Tribuna Sibiului, martie 1972 (Anul 5, nr. 1250-1276)

1972-03-01 / nr. 1250

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1250 Miercuri, 1 martie 1972 4 pagini, 30 bani II A In centrul dezbaterilor RIDICAREA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII ECONOMICE Recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din între­prinderi şi centrale industriale şi de construcţii, ampla cuvîntare rostită la încheierea lucrărilor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, re­zoluţia adoptată de conferinţă sunt documente care atestă fără echivoc marea importanţă ce se acordă mersului înainte al econo­miei noastre socialiste, dezvoltă­rii armonioase şi un ritm rapid a tuturor ramurilor. Ea a demonstrat încă o dată largul democratism al organizării şi conducerii vieţii economice şi sociale. Sub această semnificaţie aparte se desfăşoară ultimele adunări generale ale oamenilor muncii din Întreprinderi şi centrale. Punînd la baza dezbaterilor ideile călăuzi­toare desprinse din cuvântarea de o excepţională importanţă rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi din rezoluţia conferinţei, re­prezentanţii oamenilor muncii la aceste înalte foruri de conducere au adus in discuţie problemele majore ale producţiei, menite să contribuie la ridicarea neconteni­­tă a nivelului calitativ al activi­tăţii economice. După cum este cunoscut, încă de la jumătatea anului trecut la Sibiu a luat fiinţă Centrala industriei con­fecţiilor, această mare unitate coor­­donind activitatea a 12 întreprinderi vie confecţii, kt-'plCZOTUaltţii ... ■c-Slu-r unităţi s-au intilnit duminică, 27 fe­bruarie a.c., la adunarea generală a oamenilor muncii din centrală pen­tru a analiza rezultatele obţinute in producţie in primul an al cincinalu­lui şi a dezbate problemele majore ale: realizării exemplare a sarcinilor de plan pe acest an, în vederea spo­ririi eficienţei activităţii fiecărei uni­tăţi în parte. în acest sens, cu multă răspundere au fost abordate proble­mele privind creşterea productivită­ţii muncii, reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie, înnoirea şi ridicarea calităţii produselor, îmbu­nătăţirea activităţii de export, res­pectarea cu stricteţe a obligaţiilor contractuale etc. Se cuvine de la început menţio­nată aprecierea unanimă a partici­panţilor la dezbateri că această for­mă de organizare a industriei con­fecţiilor a influenţat favorabil acti­vitatea tuturor unităţilor, a contri­buit la îndeplinirea şi depăşirea in­dicatorilor de plan. De altfel, darea de seamă prezentată de directorul general al centralei, ing. Gheorghe Ni­ca, a reuşit să puncteze, în mod analitic, principalele rezultate obţi­nute de colectivele de muncă din întreprinderile componente, scoțînd­ în evidență, totodată, in mod­ critic și autocritic, neajunsurile ce s-au ' .* -Ir. . â'.vi' .«.ea c- y Deși nu ne-am propus să reluam în acest material cifrele prezentate în darea de seamă, trebuie relevat faptul că la nivelul centralei au fost îndepliniţi toţi indicatorii de plan, înregist­rîndu-se şi importante depă­şiri at­ât în ce priveşte activitatea de producţie, de investiţii, cit şi re­zultatele financiare. Pornind de la aceste realizări, ana­lizând cu înaltă exigenţă şi responsa­bilitate neajunsurile care s-au mani­festat şi se mai manifestă în activi­tatea centralei, a întreprinderilor, avind mereu în atenţie sarcinile mo­bilizatoare ale anului curent, vorbi­torii au abordat sincer, deschis as­pectele esenţiale ale