Tribuna Sibiului, februarie 1972 (Anul 5, nr. 1225-1249)

1972-02-01 / nr. 1225

▼ ó. Luna SBB carpi­­ Ici Sald i " La 1 februarie, în întreaga ţară, u 1 va fi inaugurată cea de-a XIl-a e-* *iniţie a tradiţionalei manifestării Coulturai-educaitive de masă „Luna a * cărţii la sate“. Organizată de Con­. 2 stilul Culturii şi Educaţiei Socia- a şi Educaţiei liste, în colaborare cu Uniunea Centrală a Cooperativelor de Con­sum, actuala ediţie capătă o i­a­ou iii, cj..cu»u.iu ciuu.yi.c uaipata l­­uu*k J portantă şi o semnificaţie deose-l­­bită. Ea se desfăşoară sub semnul S 5 însufleţitoarei chemări lansate de I I către U.N.E.S.C.O. — „cărţi pen-' Siru toţi“, ca urmare a declarării | l anului 1972 ca „an al cărţii“. N . Avînd ca îndreptar preţioasele | I obiective­ ale Plenarei C.C. al s » P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, $ I manifestările organizate cu acest \ S prilej vor urmări ridicarea nive-| I lului general de cunoştinţe al oa-* x meni­lor muncii de la sate, educa- k |rea ţărănimii muncitoare, in spe-* Sciial a tineretului, în spiritul dra-1 tgosteî faţă de muncă, fată dej S patria socialistă, al prieteniei cu| Itoate popoarele iubitoare de pace.* V Intre obiectivele urmărite se i I înscriu: creşterea volumului dej J cărţi difuzate, îndeosebi a litera- w I turii social-politice, prin atrage- J * rea spre lectură a noi categorii I kde cititori; intensificarea popu-* “larizării și difuzării literaturii aA­­gricole, in primul rînd a literatu­ l jj rii care tratează direct problemele' k legate de creşterea producţiei a-1 Agricole, de dezvoltarea şi consoli-' k darea economică a cooperativelor t * agricole; răspîndirea largă a crea-' Miei originale din domeniul lite- fraturii beletristice, mijlocirea unor \ i contacte directe intre autori, edl-) Itorî și .cititori, pentru g, mai n­entăs­ecunoaştere a problemelor'"actualei I din viaţa satelor noastre, atrage-* Srea intelectualităţii satelor, în pri-k ţinui tind a cadrelor didactice, ia* Vpopularizarea cuvîntului scris, ini ^contextul acţiunilor cu caracter* s cultural-educativ de masă din pe-k jjrioada de iarnă; îmbunătăţirea şi* S lărgirea formelor şi metodelor dek k difuzare a cărţii la sate etc. * Manifestările din cadrul „lunii' I --------- m. ---------------­Decada literaturii contemporane",2­021—29 februarie „Zilele cărţii! Jj agricole“. ' k In vederea realizării obiectivelor I J amintite, la nivelul judeţului a' k fost' constituită o comisie de or-o rganizare, alcătuită din reprezen-' J tanţi ai Comitetului judeţean pen-| lt.ru cultură şi educaţie socialistă,' S Uniunii judeţene a cooperativelor­ I de consum, Inspectoratului şcolar S 'judeţean, Comitetului judeţean aij­ IU.T.C., Consiliului judeţean als s organizaţiei pionierilor, Uniunii k I judeţene a cooperativelor agri-s scole de producţie şi ai Comitetu- k IIui judeţean al femeilor. Comisia* sde organizare, sub îndrumarea di-|­irectă a Comitetului județean de* spartid,­a întocmit din timp un|­i plan concret de măsuri cuprinzind* * sarcinile ce revin instituțiilor, or-| (Continuare în pag. a 11­ al N ION ALBU, I inspector la Comitetul jude-­ ţean pentru cultură și educa-* ție socialistă * * PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UXTTTVă ! mmmmmmemwnMssmammmmmmmmeammmmMassmmmmmmmamMmamMmMmmmmmmMmm In acțiunea de rafionalizare a consumurilor de combustibil şi energie Au fost stabilite măsuri concrete, eficiente. Ne