Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-03 / nr. 1303

In întîmpinarea Conferinţei Nationale a partidului Spre noi şi cu mai însemnate succese in toate domeniile de activitate! Marea sărbătoare a celor ce muncesc, ziua de 1 Mai a fost întîmpinată de oamenii muncii din judetul Sibiu, fapt relatat in coloanele ziarului nostru în zilele premergătoare acestui eveniment , cu frumoase rezultate in productie.Această primă etapă a întrecerii desfăşurată între întreprinderi, ramuri de activitate, organizaţii judeţene de partid, pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor celui de-al doilea an al cincinalului, a înregistrat un bilanţ bogat în semnificaţii. Oamenii muncii din industria judeţului au raportat îndeplinirea cu 4 zile înainte de termen a sarcinilor de plan, realizările suplimentare consfinţind totodată depăşirea angajamentelor asumate pentru această perioadă. Dăruirea entuziastă, experienţa acumulată a constituit şi în agricultura judeţului nostru suportul unor înfăptuiri remarcabile. Folosind din plin timpul de lucru şi capacităţile tehnice, oamenii muncii de pe ogoare au reuşit ca în cinstea acestei sărbători să încheie cu succes şi in condiţii agrotehnice optime însămînţările de primăvară. Recenta plenară a C.C. al P.C.R., riualizînd rezultatele economice şi bramare la care s-a încheiat anului 1971 şi principalele aspecte privind îndeplinirea planului de stat pe primul trimestru din acest an, a dat o înaltă apreciere optimismului, însufleţirii cu care oamenii muncii au pornit la realizarea cincinalului — etapă de o excepţională însemnătate în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Totodată, ampla şi complexa analiză efectuată a oferit concluzii şi învăţăminte preţioase pentru îmbunătăţirea in continuare a întregii activităţi economice. După cum se cunoaşte, plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie 1972 a hotărit convocarea, în a doua jumătate a lunii iulie a.c., a Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, consacrată dezbaterii problemelor perfecţionării, în continuare, a conducerii şi planificării economico-sociale, dezvoltării democraţiei socialiste. Acest important eveniment se înscrie în practica conducerii partidului nostru, de a analiza periodici modul în care sunt realizate hotărîrile privitoare la dezvoltarea economică şi socială a economiei naţionale, ilustrează înaltul spirit de responsabilitate faţă de popor, faţă de cauza construcţiei socialismului. De la Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al partidului, tabloul creaţiilor materiale şi spirituale înfăptuite demonstrează că societatea noastră socialistă a cunoscut transformări înnoitoare esenţiale pe toate planurile vieţii economice, politice şi ideologice. Nu ne-am propus să prezentăm realizările deosebite obţinute in acest răstimp în domeniul organizării, planificării şi conducerii activităţii economice şi sociale, aceste aspecte au constituit şi vor constitui in continuare obiectul unor largi dezbateri. Vom insista asupra obiectivelor propuse de toţi oamenii muncii, asupra hotărîrii lor de a întîmpina cu însemnate succese in toate domeniile de activitate Conferinţa Naţională, acest înalt for al comuniştilor. A intrat in tradiţia colectivelor noastre de muncă, a tuturor oamenilor muncii de a întimpina evenimentele deosebite din viaţa partidului şi statului cu realizări de seamă. In intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului oamenii muncii din judeţul nostru — români, germani, maghiari — şi-au propus intensificarea eforturilor pentru utilizarea raţională şi intensivă a fondurilor materiale şi băneşti, reducerea costurilor de producţie, întărirea disciplinei financiare şi sporirea acumulărilor băneşti ale statului, ÎMBUNĂTĂŢIREA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ IN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE. In industria judeţului, preocupările organizaţiilor de partid, ale cadrelor de conducere trebuie îndrep- tate spre ridicarea necontenită a productivităţii muncii prin folosirea completă, cit mai productivă a maşinilor şi timpului de lucru, ridicarea calificării cadrelor, îmbunătăţirea normării muncii, accentuarea gradului de mecanizare şi automatizare a