate statele şi popoarele iubitoare de pace in efortul general pentru destindere, pentru însănătoşirea vieţii internaţionale. Am pornit şi pornim neabătut în politica noastră externă de la premisa că cerinţa actuală vitală, fundamen­tală, a tuturor popoarelor, condiţia esenţială de care depinde salvgardarea păcii pe pămînt este respectarea neştirbită a independenţei şi suvera­nităţii naţionale a tuturor popoarelor, a dreptu­lui lor de a trăi liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respectarea egalităţii depline între naţiuni şi neamestecul in treburile interne, eli­minarea totală din relaţiile interstatale a folo­sirii forţei şi a ameninţării cu forţa. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie i» mnor ’••dlaţi* colaborare şi pace in întreaga lume*. Concluzia de bază care se desprinde şi la acest început de an este necesitatea intensificării efor­turilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi impune principiile drep­tului şi legalităţii internaţionale, creşterea răs­punderii maselor largi populare, a tuturor for­ţelor politice progresiste, a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite şi a celorlalte organisme internaţio­nale în promovarea unei politici de colaborare şi pace între popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor st­atelor este stingerea focarelor de război, lichidarea con­flictelor, a factorilor de încordare şi animozitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite îm­potriva popoarelor din Indochina; popoarele viet­namez, cambodgian şi laoţian, să fie lăsate să-şi hotărască singure destinul! Să se lichideze con­flictul din Orientul Apropiat pe baza re­zoluţiei Consiliului de Securitate din 1967! Mai mult ca oricind este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluţioneze pe cale politică, paşnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul! Un obiectiv de seamă căruia ii vom consacra şi în viitor efortul nostru este înfăptuirea dezar­mării, eliberarea omenirii de coşmarul unui răz­boi termonuclear, reducerea uriaşelor cheltuieli militare. Trăind in Europa şi având încă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central in politica sa internaţională înfăp­tuirii securităţii europene, organizării unei con­ferinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică intre toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenţie permanentă dezvoltării cola­borării fructuoase intre toate ţările din Balcani, transformării acestei regiuni intr-o zonă a păcii şi cooperării paşnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării şi păcii in Europa, punindu-se bazele instaurării trainice a secu­rităţii pe continentul nostru! Desigur, destinderea internaţională, dezvolta­rea nestingherită a colaborării intre popoare ne­cesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar suntem convinşi că forţele sociale şi politice anti­­imperialiste, de o amploare fără precedent in istorie, pot împiedica politica imperialistă de agresiune şi dictat, pot asigura înfăptuirea aspi­raţiilor de pace şi progres ale umanităţii. Româ­nia, partidul şi guvernul nostru sunt ferm hotă­­rite să desfăşoare şi în anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unităţii ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a for­ţelor antiimperialiste, să-şi aducă contribuţia la cauza colaborării, progresului şi păcii în lume. Stimaţi tovarăşi şi concetăţeni, Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an. începem anul nou cu de­plină încredere în forţele creatoare ale poporului nostru, in­capacitatea lui de a ridica, sub condu­cerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptind unite, po­poarele vor şti să-şi apere existenţa, să salvgar­deze pacea şi securitatea internaţională, să cre­eze condiţiile pentru făurirea unei lumi mai bu­ne, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea şi fericirea poporului român! Pentru pace şi colaborare internaţională! Toastez pentru împlinirea celor mai nobile nă­zuinţe ale fiecăruia dintre dumneavoastră! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii în activitatea socială şi in viaţa per­sonală! , ' Multă sănătate şi fericire! ~~ La mulţi ani, dragi prieteni şi tovarăşi! ANUL V nr. 1201 Marti 4 ianuarie 1972 4 pagini 30 Bani In numărul • Edilii judeţului nostru vă prezintă: Unele obiective ale acestui an • Retrospectivă culturală sibiană • Un veritabil program de acţiune şi transformare a comunelor In pag. X­III-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ • Programul TV In pag. a IV-a Tinerii au ridicat paharul roastind pentru certitudinile vîrstei lor la Sibiu . Timpul işi scutura aripa împing­ind poate prea repede aţele, ceasornice­lor pina aproape de clipa mult aş­teptată — clipa de cumpănă a ani­lor, clipa pe care o dorim şi o cin­stim deopotrivă, ca pe ceva ce ne aparţine... Privesc în jur prin pocalul cu ru­biniu. Mii şi mii de luminiţe şi raze policrome imaginează figurile ce se mişcă şi se agită... Miros mult de cetină, baloane ş­n lampioane colo­rate, serpentine, şi podoabe de iarna ■Si o mare, o mare ireală de ghir­lande încheagă într-un tablou imagi­nea clipei de ajun .,, Asociem imaginile ce dansează în ritmul caruselului sărbătoresc, al ve­seliei, bucuriei şi voioşiei tinereşti şi nu uit unde mă aflu: la Revelio­nul tineretului organizat de Comite­tul municipal Sibiu al U.T.C. pentru cei care au făcut dovada entuzias­mului faptelor lor în anul de la care In această noapte ne luăm „rămas bun". Pentru cei care, prin vîrsta lor, conferă momentului sărbătoresc un plus de farmec tineresc, cadrul bo­gat al programului şi al atracţiilor (n-au lipsit tombola „norocoşilor" cu... purcelul de lapte, concursul epigramiştilor, cărora li s-au împăr­ţit „buchete" ele... Tîrnave, progra­mul orchestrelor şi soliştilor de mu­zică populară şi uşoara din Ansam­blul tineretului, „surprizele" şi bine­înţeles dansul) au făcut dovada in­geniozităţii şi fanteziei gazdelor. I-ar a­u urmărit pe­ cei 150 de tineri adunaţi într-un mănunchi incandes­cent de bucurie şi voie bună, cum toastează sub ploaia de canfeti pen­tru anul bun care a trecut şi pentru „noul născut*... l-am urmărit în rit­mul ameţitor al melodiilor de dans, în clipa de urare şi cinstire a tradi­ţiei de a primi cu optimism, îmbră­cat in haină de sărbătoare, momen­tul prim al viitorului... I-am urmă­rit pe tinerii de la „Independenţa" sau U.P.A.S., „Republica" sau I.C.M.J., Poligrafie sau I.R.E.S., F.P.C.C. sau „Steaua roşie* cum i­şi împărtăşesc Visurile şi dorinţele de azi şi de mîine şi am îndrăznit să întreb: — Ce înseamnă pentru tine, Aurel Micu, ultima noapte a lui ’71? — Bucuria reîntoarcerii în mijlo­cul colectivului în care am lucrat, la Fabrica de produse de conserve şi carne, după o absenţă de un an, timp in care mi-am satisfăcut servi­ciul militar, şi satisfacţia de a pe­trece ultima noapte a anului îm­preună cu colegii de generaţie. — Pentru ce ridici paharul, Maria Ţopa? — Pentru toate gândurile de bine şi frumos, de bun şi măreţ pe care le doresc a le împlini în anul care vune în tot ceea ce mi-am propus să realizez. . — Garea a fost clipa cea mai feri­cită din 71, Cornel Roman? — Momentul cînd am fost promo­vat în muncă și mi s-a încredințat, de către conducerea uzinei „Inde­pendența", sarcina de a mă ocupa de profesionalizarea ucenicilor. Aju­­tîndu-i pe ei să devină buni munci­tori, ma ajut să rămîn printre ei me­reu tinăr... ... Gînduri de viitor, dorinţe ce se aşteaptă împlinite, visuri pe care ni le-au împărtăşit şi maiştrii Ilie Basa­­rabă şi Viorel Opreanu de la „Inde­pendenţa". Iosif Başla de la U.P.A.S., profesoara Carmen Ghişoiu, studen­tul Viorel Pescaru­, familia Gilu Moise, gînduri pe care le simţeau fiecare din cei prezenţi în noaptea albă — deşi fără zăpadă — cînd doream să ne simţim cu toţii mai buni, mai puternici şi mai tineri... Şi răspunzând parcă gîndurilor lor, cei 9 urători cu Pluguşorul sunau din zurgălăi pentru: „Cei zeci de mii de tineri buni, Cuminţi şi harnici, inimoşi Crescuţi în anii luminoşi Ai socialismului senin Tineri cu care ne mlndrim. De aceea pentru ei Chiar dacă-s nămeţii grei Cu pluguşorul să oprim îşi mult succes să le dorim Să ne trăiască măi, hai. . hăi.. .