putem însă opri doar la Revenim astăzi asupra unui aspect abordat recent in ziarul nostru, in contextul unor documente de mare însemnătate care îi certifică importanţa: GOSPODĂRIREA COMBUSTIBILILOR ŞI­­ENERGIEI. Preo­cupările sporadice, inconsistente ce s-au manifestat o bună bucată de vreme in numeroase unităţi economice au facilitat o risipă nejustifi­­cată la acest capitol. Pierderile se înregistrau de obicei (dacă se înre­gistrau!) cu o vădită indiferenţă. Recenta Hotărîre a Comitetului Exe­cutiv al C.C al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea activităţii în indus­tria energiei electrice şi termice, la care se adaugă Hotărirea Consi­liului de Miniştri nr. 393/1971 vin să reglementeze o situaţie intole­rabilă sub raportul eforturilor crescânde depuse de economia noastră pentru sporirea­­eficienţei întregii activităţi. în contextul acestor docu­mente, întreprinderile au adoptat planuri de măsuri de o mare com­plexitate, menite să asigure gospodărirea judicioasă a combustibililor şi energiei în fincţie* sector de producţie, la orice loc de muncă. Cum s-a demarat în materializarea acestor măsuri? Sunt create toate con­­diţiile?...pentru propulsarea lor de pe orbita „bunelor intenţii" pe cea a unor soluţii concrete, operative, cu maximum de randament? Iată întrebări care în etapa actuală îşi află un joc justificat. Am căutat cîteva răspunsuri de-a lungul unor investigaţii la care şi-a dat un larg concurs inginerul Sorin Dicu de la inspecţia teritorială pentru combustibili şi energie. Este evident că pentru realizarea unor progrese palpabile în domeniul economisirii combustibililor şi ener­giei, măsurilor preconizate de între­prinderea respectivă trebuie să li se adauge şi o reală solicitudine din partea forurilor tutelare, capabilă să creeze o ambianţă fertilă realizării obiectivelor proprii. Iată un caz concludent din acest punct de vedere: la Fabrica de pre­parate și conserve din carne Sibiu se pierd anual circa 1 400 l­e­i, da­torită randamentelor scăzute ale ca­banelor de încălzire. în zona res­pectivă, mai precis la unitatea II a fabricii „4 Noiembrie", s-a construit o centrală termică de mare putere, care, în perspectivă, va deveni o importantă centrală termică de­ zonă. F.P.C­. Sibiu, împreună cu C.E.I.L. Sibiu (aceasta din urmă, beneficiară și ea a centralei), au făcut demer­suri „pentru racordarea la centrala de zonă, expediind la 17X11971 adresa cu numărul 11358 către I.C.P.I.L. Brașov prin care se pre­cizează necesarul de energie ter­­­­mică, urmind ca ulterior I.C.P.I.L.-ul să comunice I.P.I.L. București ele­mentele necesare întocmirii proiec­tului de extindere a centralei amin­tite. Trecînd peste „meandrele" ex­trem de complicate ce s-au străbă­tut pentru obţinerea documentaţiei tehnice necesare, trecînd chiar peste Întârzierea cu care s-au făcut­­ de­mersurile respective deşi soluţia ra­cordării la centrala termică de zonă era cunoscută de circa 2 ani, ne vom mulţumi să subliniem elemen­tul cel mai important în final: fap­tul că pină în prezent nu este asi­gurată finanţarea lucrării pe 1972, şansele­ în continuare rămînînd mi­nime. Ce soluţie îi mai rămîne fa­bricii sibien­e? Să lucreze în continu­are cu pierderi foarte mari, explica­bile la o instalaţie cu un randament sub 60 la sută, în vreme ce centrala de zonă ar putea asigura randa­mente de circa 90 la sută; să-şi su­prasolicite la maximum centrala