activităţii lor, au subliniat problemele care cer o soluţionare operativă, au făcut pre­ţioase propuneri. Evidenţiind faptul că, deşi atit la nivelul centralei, cit şi pe fiecare unitate planul de cali­tate a fost îndeplinit, vorbitorii, in unanimitate, au considerat necesară luarea unor măsuri mai hotărîte pen­tru realizarea de produse cu para­metri calitativi superiori, in con­cordanţă cu cerinţele modei, cu ce­rinţele pieţei interne şi externe. — în întreprinderea noastră, spu­nea directorul Fabricii de confecţii din Cluj, ing. Gheorghe Guţu, s-au luat in cursul anului trecut o serie de măsuri care să influenţeze pozi­tiv calitatea produselor. Astfel, ar­ introdus tipare pentru mărimi dife­rite, s-a întărit exigenţa la recepţia materiilor prime, am introdus teh­nologii noi de fabricaţie. De aseme­nea, activitatea de creaţie s-a îm­bunătăţit din toate punctele de ve­dere. Ca urmare a acestui fapt, la cel de-al V-lea Pavilion de mostre, deschis anul trecut, la Bucureşti, în­treprinderea noastră a­­ obţinut pre­miul II. Colectivul nostru nu este însă mulţumit. O spun cu convin­gere, deoarece acum mă fac ecoul hotărârii colectivului de oameni ai muncii din întreprinderea noastră de a participanţi la discuţii au subliniat necesitatea reorganizării comparti­mentelor C.T.C. din întreprinderi, a întăririi controlului interfazic, perfec­­ţionării pregătirii cadrelor, introdu­s Continuare în pag. a IlI-a) I. CREŢU Adunarea a oamenilor la Centrala confecţiilor generală muncii de industriei din Sibiu m Activităţi fructuoase agricultura judeţului In unităţile agricole din­­judeţul nostru se desfăşoară intens lucrările de pregătire a producţiei acestui an. Consemnăm pe agenda de lucru exe­cutarea arăturilor, pregătirea patului germinativ în vederea însămînţărilor de primăvară, transportul îngrăşămin­telor naturale, administrarea îngrăşă­mintelor chimice, pregătiri în pepi­niera de viţă, lucrări de îmbunătă­ţiri funciare ş.a. Pregătirea patului germinativ «­neş In brigăzile din Mîndra şi Loam­­ale C.A.P. Loamneş se lucrează la pregătirea patului germinativ. Me­canizatorii au discuit pînă in prezent o suprafaţă de 20 ha terenuri desti­nate sfeclei de zahăr şi cartofilor. De asemenea, s-au executat arături pe 15 ha.­­ O atenţie deosebită se acordă pregătirii solului şi în cooperativa a­­gricolă din Bogatu Român. După ad­ministrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice, tractoriştii Ioan Prodea, Traian Daricu, Dumitru Prodea, Cos­­tică Voicu au executat arăturile de insămînţare pe cea. 100 ha. « Intense pregătiri pentru însâmîn­­ţările de primăvară se fac şi la coo­perativa agricolă din Laslea. Majori­tatea mecanizatorilor ce deservesc a­­ceastă unitate au fost mobilizaţi la administrarea îngrăşămintelor şi exe­cutarea arăturilor. S-au efectuat a­­rături pe 50 ha. Acţiuni de fertilizare a solului • Consiliul de conducere al coope­rativei agricole din Axente Sever a luat măsuri pentru folosirea intensă a mijloacelor existente la transpor­tul îngrășămintelor naturale. Pînă la începutul acestei săptămîni au fost duse în cîmp peste 3 200 tone îngră­șăminte naturale. De asemenea, s-au aplicat 119 tone îngrășăminte chimice pe semănăturile de toamnă. • Ţăranii cooperatori din Şura Ma­re au transportat şi ei pe terenurile destinate culturilor de primăvară 1 700 tone îngrăşăminte naturale. Ac­ţiunea continuă, la ea fiind antrena­te toate mijloacele de transport ale csităţii şi remorcile secţiei de meca­nizare.