anumitor operaţii şi procese tehnologice. Toate aceste măsuri trebuie luate în concordanţă cu sarcina de mare importanţă ce revine fiecărui colectiv de muncă de a reduce la maxim cheltuielile de producţie, in primul rînd a celor materiale. Bilanţul anului trecut, cit şi cel din preajma sărbătoririi zilei de 1 Mai a scos în evidenţă bunele rezultate obţinute de întreprinderile judeţului nostru, în acest domeniu. Cu toate acestea, considerăm că fiecare colectiv de muncă este convins că mai există imense rezerve de sporire a eficienţei întregii activităţi economice. Stabilirea unor norme şi normative de consum de materii şi materiale bine fundamentate, raţionalizarea anumitor consumuri de energie electrică, combustibil, respectarea disciplinei tehnologice, reducerea pierderilor din rebuturi, prevenirea imobilizărilor din stocuri supranormative, înlăturarea tuturor cheltuielilor neproductive, sînt tot atîtea căi de reducere a costurilor de producţie, a ridicării rentabilităţii fiecărei unităţi industriale. In domeniul investiţiilor, preocuparea de capetenie a tuturor factorilor răspunzători trebuie să constituie — aşa cum s-a subliniat şi la recenta plenară — îndeplinirea ritmică a planului de investiţii, in aşa fel incit in primul semestru să se realizeze cel puţin 47 la sută din prevederile planului anual. Nu trebuie d insă pierdute din vedere sarcinile privind scurtarea termenelor de punere in funcţiune, reducerea costurilor lucrărilor, folosirea judicioasă a utilajelor de construcţii, elaborarea şi aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrările prevăzute, să înceapă in anul viitor. In agricultura, măsurile luate de conducerea partidului pentru mai buna organizare, conducere şi planificare a activităţii, concretizate intre altele în generalizarea acordului global, au mărit interesul cooperatorilor pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor. Cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii din agricultura judeţului nostru sunt chemaţi să intîmpîne Conferinţa Naţională a partidului cu realizări de seamă, să depună toate eforturile pentru întreţinerea culturilor, pentru pregătirea şi efectuarea lucrărilor de recoltare în condiţii corespunzătoare şi la timp, în aşa fel incit rodul acestui an să fie cit mai bogat. Sigur că preocupările oamenilor muncii din judeţul nostru, sub îndrumarea şi conducerea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, sunt în această perioadă mult mai variate. Am insistat doar asupra anumitor obiective care vor constitui fără îndoială suportul unor realizări de mare substanţă,, cu care va fi întîmpinată apropiata Conferinţă Naţională a partidului. In lumina documentelor plenarei C. C. al P. C. R. DIN 18 APRILIE 1972 Din sumar: SPORT Rubrica de informaţii AZI... AZI... pag. a Il-a • La fabrica «Mătasea roşie“ din Cisnădie — un dialog între tineri şi vîrstnici despre demnitatea meseriei şi drumul De la competenţă la performanţa profesională, pag. a IlI-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a I BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I (UB ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1303 Miercuri, 3 mai 1972 4 pagini, 30 bani Întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu tovarăşul I SANTIAGO I CARRILLO . Marţi, 2 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlnit cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Parti- S dului Comunist din Spania, care face o vizită în ţara noastră, la ■ invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. • La intîlnire a participat tovarăşul ■ Ştefan Andrei, secretar al C.C. al I P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut I loc cu acest prilej s-a reafirmat S hotărlrea reciprocă de a dezvolta S în continuare relaţiile de colabora- S re şi solidaritate internationalists • dintre Partidul Comunist Român şi • Partidul Comunist din Spania, co respunzător intereselor celor două partide şi popoare, unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti inter- E naţionale, ale tuturor forţelor an- E tiimperialiste. S-a făcut, totodată, E un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale luptei revoluţio- E nare, antiimperialiste, ale mişcării I comuniste şi muncitoreşti, ale