* La Mediaş la răscrucea dintre doi ani — „bă­­trînul" 71' și nou-născutul 72 — ne (Continuare în pag. a 11-a) cornelia Kloos S. EMANOIL IinfiiMiinHMMmfHunmHHMmtnwwM»«»! Oameni la datorie Í Deşi în majoritatea cartierelor­­ Mediaşului, în zonele industriale,­­ specificul zgomot al uzinelor şi fa­­i­bricilor a încetat, în cartierul sti­­­­clarilor, la Fabrica de geamuri, I acesta era intpns, ca de obicei. La ■ ora cînd în faţa meselor îmbelşu­gate se ridica paharul în cinstea lui 72, am găsit oameni care au intîmpinat noul an la locurile lor de muncă. In faţa cuptoarelor de topit sticlă, la maşinile de tras­e geam, la complexul de amestec, ■ observatorii, trăgătorii, tăietorii,­­ rupătorii se aflau la datorie, ve- J ghind ca pragul peste ani sa în­­£ semne un pas înainte spre înde­• plinirea sarcinilor de producţie.­­ împreună cu Aurel Moraru, de­­ serviciu pe fabrică din partea co­­- mitetului oamenilor muncii, par­ii curgem secţiile fabricii. Ne oprim : la uzina doi, unde maistrul de • schimb, Iosif Tamas, raportează că­­ toţi oamenii din schimbul respec­■ tiv se află la datorie. Privim cup­­î torul care mistuie nesăţios pasta­­ de sticlă în timp ce Simion Her- I­mann, şef de echipa şi Iosif Or- S­tan, observator, îl supravegheau­­ atenţi. Se pregătea prima şarjă a­­ noului an, primii metri de geam 5 tras. Erau prezenţi Teodor Jurastru, Ş ajutor de şef de echipă, tăietorii I loan Avram, loan Oroianu, rupă- I tori! loan Găban, Cornel Rusu şi î lacob Teglaş. La uzina unu, de I tras geam, am găsit aceeaşi am­­os- I ferâ specifică producţiei. Maistrul­­ Vasile Cristea măsura temperatura S cuptorului. £ Totul este Sin ordine — ne £ spune el. Cuptorul funcţionează I normal, iar fiecare om sr află la î Ielul lui de munci,­­n­u cn prim« js protiiii^iC4 dai iTouj an i-ri i . ■ d­e I calitate şi să dăm, din primele ore , o producţie suplimentară. î Aceleaşi sentimente le-am înt.il­­jj nit şi la observatorul Mihai l’aifi,­­ la tăietorul Crucea îi Bîrsan, la ru­­î păturii Mihai Szombati, Petru Pos­­­teoc şi la ceilalţi.­­ Este firesc ca aceşti oameni, î care în timp ce colegii lor se aflau­­ în mijlocul rudelor, al prietenilor,­­ închinînd paharul pentru succese , şi mai bune un nou­ an, să se­­ achite cu cinste de datoria lor. La ■ terminarea schimbului, dimineaţa,­­ la ora 7, cînd unii se întorceau de­­ la Revelion, ei s-au întors acasă , în mijlocul familiilor cu satisfacţia » datoriei împlinite. Schimbul con­­­­dus de maistrul Iosif Tamaș a dat­­ peste plan, în prima noapte a nou- S lui an. 348 m p geam bază, iar cel £ de la urm­a unu — 495 m­p. Sunt £ primele succese ale noului ani, pe £ care ni-1 dorim bogat în realiză.-..' • Alături, în același cartier, ta «ia- S temitate, oameni în halate albe — « medicul de gardă Aurel Mod­ura,­­ asistenta Ecaterina Kerteş şi moaşa I Stana Nedelea se aflau si. ei la­­ datorie. La ora 0.45 a venit pe­­ lume primul născut al anului, ■ Adrian, în greutate de 3,4uo kg. | I La cîteva ore avea să privească j : lumina zilei, să­ respire aerul i ; proaspăt al vieţii noastre noi, cel j £ de-al doilea născut, tot un băiat, j £ Cristian. j î Oamenii despre care am vorbit, j pe care i-am intilnit in noaptea de j Revelion la datorie, fie în fabrică, ] , fie de veghe vieţii, sunt oameni ai j S zilelor noastre, pentru care simţul­­ £ datoriei este mai presus de orice: j ( IC. SANDI £ImmiHiliflHiiH MM)»»«« (I

Next