­­Au fost fertilizate cu îngră­şăminte chimice 300 ha cultivate cu grîu şi 50 ha cu orz. Pregătiri pentru pepiniera de vită­ ­ în unităţile producătoare de ma­terial viticol atenţia cooperatorilor este concentrată în direcţia asigurării producţiei de viţe altoite. Astfel, vi­ticultorii din Apoldu de Sus şi-au prevăzut realizarea în acest an în pepinieră a 2 500 000 butaşi. în acest scop s-au făcut pregătirile necesare şi, de cîteva zile, a început altoitul, acţiune la care participă zilnic între 30—40 membri cooperatori. Dintre a­­ceştia îi amintim pe Elena Vasiu, Sa­mud Pyringer, Andrei Zöllner, Ra­fkra Beu, Iosif Pyringer, Andrei Glatz ş.a. Pînă în­ prezent au fost altoite 150 000 vite. • Şeica Mică — o altă unitate pro­ducătoare de material viticol. Şi aici a fost asigurat în bună parte nece­sarul de coarde altoi şi port-altoi, rumeguşul şi lăzile pentru forţat. De asemenea, pe cele 9 ha destinate şco­lii de viţe s-au administrat îngrăşă­­mintele naturale şi chimice şi s-a executat desfundarea terenului, pat mai bine de 450 m­p din noul ca­nal care, în final, va scoate de sub influenţa băltirilor o suprafaţă de 80 ha. • Şi la cooperativa agricolă din A­­poldu de Jos au fost mobilizaţi toţi cooperatorii la săparea unui canal pentru desecarea luncilor. în acest fel se elimină excesul de umiditate pe o­ suprafaţă de 100 ha fineţe na­turale. Pe terenurile unde de regulă bălteşte apa s-au executat şanţuri de scurgere, iar în păşuni, pe 600 ha, defrişări de arboret şi curăţiri de­­ scaieţi, buruieni etc. • Acţiuni similare au fost între­prinse şi în cadrul cooperativei agri­cole din Boian. Aici s-a executat un canal în lungime de 550 m pentru desecarea luncii. De asemenea, au în­ceput lucrările la cel de-al doilea ca­nal în lungime de 400 m. Se va re­da astfel agriculturii o suprafaţă de 35 ha teren. La această realizare şi-au adus o importantă contribuţie brigă­zile conduse de Mihail Duma şi Gheorghe Podea. Lucrări de îmbunătăţiri funciare • Pe şantierul de îmbunătăţiri fun­ciare din Alămor se depune în aces­te zile un mare volum de muncă. Su­te de ţărani cooperatori lucrează la săparea de şanţuri pentru scurgerea apelor, curăţirea pajiştilor naturale. Astfel, în „Lunca copacului“ a fost săpat un canal in lungime de 800 m pentru desecarea unei suprafeţe de 30 ha. In păşune, pe 370 ha s-au exe­cutat defrişări de mărăciniş şi cură­ţiri de scaieţi. In scopul obţinerii u­­nei producţii sporite de masă verde s-au administrat 60 tone îngrăşămin­te chimice. • Lucrări de mare amploare se desfăşoară şi în cooperativa agricolă din Armeni. Circa 200 ţărani coope­ratori sunt angrenaţi la decolmatarea canalelor vechi în lungime de 2 000 m şi la realizarea unui nou canal de 1 000 m în „Lunca satului“. S-au să­ Intens schimb de mărfuri cu unele tari africane In baza contractelor comerciale în vigoare, o serie de nave apar­­ţinind Direcţiei generale a navi­gaţiei civile NAVROM, cit şi altor companii, efectuează curse pe tra­seele intercontinentale care leagă Constanţa cu porturile unor state africane. Potrivit radiogramelor transmise de la bord, motonava „Bucureşti“ a descărcat in portu­rile Lagos — Nigeria şi Matadi — Zair un lot important de autotu­risme de teren şi alte vehicule uti­litare livrate de către uzinele constructoare de maşini din Româ­nia unor firme din aceste ţări. La rîndul lor, cargourile „Daring", „Dionisos" şi „Amwar“ au încărcat din Constanţa o cantitate însem­nată de produse, furnizată de com­binatele noastre de exploatare şi