si■ tuaţiei internaţionale. Vizita în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii sterare Germane a• ■ Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al partidului Socialist Unit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie in Republica So- S cialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu- E blicii Democrate Germane să aibă loc în a doua dovadă a lunii mai • a.c. • Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prirr-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Co- S mitetului Central al Partidului So- E cialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane. 5 Cu prilejul vizitei va fi semnat î Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutttis între Repu£ blica Socialistă Ronânia și Repu- Eblica Democrată Germană. li■ViiMiummimiMiiînmimiiHiininînni 1 şi 2 MAI— zile sărbătorite cu bucuria izvorîtă din sentimentul datoriei împlinite Ziua solidarităţii şi frăţiei internaţionale a celor ce muncesc, 1 Mai, a găsit oraşele şi satele judejului nostru, ca şi întreaga ţară, pregătite prin muncă susţinută spre a o întîmpina cu adevărat sărbă-t toreşte. Mărturie stau remarcabilele succese obţinute în acest a! doilea an al cincinalului, cincinalul , calităţii şi eficienţei, mărturie stau depăşirile planului producţiei industriale pe primele patru luni ale lui 1972, încheierea în condiţii agrotehnice optime a insăminţărilor de primăvară — dăruirea conştientă plină de avînt şi abnegaţie a celor din uzine şi de pe ogoare pentru cucerirea înaltelor cote ale directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Munca a rodit pe măsura eforturilor, şi sărbătoarea celui de al 28-lea 1 Mai liber ne-a găsit cu un bilanţ bogat — izvor de bucurie şi încîntare, reflex al datoriei împlinite — cu sentimente de tinerească înaintare pe spirala progresului şi prosperităţii generale. Oraşele şi satele judeţului nostru, integrate organic in primăvara ţării, au respirat adine atmosfera acestui întîi mai, trăindu-i puternic semnificatiile evocate încă o dată prin curcubeele de steaguri arborate pe străzi, in mitinguri şi adunări populare, in spectacole artistice şi sărbători cîmpeneşti. Căci Ziua Muncii în România socialistă este şi prilej de destindere, prin cîntece şi jocuri, de reîmprospătare a braţelor şi minţii pentru noi eforturi mai spornice, mai generoase în rezultate. Cluburile, casele de cultură, căminele culturale, locurile de agrement au cunoscut şi de astă dată marele freamăt al marii sărbători. Fanfare, orchestre, tarafuri, coruri, echipe de dansuri — mii de artişti amatori — s-au întrecut în măiestrie spre incintarea zecilor de mii de oameni ai muncii — români, germani, maghiari — locuitori ai judeţului nostru care şi-au manifestat şi in acest fel bucuria de a trăi și a munci in tara aceasta luminată de soarele socialismului. La Sibiu Sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii şi frăţiei internaţionale a celor ce muncesc, a prilejuit locuitorilor municipiului Sibiu minunate clipe ţie recreere şi agrement, începînd cu duminică dimineaţa mii de locuitori ai oraşului, alături de alţi zeci şi sute, veniţi cu cele mai diverse mijloace de transport din toate colţurile ţării şi chiar din străinătate, au luat drumul frumosului parc din Dumbravă. Aici, pe cele două estrade în aer liber îi aşteptau artiştii amatori ai caselor de cultură, ai întreprinderilor şi şcolilor sibiene. Cîntecul şi jocul acestora, aplaudat cu multă căldură de spectatori, a concurat la crearea unei ambianţe plăcute cu mirosul frigăruilor şi micilor paşi cu generozitate la dispoziţia consumatorilor de către unităţile de deservire a populaţiei din Sibiu. O surpriză plăcută, chiar şi pentru localnici, a constituit-o noul han „Dumbrava“, executat cu mult gust şi fantezie de către meşterii sibieni. Prin acesta, zona de agrement din Dumbrava a căpătat o nouă, dimensiune în măsură să o pună şi mai mult în valoare, să dea o nouă strălucire frumuseţilor naturale ale parcului. In acest cadru feeric, cîntul şi voia bună au continuat şi în ziua de 1 Mai. Alături de estradele din Dumbravă, în aceste zile, cei ce s-au temut de capriciile vremii au putut urmări in sălile cluburilor „Independenţa“, C.F.R. şi „7 Noiembrie“, precum şi