pro­prie (in ciuda faptului că perioada de amortisment pentru cazane este de 25 de ani, după numai 12 ani ele au fost supuse la două reparaţii ca­pitale şi nu mai prezintă un grad mulţumitor de siguranţă), în con­textul unor sarcini de producţie mereu sporite. Ne-am continuat investigaţiile la centrala termică de zonă, unde am (Continuare in pag. a 111-a) EMIL DAVID Oră de lucrări practice în atelierul de lăcătuşerie al Şcolii generale nr. 1 din Sibiu Foto: HORST BUCHFELNER In cinstea aniversării semicentenarului U.T.C. „Ziua activului U.T.C. din comerţ şi cooperaţie“ Din actualitatea U.T.C. se poate uşor concluziona că tot ceea ce se întreprinde vizează îmbogăţirea pa­letei de manifestări, creionarea u­­nui sens lucrativ acţiunilor dedi­cate sărbătoririi măreţei aniversări: 50 de ani de existenţă, de lupte şi muncă ale organizaţiei revoluţio­nare a tineretului. Am da un exemplu, între atâtea altele, care ne susţin constatarea: „Ziua activului U.T.C. din comerţ şi cooperaţie“ organizată la Sibiu. O primă concluzie: manifestarea ca şi altele, a beneficiat de avan­tajele unei ancorări în necesităţile actuale ale acestui domeniu de muncă a tinerilor,­ precum şi de o diversificare tematică aptă a pola­riza interesul pozitiv cel mai larg. Un montaj audio-vizual a pre­zentat „Momente din istoria semi­­centenară a Uniunii Tineretului Comunist“, după care a urmat un simpozion axat pe sarcinile ce re­vin unităţilor economice din co­merţ şi cooperaţie ale judeţului nostru în anul curent şi d­in strînsă corelaţie — profilul moral cetăţenesc al tînărului lucrător din unităţile de deservire a populaţiei. In faţa tinerilor prezenţi au luat cuvintul: C. Boieria, directorul­ Di­recţiei comerciale a judeţului Si­biu, N­. Cosma, directorul coordo­nator al IJECOOP, I. Bencheş, vicepreşedinte al R. To­dea, inspector-şef adjunct la In­spectoratul miliţiei­­judeţului şi N. Petrovici, şeful sectorului poli­tic-ideologic la Comitetul judeţean al U.T.C., dezvăluind aspecte, de­ziderate şi împrejurări care se referă la educaţia tinerilor lucră­tori din comerţ în spiritul înalte­lor îndatoriri şi idealuri comuniste, în spiritul eticii şi echităţii so­cialiste. Pentru un bogat conţinut metodo­logic al activităţilor organizaţiilor U.T.C. din acest sector de activi­tate a pledat. In expunerea pre­zentată, ing. Emil Vînâtoru, pre­şedintele Consiliului tineret mun­citoresc din cadrul Comitetului ju­deţean al U.T.C., expunere care s-a­­ocupat de: formele şi metodele folosite de U.T.C. pentru educarea prin muncă şi pentru muncă, pen­tru antrenarea tinerilor lucrători la îndeplinirea sarcinilor de plan, preocupările privind ridicarea ni­velului de cunoştinţe profesionale şi îmbunătăţirea disciplinei la locul de muncă. In încheiere, tovarăşul Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean al U.T.C. a prezentat, într-un cadru complex şi multila­teral, sarcinile de viitor ale orga­nizaţiilor U.T.C. din comerţ şi cooperaţie pe linia educaţiei poli­­tice-ideologice, a organizării acti­vităţii culturale şi distractive, spor­tive, turistice şi de pregătire pen­tru apărarea patriei, precum şi modul cum îmbogăţirea continuă, sub aspect calitativ, a vieţii de organizaţie, poate contribui sub­stanţial la îndeplinirea obiective­lor politice-educative şi economice care stau în faţa tineretului din acest important domeniu de acti­vitate. Atmosfera de interes şi dezbatere a fost