industrializare a lemnului, desti­nate unor importatori egipteni şi somalezi. Totodată, vasele de mare capa­citate „Carpaţi“ şi „Anina“ au pă­răsit porturile algeriene Annaba şi Benisar, navigind spre Constanţa cu o importantă cantitate de mi­nereu de fier destinată industriei noastre siderurgice, iar nava „Pe­­troşeni“ a sosit la Constanţa, ve­nind de la Casablanca, cu mii de tone de fosfaţi. Echipajul cargoului „Arad“ continuă să efectueze trans­porturi pe linia Alexandria—Con­stanţa, care au drept scop apro­vizionarea fabricilor de mobilă cu materii prime şi auxiliare. (Agerpres) în numărul de azi: Din actualitatea cotidiană Coloana diverselor • SPORT Manifestări cultural-artistice Rubrica de informaţii: AZI... AZI. Publicitate Din experienţa muncii de la om la om. Agitatorii­­ — sprijin de nădejde al comitetului de partid Realizări şi perspective ale pomiculturii la Apoldu \ de Sus pag­ a 3 a \ \ VIAȚA INTERNAȚIONALĂ pag. a 4-a \ \ AZI. pag.a 2-a s \ Exigenţe politice ale activităţii cultural-educative de masa Edificarea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate presupune, pre lingă perfecţionarea bazei tehnico-ma­­teriale, transformarea gindirii şi a modului de viaţă al tuturor cetăţe­nilor in spiritul ideologiei şi eticii comuniste. Această importantă operă cere desfăşurarea unei vaste activi­tăţi politice, cultural-educative şi ar­tistice, precum şi folosirea eficientă a tuturor mijloacelor de influenţare a conştiinţei de care dispune socie­tatea socialistă. Intre acestea, un loc important îl ocupă activitatea cul­­tural-educativă de masă din cadrul caselor de cultură,, cluburi şi cămine culturale — care, aşa cum arăta to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, trebuie să desfăşoare o activi­tate cultural-artistică multilaterală, să cuprindă milioane de oameni, în­deosebi tineretul, contribuind în mod activ la educarea socialistă a maselor, la răspîndirea culturii şi ştiinţei, or­ganizând în aşa fel munca cultu­­ral-artistică Incit oamenii muncii să-şi poată petrece timpul liber cit mai plăcut şi în acelaşi timp educativ. Un imbold deosebit în activitatea cultural-educativă la sate, în înţele­gerea şi sporirea responsabilităţilor de educare politico-ideologică a maselor, l-au constituit documentele de partid din iulie şi noiembrie 1971, precum şi lucrările consfătuirii pe ţară a se­cretarilor comitetelor comunale de partid şi a primarilor, cuvântarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu rostită cu acest prilej şi rezoluţia adoptată. Vastul program de educaţie socialistă a maselor, stabilit la iniţiativa secre­tarului general al partidului, cheamă sectorul activităţii cultural-educative de masă să pună în valoare poten­ţialul de care dispune şi să con­tribuie prin modalităţile sale specifice la îndeplinirea misiunii de înaltă res­ponsabilitate socială — educarea so­cialistă a tuturor oamenilor muncii. In raza de acţiune a aşezămintelor culturale, mai ales a celor de la sate, unde este cel mai mult de făcut pen­tru cultivarea şi educarea oamenilor, nu este de loc indiferent dacă dez­voltăm numai un aspect al culturii de roasă, oricît ar fi el de important, sau dacă atacăm curajos problema sub toate laturile ei fundamentale. De aici, necesitatea ca instituţiile cul­turale de masă să dozeze cu mare atenţie acţiunile lor, pentru a obţine rezultate satisfăcătoare, înlăturând posibilitatea dezvoltării disproporţio­nate a unora dintre elementele cul­turii în detrimentul