în casele de cultură din oraş bogate programe artistice, susţinute de artiştii amatori sibieni. Tot în aceste zile in sălile acestor aşezăminte culturale au avut loc seri de dans pentru tineret, iar în 2 mai la Casa de cultură a tineretului a avut loc un reuşit camasal la care au participat sute de tineri. Manifestările cultural-artistice şi distractive din zilele de 1 şi 2 mai au constituit un prilej de exuberantă însufleţire, de bucurie pentru roadele muncii, de reafirmare a frăţiei dintre toţi oamenii muncii din judeţul nostru, angajaţi plenar în efortul întregului popor pentru înfăptuirea marilor obiective ale socialismului. La Mediaş beţi soarele n-a fost destulde generos cu oamenii muncii din Mediaş, sărbătorile le-au prilejuit acestora plăcute momente de destindere. Fie că au ascultat fanfarele care încă din zorii zilei îşi începeau serenadele lor festive pe cele mai populate artere ale oraşului, continuîndu-le apoi in Parcul tineretului şi pădurea Greweln, fie că au zăbovit in sălile de spectacole admirînd evoluţia formaţiilor artistice din întreprinderi şi instituţii în a căror program se expune bucuria zilei muncii şi a unităţii şi solidarităţii muncitoreşti, cert este că fiecare cetăţean al municipiului s-a reconfortat în ambianţa unui program variat pe parcursul celor trei zile de binemeritată odihnă. Incepînd cu duminică dimineaţa, zeci de autoturisme şi autobuze au pornit în diferite direcţii — spre Sibiu, Braşov, Cluj etc. — ducînd cu ele excursionişti dornici să descopere alte noi frumuseţi sau să-şi revadă rudele şi prietenii, să se bucure împreună cu aceştia de momentele de răgaz. Aprovizionarea abundentă a restaurantelor, a zonelor de agrement cu de toate şi buna deservire au făcut ca petrecerea oamenilor muncii să se desfăşoare plăcut, intr-o atmosferă de deplină mulţumire. In afară de programele artistice prezentate de formaţiile binecunoscute din oraş, locuitorii municipiului, împreună cu oaspeţii lor, din alte localităţi, s-au oprit cu admiraţie in faţa tablourilor pictate în email expuse în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor, expoziţie unică in felul ei, care a satisfăcut iubitorii de frumos. Tineretul municipiului a petrecut, de asemenea, la Clubul tineretului, in ritmul muzicii de dans, momente distractive de neuitat. Aceste zile de sărbătoare, de odihnă şi distracţie petrecute in mijlocul mulţimii sau in intimitatea familiei au meritat de a fi fost un prilej de manifestare plenară a prieteniei şi solidarităţii dintre oameni, a mulţumirii depline dobîndite în muncă. ILIE OLARU Ziua muncii-sărbătorită prin muncă în industrie Sub semnul strălucitelor tradiţii muncitoreşti, pe platformele industriale „cu foc nestins“, sărbătoarea muncii a găsit sute de oameni încleştaţi în marea întrecere cu timpul, cu obiectivele întrecerii socialiste. Copşa Mică. Mai precis U.M.M.N.Astăzi, U.M.M.N. este una dintre cele mai reprezentative unităţi economici ale judeţului nostru. De aici demnitatea, călită in focul faptelor s-a făcut repede cunoscută nu numai în oraşul de pe Tîrnavă, ci în toată ţara. Realizările obţinute de colectivul uzinei în ,cele patru luni ale celui de-al doilea an al planului cincinal sunt cunoscute, ele fiind publicata în ziarul nostru la timpul oportun. Ceea , ce vrem să scoatem acum in evidenţă este felul in care muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinei cu „foc nestins“ şi-au îndeplinit cu mîndrie şisatisfacţie sarcina de plan şi angajamentele in ziua de 1 Mai. Atmosfera de puternică efervescenţă creatoare pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a societăţii socialiste elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. a caracterizat faptele colectivului uzinei în prima zi de mai. Concentrând eforturile pentru valorificarea mai intensă a marilor rezerve de care dispune uzina, în vederea sporirii mai rapide a productivităţii muncii, reducerii substanţiale a cheltuielilor de producţie şi, in primul rînd, a celor materiale, ridicării pe o treaptă superioară a calităţii produselor, la capătul primei zile de muncă din luna mai graficele producţiei arătau că sarcinile au fost nu nimai îndeplinite, dar şi depăşite. Un cuvînt ce pstirna greu in balanţa realizărilor a fost