Tribuna Sibiului, martie 1972 (Anul 5, nr. 1250-1276)
1972-03-01 / nr. 1250
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1250 Miercuri, 1 martie 1972 4 pagini, 30 bani II A In centrul dezbaterilor RIDICAREA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII ECONOMICE Recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, ampla cuvîntare rostită la încheierea lucrărilor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rezoluţia adoptată de conferinţă sunt documente care atestă fără echivoc marea importanţă ce se acordă mersului înainte al economiei noastre socialiste, dezvoltării armonioase şi un ritm rapid a tuturor ramurilor. Ea a demonstrat încă o dată largul democratism al organizării şi conducerii vieţii economice şi sociale. Sub această semnificaţie aparte se desfăşoară ultimele adunări generale ale oamenilor muncii din Întreprinderi şi centrale. Punînd la baza dezbaterilor ideile călăuzitoare desprinse din cuvântarea de o excepţională importanţă rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi din rezoluţia conferinţei, reprezentanţii oamenilor muncii la aceste înalte foruri de conducere au adus in discuţie problemele majore ale producţiei, menite să contribuie la ridicarea necontenită a nivelului calitativ al activităţii economice. După cum este cunoscut, încă de la jumătatea anului trecut la Sibiu a luat fiinţă Centrala industriei confecţiilor, această mare unitate coordonind activitatea a 12 întreprinderi vie confecţii, kt-'plCZOTUaltţii ... ■c-Slu-r unităţi s-au intilnit duminică, 27 februarie a.c., la adunarea generală a oamenilor muncii din centrală pentru a analiza rezultatele obţinute in producţie in primul an al cincinalului şi a dezbate problemele majore ale: realizării exemplare a sarcinilor de plan pe acest an, în vederea sporirii eficienţei activităţii fiecărei unităţi în parte. în acest sens, cu multă răspundere au fost abordate problemele privind creşterea productivităţii muncii, reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie, înnoirea şi ridicarea calităţii produselor, îmbunătăţirea activităţii de export, respectarea cu stricteţe a obligaţiilor contractuale etc. Se cuvine de la început menţionată aprecierea unanimă a participanţilor la dezbateri că această formă de organizare a industriei confecţiilor a influenţat favorabil activitatea tuturor unităţilor, a contribuit la îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor de plan. De altfel, darea de seamă prezentată de directorul general al centralei, ing. Gheorghe Nica, a reuşit să puncteze, în mod analitic, principalele rezultate obţinute de colectivele de muncă din întreprinderile componente, scoțînd în evidență, totodată, in mod critic și autocritic, neajunsurile ce s-au ' .* -Ir. . â'.vi' .«.ea c- y Deși nu ne-am propus să reluam în acest material cifrele prezentate în darea de seamă, trebuie relevat faptul că la nivelul centralei au fost îndepliniţi toţi indicatorii de plan, înregistrîndu-se şi importante depăşiri atât în ce priveşte activitatea de producţie, de investiţii, cit şi rezultatele financiare. Pornind de la aceste realizări, analizând cu înaltă exigenţă şi responsabilitate neajunsurile care s-au manifestat şi se mai manifestă în activitatea centralei, a întreprinderilor, avind mereu în atenţie sarcinile mobilizatoare ale anului curent, vorbitorii au abordat sincer, deschis aspectele esenţiale ale activităţii lor, au subliniat problemele care cer o soluţionare operativă, au făcut preţioase propuneri. Evidenţiind faptul că, deşi atit la nivelul centralei, cit şi pe fiecare unitate planul de calitate a fost îndeplinit, vorbitorii, in unanimitate, au considerat necesară luarea unor măsuri mai hotărîte pentru realizarea de produse cu parametri calitativi superiori, in concordanţă cu cerinţele modei, cu cerinţele pieţei interne şi externe. — în întreprinderea noastră, spunea directorul Fabricii de confecţii din Cluj, ing. Gheorghe Guţu, s-au luat in cursul anului trecut o serie de