altora. Aşezămintele de cultură au datoria să-şi conceapă activitatea în funcţie de realităţile sociale şi spirituale ale satului, de preocupările etice, sociale, de dorinţele locuitorilor săi. Numai astfel căminul cultural va putea să pună în centrul muncii sale însăşi viaţa socială a satului, să devină o instituţie culturală către care duc toate drumurile comunei. Legătura cu bogata viaţă care pulsează în fiecare din localităţile judeţului nostru repre­zintă soluţia sigură în vederea revi­­talizarii activităţii acestor aşezăminte. O acţiune convergentă a tuturor, fac.­­Toriloh ed­ufcâţidhaîî, iată ce se impune cu necesitate în momentul de faţă. Cînd aceste deziderate nu se reali­zează, cum se mai întîmplă uneori la Laslea, Blăjei, Şelimbăr şi altele, manifestările cultural-educative îm­bracă un caracter formăl, cu­­o slabă eficienţă instructiv-educativă. Manifestările de formalism, de lipsă de responsabilitate, comoditatea tre­buie cu hotărâre înlăturate din toate verigile activităţii culturale de masă. Eiste necesar ca activitatea cultu­ral-educativă de masă să răspundă mai mult nevoilor spirituale reale ale maselor, înlăturîndu-se întîmpla­­rea, lipsa de orizont şi perspectivă, de diferenţiere, pentru a dinamiza în­treaga intelectualitate a satelor la ampla misiune de transformare revo­luţionară a conştiinţelor. Inacceptabilă ni se pare şi ignorarea rolului căminului cultural, a datoriei sale de a strânge, zi de zi, prin di­verse manifestări, pe toţi localnicii. (Continuare tn pag. a lil-a) NICOLAE PRESECAN vicepreşedintele Comitetului jude­ţean pentru cultură şi educaţie socialistă de experienţă Timp de două zile, la Sibiu s-au desfăşurat lucrările Consfă­tuirii pe ţară a cadrelor de con­ducere ale direcţ­iilor judeţene de drumuri şi poduri. Au participat directorii şi ingi­nerii şefi ai direcţiilor de dru­muri şi poduri din toate judeţele ţării, cadre de specialişti în con­strucţii rutiere, reprezentanţi ai Direcţiei de drumuri din C.S.E.A.L., ai Institutului de cer­cetări în transporturi. La lucră­rile consfătuirii care a avut drept scop informarea cadrelor cu pro­blemele actuale ce se ridică în construcţiile de drumuri şi po­duri din ţara noastră au mai luat parte tovarăşii Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, Traian Petru, vicepreşedinte al Consi­liului popular judeţean, repre­zentanţi ai unor organizaţii lo­cale de masă. Cu acest prilej tovarăşul ing. C. Gaston, directorul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Sibiu a prezentat comunicarea „Concepţia in proiectare, organi­zare şi execuţia lucrărilor de drumuri şi poduri în judeţul Sibiu". Comunicări interesante au fost prezentate de asemenea de prof. dr. ing. Victor Ciobotaru de la Facultatea de construcţii a Insti- t­­utului politehnic Iaşi — „Pro-­­ bleme noi în­­fundaţii şi geome- ^ trică rutieră" — prof. dr. ing. - ^ losif Craus de la Facultatea de ^ construcţii căi ferate, drumuri şi ^ poduri Bucureşti — „Principii­­ moderne, elemente noi şi dimen­sionarea sistemelor rutiere neri­gide" — inginerii C. Tărăntuşi şi P­­opescu, directori ai D.J.D.P. din judeţele Iaşi şi Argeş. Participanţii la consfătuire au vizitat cu acest prilej modernele staţii de asfaltare de la Loamneş şi Păltiniş, staţii care funcţio­nează cu bune rezultate în jude­ţul nostru. In cuvântul de încheiere, to­varăşul Stan Arsenie, consilier al C.S.E.A.L. a apreciat ca satis­făcătoare întîlnirea specialiştilor şi a cadrelor de conducere din acest domeniu de