dat de colectivul fabricii de acid sulfuric, care a dat peste planul primei zile 30 tone de acid sulfuric de cea mai bună calitate. Depăşirea aceasta spectaculoasă a fost înregistrată de echipele conduse de comuniştii Ioan Stan şi Alexandru Tocaci din schimbul maistrului Friederich Schuller. Cu aceeaşi convingere şi hotărâre au lucrat şi muncitorii de la secţia de rafinare a zincului. La sfîrşitul celor patru schimburi de lucru din prima zi de mai, aci la rafinare, echipele conduse de comuniştii Ioan Velţan şi luliu Balog au consemnat o cifră remarcabilă; planul de producţie a fost depăşit în proporţie de 12 la sută, ceea ce constituie un succes de bun augur pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe întreaga lună. Stînd de vorbă cu dispecerul de serviciu al uzinei, Stoica Bereş, şi el comunist, despre succesele înregistrate de colectiv în prima zi a lunii, ,ne-a declarat: „Rezultatele muncii noastre, secvenţe din marea întrecere, le închinăm zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Ele atestă încă o dată capacitatea acestui colectiv care luptă fără preget să îndeplinească cu mult dinamism măreţele sarcini ce ne stau în faţă în cel de-al doilea an al cincinalului“. I. N. în agricultură Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită prin muncă pe ogoarele judeţului nostru. • C.A.P. ŞELIMBAR. La Bungard, brigadierul de cîmp Ion Dordea urmărea cu atenţie calitatea praşilei efectuată de cooperatori la sfecla de furaj. Mai mult de 30 oameni erau antrenaţi in această acţiune. Alţi cooperatori din Bungard au fost prezenţi la praşila legumelor, a cartofilor timpurii. Aşa se explică faptul că pînă în prezent aici a fost executată praşila I manual la sfecla de furaj pe 7 ha şi la cartofii de vară , pe 5 ha. In alt sat al aceleiaşi unităţi, la Veştem, sub conducerea şefului de fermă Ioan Maricuţă, ntai mult de 40 cooperatori au lucrat la praşila sfeclei furajere. • C.A.P. ROŞIA. Nici aici timpul prielnic lucrului în cîmp nu a fost irosit. O mobilizare serioasă a fost făcută la praşila I la sfecla de zahăr. In brigada lui Toma Borcea, din satul Roşia, peste 120 cooperatori au participat la executarea acestei lucrări. Ziua s-a încheiat cu un rezultat remarcabil: cultura de sfeclă de zahăr a fost curăţată de buruieni pe aproape 15 hectare. Tot la Roşia, în aceeaşi zi, brigadierul zootehnic Ştefan Gross şi-a mobilizat „ortacii“ în şes, la amenajarea taberei de vară pentru vacile cu lapte. Au fost create condiţii pentru obţinerea unor producţii animaliere cit mai bune. De altfel, aici există un bun punct de plecare în acest sens. Azi, la Roşia se realizează o producţie zilnică de circa 650 litri lapte de la cele 130 vaci furajate la această brigadă. • C.A.P. CRISTIAN. In hotarul „Lacuri“, cooperatorii , Samuel Keusch, Martin Theis, Ioan Pipernea și Ioan Hutter, cu atelajele, executau praşila I mecanică la cartofii de toamnă. Pentru aproape 10 ha de cultură a fost înlăturat pericolul de îmburuienare. Astfel, din cele 80 ha ocupate cu cartofi de toamnă, peste 30 ha sunt curăţate de buruieni. Sub conducerea brigadierilor Vasile Pîşu şi Vasile Moldovan, peste 70 cooperatori au fost mobilizaţi la praşila sfeclei de zahăr şi a sfeclei furajere. De altfel, această lucrare s-a încheiat pe aproape 19 din cele 20 ha ocupate de sfecla de zahăr, iar 6 ha sfeclă furajeră se prezintă acum curate de buruieni. In alte hotare, aproape 30 oameni au participat la executarea sapei mari în podgorie. Cu această ocazie a fost terminată acţiunea pe întreaga suprafaţă de vie, de 14 ha, • C.A.P. AVRIG. Construirea unui important obiectiv — îngrăşătoria de berbecuţi — a concentrat importante forţe. Sub conducerea şefului echipei de constructori, Simion Grancea, mai mult de 30 oameni, au lucrat la lăţuitul şarpantelor şi fixarea plăcilor de azbociment pentru acoperiş. In acest fel, a mai fost făcut un pas pentru darea în folosinţă a acestui obiectiv în care vor fi îngrăşaţi 2 000 berbecuţi. GH VALEANU La Cisnădie Deşi timpul frumos nu ne-a scris decit duminică, 30 aprilie, şi atunci cu zgîrcenie, formaţiile artistice ale textiliştilor din Cisnădie sau cei mai tineri artişti amatori, elevii, n-au ezitat să prezinte programe artistice în faţa oamenilor muncii. Miile