măsuri care să influenţeze pozitiv calitatea produselor. Astfel, ar introdus tipare pentru mărimi diferite, s-a întărit exigenţa la recepţia materiilor prime, am introdus tehnologii noi de fabricaţie. De asemenea, activitatea de creaţie s-a îmbunătăţit din toate punctele de vedere. Ca urmare a acestui fapt, la cel de-al V-lea Pavilion de mostre, deschis anul trecut, la Bucureşti, întreprinderea noastră a obţinut premiul II. Colectivul nostru nu este însă mulţumit. O spun cu convingere, deoarece acum mă fac ecoul hotărârii colectivului de oameni ai muncii din întreprinderea noastră de a participanţi la discuţii au subliniat necesitatea reorganizării compartimentelor C.T.C. din întreprinderi, a întăririi controlului interfazic, perfecţionării pregătirii cadrelor, introdus Continuare în pag. a IlI-a) I. CREŢU Adunarea a oamenilor la Centrala confecţiilor generală muncii de industriei din Sibiu m Activităţi fructuoase agricultura judeţului In unităţile agricole dinjudeţul nostru se desfăşoară intens lucrările de pregătire a producţiei acestui an. Consemnăm pe agenda de lucru executarea arăturilor, pregătirea patului germinativ în vederea însămînţărilor de primăvară, transportul îngrăşămintelor naturale, administrarea îngrăşămintelor chimice, pregătiri în pepiniera de viţă, lucrări de îmbunătăţiri funciare ş.a. Pregătirea patului germinativ «neş In brigăzile din Mîndra şi Loamale C.A.P. Loamneş se lucrează la pregătirea patului germinativ. Mecanizatorii au discuit pînă in prezent o suprafaţă de 20 ha terenuri destinate sfeclei de zahăr şi cartofilor. De asemenea, s-au executat arături pe 15 ha. O atenţie deosebită se acordă pregătirii solului şi în cooperativa agricolă din Bogatu Român. După administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice, tractoriştii Ioan Prodea, Traian Daricu, Dumitru Prodea, Costică Voicu au executat arăturile de insămînţare pe cea. 100 ha. « Intense pregătiri pentru însâmînţările de primăvară se fac şi la cooperativa agricolă din Laslea. Majoritatea mecanizatorilor ce deservesc această unitate au fost mobilizaţi la administrarea îngrăşămintelor şi executarea arăturilor. S-au efectuat arături pe 50 ha. Acţiuni de fertilizare a solului • Consiliul de conducere al cooperativei agricole din Axente Sever a luat măsuri pentru folosirea intensă a mijloacelor existente la transportul îngrășămintelor naturale. Pînă la începutul acestei săptămîni au fost duse în cîmp peste 3 200 tone îngrășăminte naturale. De asemenea, s-au aplicat 119 tone îngrășăminte chimice pe semănăturile de toamnă. • Ţăranii cooperatori din Şura Mare au transportat şi ei pe terenurile destinate culturilor de primăvară 1 700 tone îngrăşăminte naturale. Acţiunea continuă, la ea fiind antrenate toate mijloacele de transport ale csităţii şi remorcile secţiei de mecanizare.Au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice 300 ha cultivate cu grîu şi 50 ha cu orz. Pregătiri pentru pepiniera de vită în unităţile producătoare de material viticol atenţia cooperatorilor este concentrată în direcţia asigurării producţiei de viţe altoite. Astfel, viticultorii din Apoldu de Sus şi-au prevăzut realizarea în acest an în pepinieră a 2 500 000 butaşi. în acest scop s-au făcut pregătirile necesare şi, de cîteva zile, a început altoitul, acţiune la care participă zilnic între 30—40 membri cooperatori. Dintre aceştia îi amintim pe Elena Vasiu, Samud Pyringer, Andrei Zöllner, Rafkra Beu, Iosif Pyringer, Andrei Glatz ş.a. Pînă în prezent au fost altoite 150 000 vite. • Şeica Mică — o altă unitate producătoare de material viticol. Şi aici a fost asigurat în bună parte necesarul de coarde altoi şi port-altoi, rumeguşul şi lăzile pentru forţat. De asemenea, pe cele 9 ha destinate şcolii de viţe s-au administrat îngrăşămintele naturale şi chimice şi s-a executat desfundarea terenului, pat mai bine de 450 mp din noul canal care, în final, va scoate de sub influenţa băltirilor o suprafaţă de 80 ha. • Şi la cooperativa agricolă