completată fericit de o în­cheiere plăcută, în compania unei formaţii cultural-artistice a liceu­­lui energetic din Sibiu. VASILE MOGA, şeful sectorului tineret munci­toresc al Comitetului judeţean U.T.C. Sibiu I BIBLIO"':l'AD ASTRA"| 1 SIBIU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN KiJm1 ANUIÎ V nr. 1225 Marti 1 februarie 1972 4 pagini 30 bani •• •• In numărul Din actualitatea cotidiană l Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI...» Ştiri, informaţii, consemnări, publicitate, SPORT * pag. a 2-a 11. Producţia agricola poate fi sporită prin punerea în­ valoare a rezervelor existente Foileton — De ce n-are ursul coadă... Curier juridic pag. a 3-a Viaţa internaţională • I pag. a 4-a » * ) ACORDUL GLOBAL şi eficienţa lui in producţie In anul trecut cooperativa noastră a cultivat legume pe o suprafaţă de 63 ha. Datorită faptului că majori­tatea locuitorilor comunei noastre sunt salariaţi ai întreprinderilor in­dustriale, economice etc. din muni­cipiul Sibiu, organizarea muncii în sector a pus probleme deosebite, fiind evident deficitul de braţe de muncă. Şi dacă avem­­în vedere şi consumul mare de muncă manu­ală în producţia de legume, este limpede faptul că realizarea sarci­nilor asumate în legumicultura a creat probleme deosebit de com­plexe pentru conducerea unităţii. Iată de ce noi am considerat că, aplicarea unor forme stimulatorii în retribuirea muncii cooperatorilor va contribui la întărirea spiritului de disciplină şi la sporirea gradului de responsabilitate a fiecărui coo­perator faţă de lucrările efectuate, încă din prima şedinţă, adunarea generală a hotărât ca în sectoarele cultura mare — cartofi şi porumb — şi legumicultura să se aplice acordul global ca formă de retribuire a mun­cii cooperatorilor. Datorită acestui fapt, noi am obţinut o producţie medie în legumicultură cu 240 kg mai mare decît indicatorul planifi­cat. Majoritatea cooperatorilor­­ au realizat producţii foarte bune. Vom da numai cîteva exemple. La castraveţi, cultivaţi pe 14 ha, noi ne-am prevăzut să realizăm 6 400 kg la hectar, cu un consum de 214 norme convenţionale la fiecare hectar. Aceasta înseamnă că pentru fiecare tonă de castraveţi s-a pla­nificat o cheltuială de 33,4 norme convenţionale, la o valoare planifi­cată de 20 lei pentru fiecare normă convenţională. Avînd însă în vedere faptul că preţul de vînzare stabilit pentru castraveţi a fost foarte bun, ne-am orientat spre o altă latură a­­ acor­dului global. Şi anume, am stabilit tarif de plată pentru mia de lei venituri obţinute din valorificarea producţiei. In urma calculelor efec­tuate, am hotărît ca acest tarif să fie de 108 lei. Prin aplicarea acestei forme de retribuire a muncii cap­ in sectorul legumicol al C. A. P. Selimbar­iiMm­MfMakWBnao­ peratorilor, am reuşit să livrăm sta­tului 120 tone castraveţi, faţă de 89,6 tone indicator planificat. Coope­ratorul Gheorghe Boicean a obţinut o producţie medie de 9150 kg la hectar, realizînd astfel importante venituri suplimentare. Cooperatorul Hie Heiner a obţinut 8 870 kg la hectar, cu 2 470 kg mai mult decît indicatorul planificat. Şi exemplele ar putea fi înmulţite. Considerăm însă edificatoare această expunere de cifre în direcţia argumentării eficienţei deosebite a aplicării acor­dului global în retribuirea muncii cooperatorilor. La ceapă — cultura care a ocupat 2 ha — ne-am prevăzut să obţinem o producţie medie de 7 000 kg. Dato­rită