de spectatori care s-au oprit în aceste zile în faţa estradei din parcul Măgura ori au stat în sala Casei de cultură, au ascultat cu plăcere fanfara Casei de cultură a sindicatelor medaliată cu aur la concursul a I X-lea al artiştilor amatori, condusă cu competenţă de dirijorul ei, Simion Müller. Alături de ei, parcă spunînd „să ducem gloria mai departe“, a cîntat şi fanfara elevilor din Cisnădie. Prin faţa spectatorilor au trecut apoi, prezentînd programe, trei formaţii de artişti amatori, cu programe folclorice, muzică şi dansuri populare. In cele trei zile de relaxare, mai multe ore în şir a cîntat, pentru tineret în special, formaţia de muzică uşoară „Astral“. Tot ei au încheiat aceste zile cu program distractiv şi dans. Ziua de 2 mai a fost dedicată celor, mai tineri artişti amatori, elevii şcolilor generale 1, 2, 3 şi ai liceelor din Cisnădie, care au trecut pe rînd prin faţa publicului. In cele trei zile de sărbătoare s-au perindat prin faţa miilor de oameni ai muncii peste 250 artişti amatori, care au prezentat programe bine închegate, de înaltă ţinută artistică, rod al unor fructuoase eforturi. Tocmai de aceea ele au fost aplaudate cu multă căldură de cei prezenți în casele de cultură sau pe estradele in aer liber. CORNEL IANCU AIn oraşe şi -n comune Şi in celelalte oraşe şi comune ale judeţului, oamenii muncii români, germani, maghiari şi'Uă, alte naţionalităţi şi-au petrecut zilele de odihnă şi bucurie intr-un mod cit se poate de plăcut şi instructiv. Timpul nefavorabil a împiedicat desfăşurarea tradiţionalelor serbări populare cîmpia oneşti. In lipsa acestora, casele de cultură, cluburile şi căminele cul-turale au prezentat bogate programe cultural-artistice, iar acolo unde a fost posibil s-au desfăşurat interesante competiţii sportive. La Agnita, incepînd cu ziua de 30 aprilie. Casa orăşenească de cultură a fost asaltată de un numeros public. în faţa lui s-au pe-' rindat formaţiile artistice ale casei de cultură, orchestra de muzică uşoară, fanfara ete. — alături de cele ale întreprinderilor agniţene. Programul distractiv a fost com-' pletat pentru cei dornici de aer şi sănătate cu manifestări sportive (concursuri între asociaţiile sportive din oraş) desfăşurate pe stadionul oraşului. La Dumbrăveni, mitingul oamenilor muncii desfăşurat duminică 30 aprilie în sala Casei de cultură a fost urmat de un bogat program artistic oferit de formaţiile artistice ale căminului cultural din Şaroş, împreună cu cele ale Casei orăşeneşti de cultură şi ale liceelor teoretic şi agricol din Dumbrăveni. Tot în această zi şi-a făcut pentru prima dată apariţia în faţa publicului corul mixt din Dumbrăveni, nou înfiinţat, în cadrul unui program coral dedicat gloriosului eveniment. In zilele de 10 şi 2 mai, la Casa de cultură, alături de alte manifestări artistice obişnuite, au avut loc seri de dans dedicate în special tineretului. La Tălmaciu, în cele trei zile de sărbătoare la clubul „Firul roşu“, au avut loc baluri la care tinereţea şiroia bună s-au împletit în ritm de dans. Luni, 1 Mai, începând cu ora 5 dimineaţa, fanfara clubului şi-a început de pe dealul Piatra, din vecinătatea comunei, concertul său, continuat apoi în pas de paradă pe principalele străzi ale comunei. Oamenii muncii din localitate, ieşiţi în număr mare şi-au manifestat prin urale şi aplauze mulţumirea produsă de acest inedit spectacol. Copşa Mică, incepînd cu ziua de 30 aprilie, ora 11, pe stadionul oraşului s-au desfăşurat interesante programe cultural-sportive, susţinute de formaţiile artistice şi sportive ale întreprinderilor ,,Carbosin“, U.M.M.N., ale liceului şi şcolii profesionale de chimie din oraş şi altele. Luni şi marţi, pentru oamenii muncii din localitate, cluburile şi casa de cultură au pregătit programe artistice adecvate. Şi in celelalte oraşe şi comune ale judeţului marea sărbătoare a împlinirii prin muncă a fost întîmpînată prin cint şi joc. Sute de artişti amatori şi-au unit talentul şi priceperea artistică cu entuziasmul general intr-un nestăvilit fluviu de bucurie şi voie bună. Pretutindeni, cîntecul şi versul a răsunat nestingherit, dind acestor zile un farmec pe care numai bucuria unui trai nou, demn şi îmbelşugat, împletită cu satisfacţia muncii, îl poate da. I. S.