din Apoldu de Jos au fost mobilizaţi toţi cooperatorii la săparea unui canal pentru desecarea luncilor. în acest fel se elimină excesul de umiditate pe o suprafaţă de 100 ha fineţe naturale. Pe terenurile unde de regulă bălteşte apa s-au executat şanţuri de scurgere, iar în păşuni, pe 600 ha, defrişări de arboret şi curăţiri de scaieţi, buruieni etc. • Acţiuni similare au fost întreprinse şi în cadrul cooperativei agricole din Boian. Aici s-a executat un canal în lungime de 550 m pentru desecarea luncii. De asemenea, au început lucrările la cel de-al doilea canal în lungime de 400 m. Se va reda astfel agriculturii o suprafaţă de 35 ha teren. La această realizare şi-au adus o importantă contribuţie brigăzile conduse de Mihail Duma şi Gheorghe Podea. Lucrări de îmbunătăţiri funciare • Pe şantierul de îmbunătăţiri funciare din Alămor se depune în aceste zile un mare volum de muncă. Sute de ţărani cooperatori lucrează la săparea de şanţuri pentru scurgerea apelor, curăţirea pajiştilor naturale. Astfel, în „Lunca copacului“ a fost săpat un canal in lungime de 800 m pentru desecarea unei suprafeţe de 30 ha. In păşune, pe 370 ha s-au executat defrişări de mărăciniş şi curăţiri de scaieţi. In scopul obţinerii unei producţii sporite de masă verde s-au administrat 60 tone îngrăşăminte chimice. • Lucrări de mare amploare se desfăşoară şi în cooperativa agricolă din Armeni. Circa 200 ţărani cooperatori sunt angrenaţi la decolmatarea canalelor vechi în lungime de 2 000 m şi la realizarea unui nou canal de 1 000 m în „Lunca satului“. S-au să Intens schimb de mărfuri cu unele tari africane In baza contractelor comerciale în vigoare, o serie de nave aparţinind Direcţiei generale a navigaţiei civile NAVROM, cit şi altor companii, efectuează curse pe traseele intercontinentale care leagă Constanţa cu porturile unor state africane. Potrivit radiogramelor transmise de la bord, motonava „Bucureşti“ a descărcat in porturile Lagos — Nigeria şi Matadi — Zair un lot important de autoturisme de teren şi alte vehicule utilitare livrate de către uzinele constructoare de maşini din România unor firme din aceste ţări. La rîndul lor, cargourile „Daring", „Dionisos" şi „Amwar“ au încărcat din Constanţa o cantitate însemnată de produse, furnizată de combinatele noastre de exploatare şi industrializare a lemnului, destinate unor importatori egipteni şi somalezi. Totodată, vasele de mare capacitate „Carpaţi“ şi „Anina“ au părăsit porturile algeriene Annaba şi Benisar, navigind spre Constanţa cu o importantă cantitate de minereu de fier destinată industriei noastre siderurgice, iar nava „Petroşeni“ a sosit la Constanţa, venind de la Casablanca, cu mii de tone de fosfaţi. Echipajul cargoului „Arad“ continuă să efectueze transporturi pe linia Alexandria—Constanţa, care au drept scop aprovizionarea fabricilor de mobilă cu materii prime şi auxiliare. (Agerpres) în numărul de azi: Din actualitatea cotidiană Coloana diverselor • SPORT Manifestări cultural-artistice Rubrica de informaţii: AZI... AZI. Publicitate Din experienţa muncii de la om la om. Agitatorii — sprijin de nădejde al comitetului de partid Realizări şi perspective ale pomiculturii la Apoldu \ de Sus pag a 3 a \ \ VIAȚA INTERNAȚIONALĂ pag. a 4-a \ \ AZI. pag.a 2-a s \ Exigenţe politice ale activităţii cultural-educative de masa Edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune, pre lingă perfecţionarea bazei tehnico-materiale, transformarea gindirii şi a modului de viaţă al tuturor cetăţenilor in spiritul ideologiei şi eticii comuniste. Această importantă operă cere desfăşurarea unei vaste activităţi politice, cultural-educative şi artistice, precum şi folosirea eficientă a tuturor mijloacelor de influenţare a conştiinţei de care dispune societatea socialistă. Intre acestea, un loc important îl ocupă activitatea cultural-educativă de masă din cadrul caselor de cultură,, cluburi şi cămine culturale — care, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, trebuie să