muncii şi priceperii cooperato­rilor, am înregistrat o producţie de 10 836 kg la fiecare hectar. Avin­­du-se în vedere atît consumul de norme convenţionale planificat — de 185 n.c. pentru fiecare hectar, adică 26,5 n.c. pentru fiecare tonă de ceapă produsă — cit şi alte as­pecte ale organizării activităţii şi valorificării producţiei legumicole, a fost stabilit ca tariful de plată să fie de 300 lei pentru fiecare mie de lei venit obţinut prin valorificarea acestui produs. Ca urmare a acestui stimulent, hărnicia cooperatorilor a dat roade bogate. Iată, cooperatorul Ioan Opriş a obţinut 11 063 kg ceapă la hectar, adică o producţie medie mai mare cu 4 063 kg decît s-a plani­ficat. Cooperatorul Gheorghe Roi­­cean a realizat 11 030 kg ceapă la hectar, Ilie Heiner­­— 10 907 kg etc. Așa se explică faptul că unitatea noastră a livrat statului 21673 kg ceapă, cu 7,67 tone mai mult decît s-a planificat. La morcovi, în baza acelorași cal­cule, noi am stabilit suma de 263 lei ca tarif de plată pentru fiecare mie de lei venituri obţinute prin valo­rificarea acestui produs. Efectul sti­mulativ al acestei forme de retri­buire a muncii s-a concretizat în realizarea unei producţii medii cu 3 490 kg mai mari decît s-a plani­ficat. Aşa se explică fapul că noi am produs în anul trecut cu 15,7 tone morcov mai mult decît ne-am prevăzut în planul anual de pro­ducţie, în aceeaşi măsură a sporit şi re­tribuirea muncii cooperatorilor. Pentru acest an, în urma calcule­­l ior economice oferii tale, admnsi,cn generală a cooperatorilor a hotărit tarifele de 392 lei la castraveţi, 24,5 lei la ceapă şi 288 lei la morcovi pentru fiecare mie de lei produc­ţie marfă. Considerăm că rezultatele meri­torii înregistrate in sectorul legu­micol in activitatea de anul trecut vor fi consolidate in acest an, Ca urmare a extinderii şi îmbunătăţirii acordului global — formă deosebit de stimulatoare în retribuirea mitit­eii cooperatorilor. CONSTA­NT­IN RESTEAN­U contabil şef al C.A.P. Şerîm­bâi Pregătiri pentru recolta acestui an Colectivul întreprinderii agricole de stat din Şura Mică se preocupă intens pentru a asigura cadrul op­tim de realizare a producţiilor pla­nificate pentru acest an. • O atenţie sporită se acordă aplicării îngrăşămintelor chimice pentru semănăturile de toamnă. A fost planificat ca pe cele 780 ha cul­tivate cu grîu să se administreze 117 tone azotat de amoniu. Profi­­tînd de timpul prielnic lucrului în cîmp, lucrătorii din fermele, vege­tale au aplicat pină în prezent, pe o suprafață de 350 ha cu grîu, 52 tone azotat de amoniu, iar pe 200 ha cu orz — 30 de tone. Totodată, con­tinuă transportul îngrăşămintelor naturale pentru culturile de primă­vară. S-au dus în cîmp peste 5 000 tone gunoi de grajd. • în cadrul atelierului mecanic, condus de Joan Roppelt, se execută reparaţiile planificate la maşinile agricole. Până la această oră au fost efectuate reparaţii la un număr de 34 tractoare, 3 maşini de semănat porumb, 9 grape cu discuri, 4 ma­şini de aplicat îngrăşăminte chimice, 38 remorci etc. Mecanicii Gheorghe Gross, Ioan Rill, Martin Mogesch şi ceilalţi acordă întreaga atenţie calităţii reparaţiilor. • Lucrătorii din ferma pomicolă şi-au concentrat atenţia în direcţia aplicării tratamentelor de iarnă la cei 37 000 pomi şi a ridicării gra­dului de fertilitate a solului. S-a încheiat stropitul II la toţi pomii şi s-au transportat în livadă peste 1 500 tone îngrășăminte