activitate, re­­liefînd valoarea schimbului de experienţă prilejuit de această consfătuire, faptul că judeţul Si­biu — în calitatea sa de gazdă — a putut împărtăşi participanţilor din metodele şi măsurile luate pentru organizarea şi execuţia lucrărilor de drumuri, pentru in­troducerea acordului­­în executa­rea lucrărilor de întreţinere şi reparaţia căilor rutiere. V. c. Magazin nou la Cisnădie Cu cîteva zile în urmă a fost dat în folosinţă un nou ma­gazin de confecţii şi tricotaje pentru copii. Noul magazin a­­menajat satisface cele mai exi­gente gusturi ale cumpărătorilor, el dispunînd de o gamă variată de confecţii şi tricotaje pentru toate vîrstele. In curs de finalizare se găseşte şi o nouă librărie in care cetă­ţenii vor găsi cărţi din cele mai diverse domenii. I. ANDREI Mecanizatorii din Cristian lucrează intens la pregătirea patului germinativ turilor din epoca I, urgenţa I pentru însăminţarea cui ■■ **S»8*M*λESSSSS2BSSSS»! i Consfătuirea­­ judeţeană a I universităţi­: r I ft (lor populare £ In peisajul instituţiilor menite 5 să asigure educarea permanentă a ■ oamenilor muncii, să contribuie la : • informarea şi formarea unei per- I - sonalităţi umane la nivelul exi­£ genţelor actuale ale construirii so- I cietăţii socialiste multilateral dez­­£ voltate, un loc important îl ocupă £ universităţile populare. Pentru a­­ cunoaşte mai bine modul concret­­ în care îşi îndeplinesc menirea a­­­ceste instituţii culturale de pe cu­­­­prinsul judeţului nostru, realiză­­£ rile şi carenţele avite în activita­­£ tea lor şi deci, măsurile ce trebu­­£ ie întreprinse pentru sporirea e­­­­ficienţei procesului de ridicare con­­£ tinuă a nivelului de cunoştinţe al £ maselor populare, din iniţiativa Co­­£ mitetului judeţean pentru cultură­­ şi educaţie socialistă Sibiu a avut £ loc consfătuirea tuturor, factorilor ■ de răspundere dim universităţile­­ populare ale judeţului. La lucră­­£ rile dezbaterii au participat din­­ partea Consiliului Culturii şi Edu­­£ caţiei Socialiste prof. dr. Octavian­­ Neamţu, instructor expert şi Ale­­£ xandru Singer, instructor principal.­­ In prima parte a lucrărilor au £ fost prezentate cîteva referate cu ■ caracter general-orientativ: „Unele £ probleme ale dezvoltării judeţului £ Sibiu“, „Programul P.C.R. privind g, £ îmbunătăţirea activităţii politice- g £ ideologice şi cultural-educative“, S £ „Conceptul de cultură generală Sn | £ societatea contemporană“ şi „Uni- g I versitatea populară — formă efi- | £ cientă de ridicare a nivelului de | ■ cultură generală a maselor“. • £ Dezbaterile au continuat apo| pe • secţii specializatei secţia cultură £ generală, tehnico-economică şi cea­­ de limbi străine. £ In cadrul secţiei cultură gene­­£ rală, condusă de prof. Eugenia £ Balaş, baza discuţiilor au cohsti­­£ tuit-o cele trei referate, privitoare ■ la realizarea transmiterii accesibile £ a cunoştinţelor în învăţămîtttul £ universitar popular, la formele, £ metodele şi mijloacele de atragere £ a publicului către universitatea­­ populară şi la orientarea şi desfă­­£ şurarea programului de învăţămint £ al universităţii populare, în scopul £ educaţiei etice şi încadrării socio­­£ profesionale a tineretului. £ Lucrările secţiei tehnico-econo­­£ mice, conduse de ing. Ilie Ionescu, £ s-au axat pe trei direcţii princi­­£ pale: lărgirea şi adîncirea eunoştin­­£ ţelor profesionale — necesitate £ stringentă a fiecărui orr, al mun­­. ,-îj, implifiaţiile dire­,tsurii indirecte , ale cursurilor profesionale ale­­nii­­£ versităţilor populare în producţia £ locală şi selecţionarea cursanţilor, £ întocmirea programelor şi mijloa­­£ cele de transmitere a cunoştinţe­­£ lor şi verificarea eficacităţii lor în­­ procesul de producţie. £ La secţia limbi străine, condusă­­ £ de prof. Adina Weiss, discuţiile­­ £ au fost canalizate pe două planuri: • metode şi procedee specifice pre­■ dării limbilor străine in universi­­£ tăţile populare şi selecţionarea ma- t terialului bibliografic în vederea £ lărgirii orizontului cultural al £ cursanţilor şi metode şi procedee 3 in formarea deprinderilor de con- S versaţie. £ Tn urma dezbaterilor ce au avut £ Ioc în cadrul fiecărei secţii au fost £ desprinse o serie de concluzii va­­£ loroase care vor conduce fără în­­­­doială la perfecţionarea activităţii £ universităţilor populare din jude­­­ţul nostru. Vom reveni în mod de­­­­taliat asupra problemelor discutate £ şi asupra concluziilor desprinse cu £ acest prilej. £ *. I «MiHfiM­uv Miist miniti»*»" • In faţa unui tribunal din München a început procesul a trei foşti ofiţeri SS. — Karl Finger, Siegfried Schuchart şi Theodor Japp — acuzaţi de a fi ucis, în perioada ianuarie 1941—ianuarie 1943, mai multe mii de evrei într-o zonă din sudul U.R.S.S. In declaraţia sa, procurorul general a informat despre brutalitatea cu care ,coman­dourile de intervenţie" conduse de cei trei ofiţeri au exterminat populaţia paşnică din zonele ocupate. Primul audiat dintre acuzaţi, Karl Finger, a pretins că a acţionat din ordinul superiorilor. • ZIARUL „TA­NEA- de marți informează că un tribunal din Atena a condamnat pe Ste­fanos Papagheogakis şi Iraklis Boxatsidis la cite opt luni închi­soare, sub acuzaţia de a fi des­făşurat activităţi ilegale in ca­drul organizaţiei din Atena a Partidului Comunist din Grecia (Interior). • IN LUNA IANUARIE, BA­LANTA COMERCIALA A STA­TELOR UNITE a înregistrat un deficit de 318,9 milioane dolari — s-a anunţat oficial la Washing­ton. Agenţia Associated Press re­levă că deficitul balanţei comer­ciale americane dobîndeşte din ce in ce mai mult un caracter cronic, în ciuda măsurilor, pe alocuri dure, luate de S.U.A. in ceea ce priveşte relaţiile cu par­tenerii lor comerciali. • CEI 3 500 DE FUNCŢIO­NARI DIN INTREPRINDERILE PETROLIERE BELGIENE, care au început săptămina trecută o grevă limitată, revendicând îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă, au hotărit să continue acţiunea lor pe timp nelimitat. Greva a­­fectează în mod deosebit rafinări­riile din Anvers şi Gând, pre­cum şi depozitele din Bruxelles. In semn de solidaritate cu gre­viştii, au încetat, de asemenea, lucrul majoritatea muncitorilor din aceste întreprinderi. • UN CUTREMUR,­­A CĂRUI AMPLITUDINE A ATINS 5 GRADE PE SCARA RICHTER, a fost înregistrat luni după-amia­­ză de observatorul din Atena. Epicentrul acestuia s-a situat la 110 km sud-est de capitala grea­că, in Marea Egee. • La Utrecht s-a des­chis cea de a 33-a ediţie a Tîrgului in­ternaţional de pri­măvară pentru bu­nuri de consum. Ro­mânia este prezentă la această manifesta­re cu un pavilion în care sunt expuse o gamă variată de con­fecţii, tricotaje, mo­bilă, produse de ar­tizanat, covoare, în­călţăminte, împleti­turi, articole de sti­clărie, ceramică şi altele. La deschide­rea oficială au fost prezenţi George Eli­an, ambasadorul­­Ro­mâniei în Olanda, şi alţi membri ai am­basadei. încă din prima zi, exponatele româneşti s-au bucurat de o a­­preciere deosebită din partea specialiştilor şi vizitatorilor.

Next