desfăşoare o activitate cultural-artistică multilaterală, să cuprindă milioane de oameni, îndeosebi tineretul, contribuind în mod activ la educarea socialistă a maselor, la răspîndirea culturii şi ştiinţei, organizând în aşa fel munca cultural-artistică Incit oamenii muncii să-şi poată petrece timpul liber cit mai plăcut şi în acelaşi timp educativ. Un imbold deosebit în activitatea cultural-educativă la sate, în înţelegerea şi sporirea responsabilităţilor de educare politico-ideologică a maselor, l-au constituit documentele de partid din iulie şi noiembrie 1971, precum şi lucrările consfătuirii pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a primarilor, cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită cu acest prilej şi rezoluţia adoptată. Vastul program de educaţie socialistă a maselor, stabilit la iniţiativa secretarului general al partidului, cheamă sectorul activităţii cultural-educative de masă să pună în valoare potenţialul de care dispune şi să contribuie prin modalităţile sale specifice la îndeplinirea misiunii de înaltă responsabilitate socială — educarea socialistă a tuturor oamenilor muncii. In raza de acţiune a aşezămintelor culturale, mai ales a celor de la sate, unde este cel mai mult de făcut pentru cultivarea şi educarea oamenilor, nu este de loc indiferent dacă dezvoltăm numai un aspect al culturii de roasă, oricît ar fi el de important, sau dacă atacăm curajos problema sub toate laturile ei fundamentale. De aici, necesitatea ca instituţiile culturale de masă să dozeze cu mare atenţie acţiunile lor, pentru a obţine rezultate satisfăcătoare, înlăturând posibilitatea dezvoltării disproporţionate a unora dintre elementele culturii în detrimentul altora. Aşezămintele de cultură au datoria să-şi conceapă activitatea în funcţie de realităţile sociale şi spirituale ale satului, de preocupările etice, sociale, de dorinţele locuitorilor săi. Numai astfel căminul cultural va putea să pună în centrul muncii sale însăşi viaţa socială a satului, să devină o instituţie culturală către care duc toate drumurile comunei. Legătura cu bogata viaţă care pulsează în fiecare din localităţile judeţului nostru reprezintă soluţia sigură în vederea revitalizarii activităţii acestor aşezăminte. O acţiune convergentă a tuturor, fac.Toriloh edufcâţidhaîî, iată ce se impune cu necesitate în momentul de faţă. Cînd aceste deziderate nu se realizează, cum se mai întîmplă uneori la Laslea, Blăjei, Şelimbăr şi altele, manifestările cultural-educative îmbracă un caracter formăl, cuo slabă eficienţă instructiv-educativă. Manifestările de formalism, de lipsă de responsabilitate, comoditatea trebuie cu hotărâre înlăturate din toate verigile activităţii culturale de masă. Eiste necesar ca activitatea cultural-educativă de masă să răspundă mai mult nevoilor spirituale reale ale maselor, înlăturîndu-se întîmplarea, lipsa de orizont şi perspectivă, de diferenţiere, pentru a dinamiza întreaga intelectualitate a satelor la ampla misiune de transformare revoluţionară a conştiinţelor. Inacceptabilă ni se pare şi ignorarea rolului căminului cultural, a datoriei sale de a strânge, zi de zi, prin diverse manifestări, pe toţi localnicii. (Continuare tn pag. a lil-a) NICOLAE PRESECAN vicepreşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă de experienţă Timp de două zile, la Sibiu s-au desfăşurat lucrările Consfătuirii pe ţară a cadrelor de conducere ale direcţiilor judeţene de drumuri şi poduri. Au participat directorii şi inginerii şefi ai direcţiilor de drumuri şi poduri din toate judeţele ţării, cadre de specialişti în construcţii rutiere, reprezentanţi ai Direcţiei de drumuri din C.S.E.A.L., ai Institutului de cercetări în transporturi. La lucrările consfătuirii care a avut drept scop informarea cadrelor cu problemele actuale ce se ridică în construcţiile de drumuri şi poduri din ţara noastră au mai luat parte tovarăşii Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, Traian Petru, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai unor organizaţii locale de masă. Cu acest prilej tovarăşul ing. C. Gaston, directorul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Sibiu a prezentat comunicarea „Concepţia in proiectare, organizare şi execuţia lucrărilor de drumuri şi poduri în judeţul Sibiu". Comunicări interesante au fost prezentate de asemenea de prof. dr. ing. Victor Ciobotaru de la Facultatea de construcţii a Insti- tutului politehnic Iaşi — „Pro- bleme noi înfundaţii şi geome- ^ trică rutieră" — prof. dr. ing. - ^ losif Craus de la Facultatea de ^ construcţii căi ferate, drumuri şi ^ poduri Bucureşti — „Principii moderne, elemente noi şi dimensionarea sistemelor rutiere nerigide" — inginerii C. Tărăntuşi şi Popescu, directori ai D.J.D.P. din judeţele Iaşi şi Argeş. Participanţii la consfătuire au vizitat cu acest prilej modernele staţii de asfaltare de la Loamneş şi Păltiniş, staţii care funcţionează cu bune rezultate în judeţul nostru. In cuvântul de încheiere, tovarăşul Stan Arsenie, consilier al C.S.E.A.L. a apreciat ca satisfăcătoare întîlnirea specialiştilor şi a cadrelor de conducere din acest domeniu de activitate, reliefînd valoarea schimbului de experienţă prilejuit de această consfătuire, faptul că judeţul Sibiu — în calitatea sa de gazdă — a putut împărtăşi participanţilor din metodele şi măsurile luate pentru organizarea şi execuţia lucrărilor de drumuri, pentru introducerea acorduluiîn executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţia căilor rutiere. V. c. Magazin nou la Cisnădie Cu cîteva zile în urmă a fost dat în folosinţă un nou magazin de confecţii şi tricotaje pentru copii. Noul magazin amenajat satisface cele mai exigente gusturi ale cumpărătorilor, el dispunînd de o gamă variată de confecţii şi tricotaje pentru toate vîrstele. In curs de finalizare se găseşte şi o nouă librărie in care cetăţenii vor găsi cărţi din cele mai diverse domenii. I. ANDREI Mecanizatorii din Cristian lucrează intens la pregătirea patului germinativ turilor din epoca I, urgenţa I pentru însăminţarea cui ■■ **S»8*M*λESSSSS2BSSSS»! i Consfătuirea judeţeană a I universităţi: r I ft (lor populare £ In peisajul instituţiilor menite 5 să asigure educarea permanentă a ■ oamenilor muncii, să contribuie la : • informarea şi formarea unei per- I - sonalităţi umane la nivelul exi£ genţelor actuale ale construirii so- I cietăţii socialiste multilateral dez£ voltate, un loc important îl ocupă £ universităţile populare. Pentru a cunoaşte mai bine modul concret în care îşi îndeplinesc menirea aceste instituţii culturale de pe cuprinsul judeţului nostru, realiză£ rile şi carenţele avite în activita£ tea lor şi deci, măsurile ce trebu£ ie întreprinse pentru sporirea eficienţei procesului de ridicare con£ tinuă a nivelului de cunoştinţe al £ maselor populare, din iniţiativa Co£ mitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Sibiu a avut £ loc consfătuirea tuturor, factorilor ■ de răspundere dim universităţile populare ale judeţului. La lucră£ rile dezbaterii au participat din partea Consiliului Culturii şi Edu£ caţiei Socialiste prof. dr. Octavian Neamţu, instructor expert şi Ale£ xandru Singer, instructor principal. In prima parte a lucrărilor au £ fost prezentate cîteva referate cu ■ caracter general-orientativ: „Unele £ probleme ale dezvoltării judeţului £ Sibiu“, „Programul P.C.R. privind g, £ îmbunătăţirea activităţii politice- g £ ideologice şi cultural-educative“, S £ „Conceptul de cultură generală Sn | £ societatea contemporană“ şi „Uni- g I versitatea populară — formă efi- | £ cientă de ridicare a nivelului de | ■ cultură generală a maselor“. • £ Dezbaterile au continuat apo| pe • secţii specializatei secţia cultură £ generală, tehnico-economică şi cea de limbi străine. £ In cadrul secţiei cultură gene£ rală, condusă de prof. Eugenia £ Balaş, baza discuţiilor au cohsti£ tuit-o cele trei referate, privitoare ■ la realizarea transmiterii accesibile £ a cunoştinţelor în învăţămîtttul £ universitar popular, la formele, £ metodele şi mijloacele de atragere £ a publicului către universitatea populară şi la orientarea şi desfă£ şurarea programului de învăţămint £ al universităţii populare, în scopul £ educaţiei etice şi încadrării socio£ profesionale a tineretului. £ Lucrările secţiei tehnico-econo£ mice, conduse de ing. Ilie Ionescu, £ s-au axat pe trei direcţii princi£ pale: lărgirea şi adîncirea eunoştin£ ţelor profesionale — necesitate £ stringentă a fiecărui orr, al mun. ,-îj, implifiaţiile dire,tsurii indirecte , ale cursurilor profesionale alenii£ versităţilor populare în producţia £ locală şi selecţionarea cursanţilor, £ întocmirea programelor şi mijloa£ cele de transmitere a cunoştinţe£ lor şi verificarea eficacităţii lor în procesul de producţie. £ La secţia limbi străine, condusă £ de prof. Adina Weiss, discuţiile £ au fost canalizate pe două planuri: • metode şi procedee specifice pre■ dării limbilor străine in universi£ tăţile populare şi selecţionarea ma- t terialului bibliografic în vederea £ lărgirii orizontului cultural al £ cursanţilor şi metode şi procedee 3 in formarea deprinderilor de con- S versaţie. £ Tn urma dezbaterilor ce au avut £ Ioc în cadrul fiecărei secţii au fost £ desprinse o serie de concluzii va£ loroase care vor conduce fără îndoială la perfecţionarea activităţii £ universităţilor populare din judeţul nostru. Vom reveni în mod detaliat asupra problemelor discutate £ şi asupra concluziilor desprinse cu £ acest prilej. £ *. I «MiHfiMuv Miist miniti»*»" • In faţa unui tribunal din München a început procesul a trei foşti ofiţeri SS. — Karl Finger, Siegfried Schuchart şi Theodor Japp — acuzaţi de a fi ucis, în perioada ianuarie 1941—ianuarie 1943, mai multe mii de evrei într-o zonă din sudul U.R.S.S. In declaraţia sa, procurorul general a informat despre brutalitatea cu care ,comandourile de intervenţie" conduse de cei trei ofiţeri au exterminat populaţia paşnică din zonele ocupate. Primul audiat dintre acuzaţi, Karl Finger, a pretins că a acţionat din ordinul superiorilor. • ZIARUL „TANEA- de marți informează că un tribunal din Atena a condamnat pe Stefanos Papagheogakis şi Iraklis Boxatsidis la cite opt luni închisoare, sub acuzaţia de a fi desfăşurat activităţi ilegale in cadrul organizaţiei din Atena a Partidului Comunist din Grecia (Interior). • IN LUNA IANUARIE, BALANTA COMERCIALA A STATELOR UNITE a înregistrat un deficit de 318,9 milioane dolari — s-a anunţat oficial la Washington. Agenţia Associated Press relevă că deficitul balanţei comerciale americane dobîndeşte din ce in ce mai mult un caracter cronic, în ciuda măsurilor, pe alocuri dure, luate de S.U.A. in ceea ce priveşte relaţiile cu partenerii lor comerciali. • CEI 3 500 DE FUNCŢIONARI DIN INTREPRINDERILE PETROLIERE BELGIENE, care au început săptămina trecută o grevă limitată, revendicând îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, au hotărit să continue acţiunea lor pe timp nelimitat. Greva afectează în mod deosebit rafinăririile din Anvers şi Gând, precum şi depozitele din Bruxelles. In semn de solidaritate cu greviştii, au încetat, de asemenea, lucrul majoritatea muncitorilor din aceste întreprinderi. • UN CUTREMUR,A CĂRUI AMPLITUDINE A ATINS 5 GRADE PE SCARA RICHTER, a fost înregistrat luni după-amiază de observatorul din Atena. Epicentrul acestuia s-a situat la 110 km sud-est de capitala greacă, in Marea Egee. • La Utrecht s-a deschis cea de a 33-a ediţie a Tîrgului internaţional de primăvară pentru bunuri de consum. România este prezentă la această manifestare cu un pavilion în care sunt expuse o gamă variată de confecţii, tricotaje, mobilă, produse de artizanat, covoare, încălţăminte, împletituri, articole de sticlărie, ceramică şi altele. La deschiderea oficială au fost prezenţi George Elian, ambasadorulRomâniei în Olanda, şi alţi membri ai ambasadei. încă din prima zi, exponatele româneşti s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea specialiştilor şi vizitatorilor.