naturale. Au început, de asemenea, tăierile de fructificare. Maşina de îmbrăcat nasturi, utilaj realizat prin autoutilaje la Fabrica de confecţii Sibiu, are o productivitate de 4 000 bucăţi nasturi in 8 ore Foto: ERED M­SS I ■ POTRIVII­ DATELOR CUPRINSE într-o statistică publicată de Camera sindicală a constructorilor francezi de automobile în anul 1971 producţia Franţei a depăşit pentru prima oară cifra de 3 milioane vehicule. Cota-parte a exporturilor a reprezentat mai mult de 54 1® sută, adică 1630 991 unităţi din 3 010 294 fabricate. ■ SAVANTUL JAPONEZ AKIRA TAHARA a descoperit o substanţă care este de 1300-14 800 de ori mai dulce decît zaharoza. Taharir­­a menţionat că noua substanţă are aceeaşi compoziţie cu­­ cea a­­zahărului şi este conţinută in ră­şina de pin. ■ LA LIBREVILLE S-A ANUN­ŢAT CA LUCRĂRILE PENTRU REALIZAREA ,,TRANSGABONE­­­­ZULUI“ — importantă construcţie feroviară ce va lega principalele oraşe ale Gabonului — vor în­cepe în acest an, urmînd ca pri- umil tronson, Owendo-Boue, de 322 kilometri, să fie dat in funcţiune­­în anul 1977. Costul proiectului se ridică la aproximativ 36 miliar­de franci C.F.A. „ NINSORILE ABUNDENTE­ ,­valanşele şi temperaturile foarte scăzute semnalate duminică în Iran au provocat moartea a cel puţin 20 de persoane şi izolarea pe şoselele ţării a mii de vehicule imobilizate de stratul gros de ză­padă. Ninsoarea a blocat, parţial, traficul rutier, feroviar şi aerian.­­ UN AVION MILITAR AMERI­CAN DE TRANSPORT s-a prăbu­şit în apele Mării Mediterane, a anunţat duminică un purtător de cuvînt al comandamentului mari­nei americane din Napoli. Dintre cele 10 persoane care se găseau la, bordul aparatului, doar şase an . CALEA RUTIERA DINTRE O­­RAŞEL­E SKOPLJE ŞI DEBAR, din Iugoslavia a fost întreruptă, du­minică, în urma producerii unor puternice avalanşe de zăpadă în apropierea localităţii Debar. Se­­ apreciază­ că lucrările de Inlătu- «î rare a zăpezii de pe şosea vor du- I la două zile. Furtunile violente , de zăpadă care s-a­u produs du- » mimică în sudul Iugoslaviei, au «j provocat, de asemenea, deteriora- Jj rea telefericului de pe muntele R Sara, izolîmd cîteva sute de turişti , veniţi să-şi petreacă la sol, sfîr- | şi­tul săptămînii. n B DUPĂ CE BAALBEK a devenit centrul unui apreciat festival inter-­­ I naţional anual consacrat muzicii şi dansului, forurile turistice din­­ Liban intenţionează să organizeze în vechiul port fenician Tyr, din î­n sudul ţării, festivaluri de primăvară şi toamnă, în scopul de a insufla­­ o viaţă nouă vechii cetăţi. Printre primele manifestări care vor avea­­ loc în toamna acestui an la Tyr, se numără curse de care romane,­­ alergări de cai şi spectacole în aer liber, găzduite de hipodromul­­ roman, cel mai mare şi cel mai bine păstrat din lume, putut fi salvate. Un alt avion mi­litar american, avînd la bord șase persoane, a dispărut în urmă cu două săptămîni, în apropiere de Sicilia. I! ANUL ACESTA VOR ÎNCEPE J IUCRARILE DE RESTAURARE A­­ UNUIA DINTRE CELE MAI MARI ' MONUMENTE ALE ANTI­CHITA- j Tii DIN LUME — TEMPLUL LUI * BUDA din oraşul japonez Nara.­­ Oraşul Nara, care pină în anul 794 a fost capitala Japoniei, adă-­­ posteşte­­numeroase opere de artă­­ şi monumente ilustrative ale ve­chii arhitecturi japoneze, printre care „Daibatu Den“ — Templul lui Buda — ocupă un loc de frunte. Ultimele lucrări de restau­rare a templului s-au desfășurat in anii 1903—1913. 13

Next